Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 4—Numera

Buka Bibilia numera 4—Numera

Buka Bibilia numera 4—Numera

Taata papai: Mose

Vahi papairaa: Medebara e vahi papu no Moabi

Otiraa te papai: 1473 H.T.T.

Area tau puohuhia: 1512-1473 H.T.T.

1. No te aha te mau tupuraa i faatiahia i roto i te Numera i papaihia ˈi, e eaha ta te reira e haapii maira ia tatou?

 UA PAPAIHIA te mau ohipa i tupu a haere ai to Iseraela na te medebara, i roto i te Bibilia, ia faufaahia tatou i teie mahana. * Mai ta te aposetolo Paulo i parau: “Ua riro hoi taua mau mea ra ei hiˈoraa na tatou, ia ore tatou ia nounou i te mau mea iino ra.” (Kor. 1, 10:6) E haapapu mai te faatiaraa oraora i roto i te buka Numera ia tatou e e roaa te ora na roto i te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova, te auraroraa ia ˈna i roto i te mau huru tupuraa atoa, e te faaturaraa i to ˈna mau tia. Eita oia e hiˈo aroha i to ˈna nunaa no to ratou maitai aore ra no te tahi ohipa faahiahia, no to ˈna râ aroha hamani maitai e to ˈna maitai rahi.

2. Te faahiti ra te iˈoa Numera i te aha, e eaha râ te upoo parau tano aˈe ta te mau ati Iuda i horoa no te buka?

2 E taairaa to te iˈoa Numera e te numeraraa i te nunaa i tupu na mua i te mouˈa Sinai e i muri aˈe i te vahi papu no Moabi, mai tei papaihia i roto i te mau pene 1-4 e te 26. No roto mai teie iˈoa i te upoo parau ra Numeri o te Vulgate Latino e te parau A·rith·moiʹ o te Septante Heleni. Teie râ, mea tano aˈe ta te mau ati Iuda upoo parau Bemidh·barʹ, oia hoi “I te medebara.” Te faaite ra te parau Hebera midh·barʹ i te hoê mahora, aore roa e oire e e oire iti. Tei te medebara i te pae apatoa e hitia o te râ o Kanaana te mau ohipa o te Numera i te tupuraa.

3. Na te aha e haapapu mai e na Mose i papai i te Numera?

3 E tuhaa te Numera no na buka matamua e pae mai te Genese e tae atu i te Deuteronomi. E haamata te irava matamua na roto i te parau tuatiraa “e, MN” o te taai atu i te buka i te mea na mua ˈtu. Ua papaihia ïa te reira e Mose, te taata i papai i te mau aamu na mua ˈtu. Te haapapu-atoa-hia ra te reira e te parau a te buka e “na Mose i papai,” e te parau faahoperaa, “O te mau parau teie, e te mau haapaoraa ta Iehova i parau mai . . . i te vaha ra o Mose.”—Num. 33:2; 36:13.

4. Eaha te area tau puohuhia e te Numera, e afea te buka i faaotihia ˈi?

4 Ua faarue to Iseraela ia Aiphiti hau rii atu i te hoê matahiti na mua ˈˈe. E haamata faahou te faatiaraa na nia i te piti o te avaˈe o te piti o te matahiti i muri aˈe i te Revaraa, e puohu ïa te Numera e 38 matahiti e e iva avaˈe, mai te matahiti 1512 e tae atu i te matahiti 1473 H.T.T. (Num. 1:1; Deut. 1:3) Noa ˈtu e aita te reira i tupu i taua anotau ra, ua faahitihia te mau ohipa i roto i te Numera 7:1-88 e te 9:1-15 ei haamaramaramaraa. Ma te feaa ore, ua papaihia te mau tuhaa matamua o te buka a tupu ai te mau ohipa, mea papu râ e aita Mose i faaoti i te papairaa i te Numera e tae roa i te hopea o te 40raa o te matahiti i te medebara, i te omuaraa o te matahiti 1473 H.T.T.

5. Eaha te mau haapapuraa e e parau mau te Numera?

5 Aita e feaaraa e e parau mau te aamu. No taua fenua mǎrô ra ta ratou i haere, ua parau o Mose e e “medebara rahi riaria,” e e parau mau noâ i teie mahana atoa e te tere haere noa ra te feia i purara i reira, no te imi i te vahi matie e te pape. (Deut. 1:19) Hau atu â, te haapapu maira te mau faataaraa no nia i te puhapa o te nunaa, te nanairaa o te haereraa, e te mau faataˈiraa pu no te aratai i te mau ohipa o te puhapa, e ua papaihia iho â te aamu “i te medebara.”—Num. 1:1.

6. Nafea te mau itearaa a te ihipǎpǎ e turu ai i te Numera?

6 Te haapapu atoa ra te ihipǎpǎ i te parau faaite mehameha a te mau manu i to ratou hoˈiraa mai mai to ratou tonoraahia i Kanaana, oia hoi “mea rarahi te mau oire i faaetaetahia.” (13:28, MN) Ua faaite mai te mau itearaa no teie nei tau e ua paruru to Kanaana ia ratou iho i taua tau ra na roto i te hamaniraa i te mau vahi etaeta e ati noa ˈˈe te fenua, mai te peho ra o Iezereela i te pae apatoerau atu e i Gerara i te pae apatoa. Aita noa te mau oire i faaetaetahia, ua patu-atoa-hia râ i nia i te mau aivi, e te mau pare teitei aˈe i te mau patu, o tei haamǎtaˈu i te feia mai to Iseraela, tei ora na i te fenua papu o Aiphiti ehia ui i te maororaa.

7. Eaha te tapao o te huru haavare ore o te Numera?

7 E peu matauhia e te mau nunaa no teie nei ao ia huna i to ratou mau pau e ia faateitei i ta ratou mau manuïaraa, teie râ ma te haavare ore e titauhia ra e te parau mau o te aamu, te faatia ra te Numera e ua pau o Iseraela i to Amaleka e to Kanaana. (14:45) Te faˈi maite ra te buka e ua erehia te nunaa i te faaroo e te faatura i te Atua. (14:11) Ma te huna ore faahiahia, ua faaite roa Mose, te peropheta a te Atua, i te mau hara a te nunaa, a ta ˈna mau tamaiti fetii, e a to ˈna iho tuaana e tuahine. Aita atoa oia i faaherehere ia ˈna iho, inaha ua faahiti oia i te taime i ore ai oia i faahanahana ia Iehova a tahe mai ai te pape i Meriba, no reira oia i erehia ˈi i te haamaitairaa e haere atu i te Fenua Tǎpǔhia.—3:4; 12:1-15; 20:7-13.

8. Nafea te tahi atu feia papai Bibilia i te haapapuraa e mea faauruahia te Numera?

8 E tuhaa mau anei te Numera no te mau Papai i faauruahia e te Atua e te faufaa, o te haapapuhia ïa e te mau faahitiraa a te tahi atu feia papai Bibilia i te rahiraa o te mau tupuraa faufaa, e i te mau mea e rave rahi i taaihia i te reira, mau faahitiraa o te haamaramarama i to ratou auraa. Ei hiˈoraa, o Iosua (Ios. 4:12; 14:2), o Ieremia (Arii 2, 18:4), o Nehemia (Neh. 9:19-22), o Asapha (Sal. 78:14-41), o Davida (Sal. 95:7-11), o Isaia (Isa. 48:21), o Ezekiela (Ezek. 20:13-24), o Hosea (Hos. 9:10), o Amosa (Amo. 5:25), o Mika (Mika 6:5), o Luka i to ˈna papairaa i te oreroraa parau a Setephano (Ohi. 7:36), o Paulo (Kor. 1, 10:1-11), o Petero (Pet. 2, 2:15, 16), o Iuda (Iuda 11), e o Ioane i to ˈna papairaa i te mau parau ta Iesu i faatae i te amuiraa no Peregamo (Apo. 2:14), ua rave paatoa ratou i te mau manaˈo i roto i te Numera, mai ia Iesu Mesia iho.—Ioa. 3:14.

9. Eaha ta te Numera e haamatara ra no nia ia Iehova?

9 Eaha ïa te tumu i papaihia ˈi te buka Numera? Oia mau, e ere noa i te mea faufaa i te pae o te aamu. Te haapapu ra te Numera e e Atua nahonaho o Iehova, o te titau ia haamori ta ˈna mau mea ora poietehia ia ˈna anaˈe. O te mau maite ïa i roto i te feruriraa o te taata taio ia hiˈopoa oia i te numeraraa, te tamataraa, e te tamâraa ia Iseraela e ia hiˈo oia nafea te haerea faaroo ore e te orure hau o te nunaa i ravehia ˈi no te faaite i te faufaa rahi e auraro ia Iehova.

10. No vai te Numera i haapaohia ˈi, e no te aha?

10 Ua haapaohia te buka Numera no te maitai o te mau ui no a muri aˈe, mai ta Asapha i faataa, “ia tiaturi ratou i te Atua, e eiaha e haamoe i ta ˈna ra ohipa, e haapao ra ratou i ta ˈna [mau faaueraa]” e “eiaha ratou ia faito i to ratou ra mau metua, ei ui etaeta e te [orure hau]; ei ui [aore i faaineine i to ratou mafatu], e aore to ratou [varua i tiaturi] i te Atua.” (Sal. 78:7, 8; MN) Mea pinepine te mau tupuraa i roto i te Numera i te haamanaˈohia i roto i te mau salamo, e mau himene moˈa hoi na te mau ati Iuda o te faahiti-tamau-hia no te mea e mea faufaa no te nunaa.—Sal. 78, 95, 105, 106, 135, 136.

TUMU PARAU O TE NUMERA

11. Na roto i teihea na tuhaa e toru e nehenehe ai te tumu parau o te Numera e vahihia?

11 E toru tuhaa taa maitai i roto i te Numera. Te faatia ra te tuhaa matamua, o te hope i te pene 10, te irava 10, i te mau ohipa i tupu a puhapa noa ˈi to Iseraela i te mouˈa Sinai. Te faaite ra te piti o te tuhaa, o te hope i te pene 21 eaha tei tupu i roto i na 38 matahiti e hoê aore ra e piti avaˈe i muri aˈe, a faaea ˈi ratou i te medebara e tae roa i to ratou tapaeraa i te vahi papu no Moabi. Te faatia ra te tuhaa hopea, tae roa ˈtu i te pene 36, i te mau ohipa i tupu i te vahi papu no Moabi a faaineine ai to Iseraela i te haere roa ˈtu i te Fenua Tǎpǔhia.

12. Eaha te aanoraa o te puhapa o Iseraela i Sinai, e nafea te puhapa i te faanahoraahia?

12 Mau tupuraa i te mouˈa Sinai (1:1–10:10). Tei te mouˈa no Sinai to Iseraela fatata hoê matahiti i te maoro i teie nei. I reira ratou e riro ai ei amuiraa faanahonaho-maitai-hia. Na roto i te faaueraa a Iehova, e numerahia te mau taata atoa e 20 matahiti e i nia ˈtu. Mai te 32 200 tane itoito i roto i te opu o Manase e tae atu i te 74 600 i roto i te opu o Iuda, te numera o te mau opu taitahi, o te hoê ïa taatoaraa e 603 550 o te nehenehe e tavini i roto i te nuu a Iseraela, aita i taiohia te mau ati Levi e te mau vahine e te mau tamarii—peneiaˈe e toru mirioni taata aore ra hau atu to roto i te puhapa. Tei ropu i te puhapa, te tiahapa o te amuiraa e to te mau ati Levi. E tuhaa to te tahi atu mau ati Iseraela na te hiti o te puhapa, e toru opu fetii i nia i te tuhaa taitahi, e opu fetii taitahi ta ˈna mau faaueraa no nia i te nanairaa o te haereraa ia tia mai ratou e haere. Na Iehova e horoa i te mau faaueraa, e te parau ra te papai e: “Ua na reira hoi te tamarii a Iseraela i te mau mea atoa a Iehova i parau mai ia Mose ra.” (2:34) E auraro ratou ia Iehova e e faaite ratou i te faatura ia Mose, te tia iteahia a te Atua.

13. Nafea te faataaraahia te taviniraa a te mau ati Levi?

13 E faataahia te mau ati Levi no te taviniraa a Iehova, ei hoo no te mau matahiapo a Iseraela. E vahihia ratou na roto e toru pǔpǔ, ia au i te mau huaai o na tamaiti e toru a Levi: o Geresona, o Kohata, e o Merari. E faataahia te mau vahi faaearaa i roto i te puhapa e te mau hopoia taviniraa ia au i taua vahiraa ra. Mai te 30raa o te matahiti e i nia ˈtu, tei ia ratou ra te ohipa teiaha e amo i te sekene. No te mau ohipa mâmâ aˈe, e horoahia na te tahi atu mau ati Levi i naea e 25 matahiti e rave. (Ua faatopahia te reira i nia i te 20 matahiti i te tau o Davida.)—Par. 1, 23:24-32; Eze. 3:8.

14. Eaha te mau faaueraa i horoahia no te paruru i te viivii-ore-raa o te puhapa?

14 E horoahia te mau faaueraa ia vai viivii ore noa te puhapa: te faataa-ê-raa i te feia maˈi, te taraehara no te mau faaroo-ore-raa, te mau mea e tia ia ravehia ia manaˈo ino te hoê tane i te haerea o ta ˈna vahine, e te haerea tia e au i te feia i faataahia na roto i te euhe e tavini ia Iehova ei Nazira. No te mea e tei nia te iˈoa o to ratou Atua i te nunaa, e tia ia ratou ia ora ia au i ta ˈna mau faaueraa.

15. (a) No nia i te avariraa o te fata, eaha te mau tauturu i horoahia? (b) Eaha te taairaa e tia ia Iseraela ia haamanaˈo, e eaha ta te Pasa e haamanaˈo ia ratou?

15 I muri iho, e horoa Mose i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te avaˈe na mua ˈtu (Num. 7:1, 10; Exo. 40:17), e ia oti, e parau oia no te mau tauturu materia i ravehia e na raatira 12 o te nunaa i roto i na 12 mahana i muri aˈe a avarihia ˈi te fata. Aita e faatitiauaraa aore ra e imiraa i to ˈna iho hanahana i roto i te reira; ua aifaito ta te taata taitahi i horoa i ta vetahi ê. E tia ia ratou paatoa ia haamanaˈo e i nia ˈˈe i teie mau raatira, e i nia ˈˈe ia Mose iho, te vai ra te Atua ra o Iehova, o te horoa i te mau faaueraa na roto ia Mose. Eiaha roa ia moehia ia ratou i to ratou mau auraa e o Iehova. Na te oroa Pasa e haamanaˈo ia ratou i to ratou faaoraraahia ma te maere rahi mai Aiphiti mai, e e faatupu ratou i te oroa i ǒ nei i te medebara i te taime i faataahia, hoê matahiti i muri aˈe i to ratou faarueraa ia Aiphiti.

16. Nafea Iehova e aratai ai i te nunaa, e eaha te mau faataˈiraa pu i faanahohia?

16 Mai ta ˈna i aratai i te revaraa o Iseraela mai Aiphiti mai, e tamau noa o Iehova i te aratai i te nunaa i roto i to ˈna mau tere na roto i te hoê ata o te tapoˈi i te sekene o te Faaiteraa i te ao e na roto i te hoê auahi ra te huru i te po. Ia haere te ata, e haere atoa te nunaa. Ia faaea noa te ata i nia mai i te sekene, e puhapa noa te nunaa, tau mahana noa anei aore ra hoê avaˈe aore ra hau atu, inaha te parau maira te aamu e: “Tei te parau a Iehova to ratou parahi i te tiahapa, e tei te faaue a Iehova to ratou haere: ua haapao ratou i tei parauhia mai e Iehova, i te parau a Iehova i te vaha ra o Mose.” (Num. 9:23) A fatata noa mai ai te taime revaraa mai Sinai mai, e faanahohia te mau faataˈiraa pu no te haaputu i te nunaa e no te aratai i te mau tuhaa rau o te puhapa i roto i to ratou tere na te medebara.

17. A faataa i te huru haereraa.

17 Mau tupuraa i te medebara (10:11–21:35). I te pae hopea, i te 20raa o te mahana o te piti o te avaˈe, e hopoi ê Iehova i te ata mai nia mai i te sekene, ei tapao no te revaraa o Iseraela mai Sinai mai. Ma te afata o te faufaa a Iehova i ropu ia ratou, e tere atu ratou i Kadesa-barenea, e 240 kilometera i te atea i te pae apatoerau. Ia haere ratou i te ao, tei nia te ata a Iehova ia ratou. I te taime atoa e reva ˈi te Afata, e pure o Mose ia Iehova ia tia mai e haapurara i to ˈna mau enemi, e i te taime atoa e faaea ˈi te Afata, e pure oia ia Iehova ia hoˈi mai “i te mau tausani atoa e rave rahi o Iseraela nei.”—10:36.

18. Eaha te amuamuraa i tupu i nia i te eˈa o Kadesa-barenea, e nafea to Iehova tauiraa i te faanahoraa teotaratia i roto i te puhapa?

18 Teie râ, e tupu te arepurepuraa i roto i te puhapa. Ia ratou e haere atu i Kadesa-barenea i te pae apatoerau, hau atu i te toru taime to ratou amuamuraa. No te faaore i te orureraa matamua, e faatae mai Iehova i te auahi o te haapau i te tahi mau taata. I muri iho, e turai te “taata ěê i anoˈi noa” ia Iseraela ia amuamu e aita ratou e amu faahou ra i te iˈa, te totoma, te meleni, te hezira, te oniani, e te sumi no Aiphiti, i te mâna noa râ. (11:4) No to ˈna hepohepo rahi, e parau o Mose ia Iehova e maitai aˈe e haapohe ia ˈna i te vaiiho ia tamau noa oia ei metua faaamu no teie nunaa atoa. Ma te aroha, e tatara Iehova i te tahi tuhaa o te varua mai nia mai ia Mose e e tuu atu oia i nia i na feia paari e 70, o te tauturu ia Mose ei mau peropheta i roto i te puhapa. I muri iho, e rahi roa te inaˈi. Mai tei tupu aˈenei i te hoê taime, e hopoi mai te hoê mataˈi no ǒ mai ia Iehova ra, i te mau manu no te pae miti mai, e ma te nounou, e ohi rahi roa te nunaa i te reira, a haapue atu ai ma te miimii. E riri roa Iehova i te nunaa, e e tairi oia e rave rahi no to ratou hinaaro miimii.—Exo. 16:2, 3, 13.

19. Ua nafea Iehova i mua i te amuamuraa a Miriama e a Aarona?

19 E tamau noa te mau fifi. Ma te haamoe e e tia to raua teina o Mose no Iehova, e faaino o Miriama raua Aarona ia ˈna no nia i ta ˈna vahine i tae apî mai i te puhapa. E titau raua ia hau atu â to raua mana, ia faito i to Mose, noa ˈtu e “e mamahu rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” (Num. 12:3) Na Iehova iho e faaafaro i te ohipa e e faaite oia e e tiaraa taa ê to Mose, a faatupu ai i te lepera i nia ia Miriama, e au ra hoi e o oia te tumu o te faaino. Mea na roto noa i te aniraa a Mose to ˈna oraraa mai.

20, 21. Eaha te mau ohipa e aratai ia Iehova ia faaoti e, e tia ia Iseraela ia hahaere noa na te medebara e 40 matahiti i te maoro?

20 Ia tae atu ratou i Kadesa, e puhapa Iseraela i te uputa o te Fenua Tǎpǔhia. I reira Iehova e faaue ai ia Mose e tono i te tahi mau taata e hiˈopoa haere i te fenua. E haere atu ratou na te pae apatoa tau hanere kilometera i roto e 40 mahana na te pae apatoerau e “haere tia ˈtu i Hamata ra.” (13:21) Ia hoˈi mai ratou e te tahi mau maa hotu maitatai no Kanaana mai, hoê ahuru manu i erehia i te faaroo o te parau e mea maamaa ia haere e aro i te hoê nunaa puai mau e te mau oire rahi i faaetaetahia. E tamata o Kaleba i te tamǎrû i te amuiraa na roto i te hoê parau faataa maitai, eita râ oia e manuïa. E faatarapape te mau manu i te mafatu o to Iseraela, a parau ai e e fenua o te “amu i to ˈna mau taata, MN” e oia atoa, “E te taata atoa ta matou i hiˈo i reira, e taata rarahi anaˈe ïa.” A parare ai te mau amuamuraa orure hau na roto i te puhapa, e parau o Iosua raua o Kaleba e, “Teie Iehova tei ia tatou nei: eiaha roa e mǎtaˈu atu ia ratou.” (13:32; 14:9) E haamata râ te amuiraa i te parau e pehi ia raua i te ofai.

21 E faaô tia ˈtu Iehova, a parau ai ia Mose e: “Afea râ teie nei feia e faaea ˈi i te faatiˈotiˈoo mai ia ˈu? afea hoi ratou e faaroo mai ai ia ˈu i te mau tapao ta ˈu i rave i roto ia ratou ra?” (14:11) E taparu o Mose ia ˈna eiaha e haamou i te nunaa, no te iˈoa e te roo o Iehova. No reira Iehova e faaoti ai e e tamau noa Iseraela i te hahaere na te medebara e tae roa i te taime e pohe ai te feia atoa o te nunaa i nia ˈˈe i te 20 matahiti tei tapaohia. I roto i te mau tane i tapaohia, o Kaleba raua Iosua anaˈe tei faatiahia e haere atu i te Fenua Tǎpǔhia. Ma te ore e manuïa, e tamata te nunaa i te haere atu i ǒ na roto i to ratou iho hinaaro, e roohia râ ratou i te hoê pau rahi i mua i to Amaleka e to Kanaana. Auê ïa utua rahi no to ratou faatura ore ia Iehova e i to ˈna mau tia haapao maitai!

22. Nafea te faufaaraa o te auraroraa i haamatarahia ˈi?

22 Oia mau, mea rahi â ta ratou e tia ia haapii no nia i te auraroraa. No reira, e horoa Iehova i te tahi mau ture hau na ratou o te haapapu ra e mea faufaa te reira. E faaite oia ia ratou e ia haere atu ratou i te Fenua Tǎpǔhia, e tia ia ravehia te taraehara no te mau hape, e tia râ ia tâpû-ê-hia te feia i opua mau e ore e faaroo. No reira, ia itehia te hoê taata e ofati ra i te ture o te Sabati na roto i te ohiraa i te raau, teie ta Iehova i faaue: “E taparahi-pohe-roa-hia taua taata ra.” (15:35) Ei haamanaˈoraa i te mau faaueraa a Iehova e te faufaaraa ia auraro i te reira, e faaue Iehova e ia tuu te nunaa i te mau veu i te hiti o to ratou mau ahu.

23. Eaha te hopearaa o te orureraa hau a Kora, a Datana, e a Abirama?

23 Teie râ, e tupu faahou te orureraa hau. E tahoê o Kora, o Datana, o Abirama, e na hui tavana e 250 o te amuiraa no te patoi i te mana o Mose e o Aarona. E vauvau Mose i te fifi i mua ia Iehova, a parau ai i te feia orure e: ‘A rave i te aˈua tutuiraa mea noˈanoˈa e a pûpû atu i mua i te aro o Iehova, e a vaiiho na ˈna e maiti.’ (16:6, 7) E fa mai te hanahana o Iehova i mua i te amuiraa taatoa. E faatupu oioi oia i ta ˈna haavaraa, a faahamǎmǎ ˈi i te fenua no te horomii i te mau utuafare o Kora, o Datana, e o Abirama, e a hopoi mai ai i te auahi no te haapau i na feia e 250, tae noa ˈtu ia Kora e pûpû ra i te mea noˈanoˈa. I te mahana i muri iho, e haamata te nunaa i te vahavaha ia Mose raua Aarona no te ohipa i ravehia e Iehova, e e tairi faahou Oia ia ratou, ma te haamou 14 700 feia amuamu.

24. Eaha te tapao ta Iehova i rave no te faahope i te orureraa?

24 No taua mau ohipa ra e faaue ai Iehova e ia hopoi te opu fetii taitahi i te hoê raau i mua i to ˈna aro, te vai atoa ra te hoê raau ma te iˈoa o Aarona no te opu o Levi. E i te mahana i muri aˈe, e faaitehia e o Aarona tei maitihia e Iehova no te toroa tahuˈa, inaha ta ˈna anaˈe raau tei î i te tiare e te sekadi para. E vaiiho-maitai-hia te reira i roto i te afata o te faufaa “ei tapao no teie nei mau taata orure hau.” (Num. 17:10; Heb. 9:4) I muri aˈe i te tahi mau faaueraa no te tauturu i te toroa tahuˈa na roto i te ahururaa e no nia i te tamâraa i te pape i te rehu o te hoê puaatoro ufa uteute, e faahoˈi te aamu ia tatou i Kadesa. I reira Miriama e pohe ai e e hunahia ˈi.

25. Nafea to Mose e to Aarona oreraa e faahanahana ia Iehova, e eaha te faahopearaa?

25 I te uputa o te Fenua Tǎpǔhia, e mârô faahou â te amuiraa ia Mose no te pape ore. Ia Iehova, o O ˈna te mârôhia ra, e e fa mai Oia i roto i To ˈna hanahana, a faaue ai ia Mose e rave i te raau e e faatahe i te pape mai roto mai i te mato. E faahanahana anei o Mose raua Aarona ia Iehova? Eita, e piti taime o Mose e tairi ai i te mato ma te riri. E noaa te pape inu i te nunaa e ta ratou mau animala, eita râ o Mose raua Aarona e parau e na Iehova te reira i rave. Noa ˈtu e fatata te tere rohirohi na te medebara i te hope, e riri Iehova ia raua e e parauhia ˈtu e eita raua e haere atu i te Fenua Tǎpǔhia. I muri aˈe, e pohe o Aarona i nia i te mouˈa Hora, e e rave ta ˈna tamaiti o Eleazara i te hopoia o te tahuˈa rahi.

26. Eaha tei tupu i to Iseraela hahauraa na te hiti ia Edoma?

26 E haere Iseraela na te pae hitia o te râ e tamata i te na ropu atu i te fenua o Edoma, e turaihia râ ratou. A hahau ai ratou na te hiti ia Edoma na roto i te hoê tere roa, e faatupu faahou â te nunaa i te peapea a amuamu ai i te Atua e ia Mose. Ua fiu ratou i te mâna, e te poihâ ra ratou. No to ratou haerea orure hau, e tuu mai Iehova i te mau ophi taero i roto ia ratou, e e rave rahi te pohe. I te pae hopea, ia taparu Mose no ratou, e faaue Iehova ia ˈna e hamani i te hoê ophi veo anaana e e tamau i nia i te hoê pou. Te feia i hohonihia e o te tiatonu râ i te ophi veo, e ora mai ïa. A haere ai ratou i te pae apatoerau, e haafifihia to Iseraela e na arii tamaˈi ra o Sihona no te mau ati Amori e o Oga no Basana. E pau ratou ia Iseraela i roto i te aroraa, e e faaea Iseraela i nia i to ratou mau fenua i te pae hitia o te râ o te peho ra Rift Valley.

27. Nafea to Iehova faataupupuraa i te mau opuaraa a Balaka e a Balaama?

27 Mau tupuraa i te vahi papu no Moabi (22:1–36:13). Ma te ru e haere atu i Kanaana, e haaputuputu te mau ati Iseraela i teie nei i te vahi papu ano no Moabi, i te pae apatoerau o te Miti Pohe e i te pae hitia o te râ o Ioridana i te tahi pae mai ia Ieriko. Ia ite atu ratou i teie puhapa rahi e vai nei i mua ia ratou, e ahoaho roa te ati Moabi. E faaue to ratou arii ra o Balaka, turuhia e te ati Midiana, e tii ia Balaama no te rave i te ohipa tahutahu e no te faaino ia Iseraela. Noa ˈtu e e parau roa ˈtu te Atua ia Balaama e, “Eiaha oe e haere i to ratou tere,” e hinaaro oia e haere. (22:12) E hinaaro oia ia aufauhia oia. I te pae hopea, e haere oia, e tapeahia râ oia e te hoê melahi e e paraparau semeio ta ˈna iho asini no te faahapa ia ˈna. Ia tae atu Balaama no te faahiti i te mau parau faaino i nia ia Iseraela, e ohipa te varua o te Atua i nia ia ˈna e e riro ta ˈna e maha parabole ei haamaitairaa i te nunaa o te Atua, a tohu atoa ˈi e e tae mai te hoê fetia mai roto mai ia Iakoba ra, e e tia mai te hoê sepeta mai roto mai ia Iseraela no te faaohipa i te mana e no te haamou.

28. Eaha te marei haavarevare i tuuhia i mua ia Iseraela ia au i te faaitoitoraa a Balaama, nafea râ te ati i te tapearaahia?

28 E riri rahi to Balaka ia ˈna no te mea aita oia i faaino ia Iseraela. No reira, e imi o Balaama i te ravea ia au mai te arii ia ˈna ma te faaitoito atu e ia faaohipa te mau ati Moabi i ta ratou mau vahine no te arato i te mau tane no Iseraela ia apiti i roto i te mau peu faufau o te haamoriraa a Baala. (31:15, 16) I ǒ nei, i te otia iho o te Fenua Tǎpǔhia, e topa te mau ati Iseraela i roto i te peu taiata faufau e te haamoriraa i te mau atua haavare. No te mea e te itehia ra te riri rahi o Iehova na roto i te mau ati, e ani Mose i te faautuaraa etaeta no te feia i rave i te ohipa ino. Ia ite atu Phinehasa, te tamaiti a te tahuˈa rahi, i te hoê raatira e afai ra i te hoê vahine Midiana i to ˈna ra fare ie i roto roa i te puhapa, e apee oia ia raua e e haapohe oia ia raua, ma te patia i te melo taatiraa o te vahine. I reira, e faaea te ati, ua pohe aˈena râ e 24 000 mau ati Iseraela.

29. (a) Eaha te itehia ra maoti te numeraraa i te hopea o te 40raa o te matahiti? (b) Eaha te faaineineraa e ravehia i teie nei no te haere atu i te Fenua Tǎpǔhia?

29 I teie nei, e faaue Iehova ia Mose e ia Eleazara e numera faahou i te nunaa, mai tei ravehia fatata a 39 matahiti na mua ˈtu i te mouˈa Sinai. E faaite mai te numera taatoa e aita e maraaraa i roto ia ratou. Area râ, ua iti mai 1 820 tane. Aita hoê aˈe taata tei tapaohia i Sinai no te tavini i roto i te nuu, i toe mai, maori râ o Iosua e o Kaleba anaˈe. Mai ta Iehova i faaite, ua pohe ratou paatoa i te medebara. I muri aˈe, e horoa Iehova i te mau faaueraa no nia i te tufaraa i te fenua ei aiˈa. E parau faahou oia e eita Mose e haere atu i te Fenua Tǎpǔhia no to ˈna oreraa e faahanahana ia Iehova i te pape ra o Meriba. (20:13; 27:14, mau nota i raro i te api) E nominohia Iosua ei mono ia Mose.

30. Eaha tei ravehia i nia te mau ati Midiana, e ua horoahia te tuhaa fenua i te pae hitia o te râ o Ioridana na vai?

30 Na roto i te arai o Mose, e haamanaˈo Iehova ia Iseraela i te faufaaraa o Ta ˈna mau ture no nia i te mau tusia e te mau oroa e te huru tura o te mau euhe. E faaohipa atoa oia ia Mose no te tairi i te mau ati Midiana no to ratou turairaa ia Iseraela ia pee ia Baala i Peora. E haapohehia te mau tane atoa no Midiana i roto i te aroraa, e o Balaama atoa, e te mau tamahine paretenia anaˈe tei paruruhia, e 32 000 o ratou tei afai-tîtî-hia e te taoˈa i haruhia mai, e 808 000 animala te hoê tuhaa. Aita hoê aˈe ati Iseraela i pohe i roto i te aroraa. E ani te mau tamarii a Reubena e a Gada o te faaamu i te mau animala e e faaea ratou i te fenua i te pae hitia o te râ o Ioridana, e i muri aˈe i to ratou fariiraa e tauturu ia roaa mai te Fenua Tǎpǔhia, e fariihia te aniraa, no reira, e horoahia no na opu fetii e piti, e te afa o te opu o Manase, teie fenua mahora hotu maitai ei tufa no ratou.

31. (a) Ia tae atu ratou i te Fenua Tǎpǔhia, nafea e tia ˈi ia Iseraela ia tamau noa i te auraro? (b) Eaha te mau faaueraa i horoahia no nia i te tufaa o te mau opu fetii?

31 Ia oti te hiˈopoa-faahou-hia te mau vahi i haerehia i roto i te tere e 40 matahiti, e huti faahou te aamu i te ara-maite-raa i nia i te faufaaraa e auraro ia Iehova. E horoa te Atua i te fenua na ratou, e tia râ ia ratou ia faatupu i Ta ˈna mau haavaraa, na roto i te tiahiraa i te feia peu faufau e te haamori i te demoni e te vavahiraa i te mau tapao atoa o ta ratou haapaoraa haamori idolo. E haamauhia te mau otia o to ratou fenua e horoahia e te Atua. E tufa-kelero-hia te reira i rotopu ia ratou. E horoahia na te mau ati Levi, aita hoi to ratou e tufaa, e 48 oire e to ratou mau vahi matie, e 6 o te reira, e mau oire haapuraa ïa no te feia e taparahi i te taata ma te ore e opua. Ia vai noa te fenua i roto i te opu fetii e tia ˈi, eiaha roa ia riro i te tahi atu opu fetii na roto i te faaipoiporaa. Mai te peu e aita e huaai tane, e tia i te mau tamahine e tufaa to ratou—ei hiˈoraa, te mau tamahine a Zelophehada—ia faaipoipo i te hoê no to ratou iho opu fetii. (27:1-11; 36:1-11) E faaoti te buka Numera na roto i teie mau faaueraa a Iehova na roto i te arai o Mose e i te taime a ineine ai te mau tamarii a Iseraela i te haere atu i te Fenua Tǎpǔhia.

FAUFAARAA

32. Nafea o Iesu e ta ˈna tusia i te faahohoˈaraahia i roto i te Numera?

32 E rave rahi taime to Iesu faahitiraa i te buka Numera, e ua faaite maramarama ta ˈna mau aposetolo e te tahi atu feia papai i te Bibilia e mea faahiahia e mea faufaa roa teie buka. Ua faaau te aposetolo Paulo ma te taa maitai i te taviniraa haapao maitai a Iesu i ta Mose, o tei faahiti-rahi-hia i roto i te Numera. (Heb. 3:1-6) E faahohoˈaraa atoa te mau tusia animala e te pîpîraa i te rehu o te puaatoro ufa apî uteute i faahitihia i roto i te Numera 19:2-9, no te tusia a te Mesia, te ravea tamâraa hau ê i te maitai.—Heb. 9:13, 14.

33. Eaha te faufaaraa no tatou i teie mahana o te taheraa o te pape i te medebara?

33 Mea na reira atoa to Paulo faaiteraa i te auraa no tatou o te pape i tahe mai roto mai i te mato i te medebara, a parau ai e: “Ua inu hoi ratou i te pape no roto i taua mato tapao i pee mai ia ratou ra; e taua mato ra o te Mesia ïa.” (Kor. 1, 10:4; Num. 20:7-11) Ua tano ïa to te Mesia iho parauraa e: “Area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.”—Ioa. 4:14.

34. Nafea to Iesu faaiteraa e e auraa taipe to te ophi veo?

34 Ua faahiti atoa o Iesu i te hoê ohipa i faatiahia i roto i te Numera o te faahohoˈa i te faanahoraa faahiahia ta te Atua e rave na roto ia ˈna. “Mai ia Mose i faateitei i te ophi i te medebara ra,” ta ˈna ïa i parau, “oia atoa te Tamaiti a te taata, e faateitei-atoa-hia ïa; ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioa. 3:14, 15; Num. 21:8, 9.

35. (a) E tia i te mau Kerisetiano ia ara maite i te aha, mai tei faahohoˈahia e to Iseraela i te medebara, e no te aha? (b) I roto i ta raua mau rata, ua faahiti o Iuda e o Petero i teihea mau hiˈoraa no te nounou moni e te orureraa hau?

35 No te aha to Iseraela i faautuahia ˈi ia hahaere noa na te medebara e 40 matahiti i te maoro? No to ratou ereraahia i te faaroo. Ua horoa te aposetolo Paulo i te hoê faaararaa puai no nia i taua parau ra: “E ara, e au mau taeae, o te aau ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra. E aˈo maite râ te tahi i te tahi eiaha ei mahana e tuua.” No to ratou auraro-ore-raa e to ratou ereraa i te faaroo, ua pohe taua mau ati Iseraela ra i te medebara. “E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô i taua faaearaa [a te Atua] ra, o te mairi noa ˈtu te hoê mai ia ratou i mairi i te faaroo ore ra.” (Heb. 3:7–4:11; Num. 13:25–14:38) Ia ˈna i faaara i te feia paieti ore tei faaino i te mau ohipa moˈa, ua faahiti o Iuda i te nounou moni o Balaama, e te mau parau patoi a Kora ia Mose te tavini a Iehova. (Iuda 11; Num. 22:7, 8, 22; 26:9, 10) Ua faahiti-atoa-hia o Balaama e Petero mai te hoê “o tei hinaaro i te utua o te parau-tia ore ra,” e e Iesu, tei faahanahanahia, i roto i ta ˈna faaiteraa ia Ioane mai te hoê ‘i tuu i te ofai turoriraa o te peu haamori idolo e te faaturi i mua ia Iseraela.’ Ma te papu, e tia i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana ia faaarahia no nia i taua mau huru taata paieti ore ra.—Pet. 2, 2:12-16; Apo. 2:14.

36. Eaha te mau peu iino ta Paulo i faaue i te Kerisetiano no Korinetia ia ara, e nafea tatou e faufaahia ˈi i ta ˈna aˈoraa i teie mahana?

36 I te tupuraa te peu morare tia ore i roto i te amuiraa no Korinetia, ua papai o Paulo ia ratou no nia i te “nounou i te mau mea iino ra,” a faahiti taa ê ai i te Numera. Ua aˈo atu oia e: “E eiaha atoa tatou e faaturi mai te hoê pae o ratou i faaturi ra, e pohe ihora e piti ahuru e toru tiahapa i te tausani i te mahana hoê ra.” (Kor. 1, 10:6, 8; Num. 25:1-9; 31:16) * E no nia i te taime a amuamu ai te nunaa e e haafifiraa te auraroraa i te mau faaueraa a te Atua, e aita ratou e mauruuru ra i te mâna e horoahia ra e Iehova? No nia i te reira, te parau ra Paulo e: “Eiaha atoa tatou e aa ˈtu [ia Iehova] mai te hoê pae o ratou i aa ra, e pohe ihora i te ophi.” (Kor. 1, 10:9; MN; Num. 21:5, 6) Te na ô faahou ra Paulo e: “Eiaha atoa outou e ohumu, mai te hoê pae o ratou i te ohumu ra, e pau ihora i te pohe i taua taparahi ra.” Auê hoi te riaria te mau ohipa i farereihia e Iseraela no te ohumuraa ia Iehova, i to ˈna mau tia, e i ta ˈna mau faanahoraa! E tia i taua mau ohipa ra i ‘roohia i nia ia ratou ei hiˈoraa’ ia riro mai te hoê faaararaa maramarama no tatou paatoa i teie mahana, ia tamau maite tatou i te tavini ia Iehova ma te hoê faaroo taatoa.—Kor. 1, 10:10, 11; Num. 14:2, 36, 37; 16:1-3, 41; 17:5, 10.

37. A faataa nafea te Numera e tauturu ai ia tatou ia taa i te tahi atu mau irava Bibilia.

37 E tauturu atoa mai te Numera ia taa maitai aˈe ia tatou te tahi atu mau irava o te Bibilia.—Num. 28:9, 10Mat. 12:5; Num. 15:38Mat. 23:5; Num. 6:2-4Luka 1:15; Num. 4:3Luka 3:23; Num. 18:31Kor. 1, 9:13, 14; Num. 18:26Heb. 7:5-9; Num. 17:8-10Heb. 9:4.

38. Mea faufaa te buka Numera i roto i teihea mau huru taa ê, e te huti ra te reira i to tatou ara-maite-raa i nia i te aha?

38 Mea faauruahia iho â e te Atua te mau mea i papaihia i roto i te buka Numera, e mea maitai no te haapii mai i te faufaaraa ia auraro ia Iehova e ia faatura i te feia ta ˈna i faariro ei tiaau i roto i to ˈna nunaa. Ma te faaite i te hiˈoraa, e faahapa te reira i te ohipa ino, e na roto i te mau ohipa auraa taipe, e huti te reira i to tatou ara-maite-raa i nia i Tei tonohia mai e Iehova ei Faaora e ei Aratai no To ˈna nunaa i to tatou nei tau. E tuhaa faahiahia te reira o te aamu e aratai atu i te haamauraa o te Basileia parau-tia o Iehova i roto i te rima o Iesu Mesia, Ta ˈna i nomino ei Arai e ei Tahuˈa Rahi.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 540-542.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 248.

[Uiraa haapiiraa]