Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 42—Luka

Buka Bibilia numera 42—Luka

Buka Bibilia numera 42—Luka

Taata papai: Luka

Vahi papairaa: Kaisarea

Otiraa te papai: area 56-58 T.T.

Area tau puohuhia: 3 H.T.T.–33 T.T.

1. Eaha te huru Evanelia ta Luka i papai?

 UA PAPAIHIA te Evanelia a Luka e te hoê taata feruriraa maramarama e te mafatu maitai, e maoti teie mau huru maitatai to ˈna, apitihia e te aratairaa a te varua o te Atua, ua noaa mai te hoê aamu tano, te mahanahana e te putapû. I roto i te mau irava matamua, te na ô ra oia e, “o vau atoa hoi, no te mea ua itea-papu-hia e au te mau parau atoa mai te matamua mai â, manaˈo aˈenei e mea tia ia papai tuatapapa ˈtu i taua parau ra, ia oe na.” E tano iho â ta ˈna parau ia hiˈohia ta ˈna faataa-maitai-raa i te mau mea rii atoa.—Luka 1:3.

2, 3. Eaha te mau haapapuraa ê atu e to roto i te Bibilia iho e faaite ra e, na Luka rapaau maˈi, i papai i teie Evanelia?

2 Noa ˈtu e aita roa ˈtu te iˈoa o Luka i roto i te faatiaraa, te farii nei te feia tuatapapa no tahito ra e o oia te taata papai. I roto i te Canon de Muratori (area 170 T.T.) te parauhia ra e na Luka i papai i te Evanelia e ua farii atoa te feia papai o te senekele piti, mai ia Irénée e o Clément no Alesanederia, i te reira. I roto i te Bibilia iho, te faahiti-papu-hia ra e o Luka te taata papai. I roto i te Kolosa 4:14, te faahiti ra Paulo ia ˈna mai ia “Luka rapaau maˈi herehia,” e e au iho â ta ˈna ohipa i te aravihi e nehenehe e tiaihia i te hoê taata ite rahi, mai te hoê taote. Maoti ta ˈna mau parau maiti-maitai-hia e ta ˈna mau taˈo rau aˈe i ta te toea o na papai Evanelia tootoru atoa, ua nehenehe oia e vauvau i ta ˈna tumu parau faufaa roa ma te haapao maitai e te hohonu aˈe. Te hiˈo nei vetahi i ta ˈna faatiaraa no nia i te tamaiti haamâuˈa moni, mai te aamu poto maitai roa ˈˈe i papaihia aˈenei.

3 Ua faaohipa Luka hau atu i te 300 parau aore ra taˈo no te pae rapaauraa, e ua horoa oia i te auraa i te pae rapaauraa tei ore i faaohipahia mai te reira (e peneiaˈe e aita roa ˈtu i faaohipahia) e te tahi atu feia papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano. * Ei hiˈoraa, ia faahiti oia i te parau no te lepera, aita o Luka i faaohipa i te hoê anaˈe parau, mai ta te tahi feia papai. No ratou, te lepera, e lepera iho â ïa, area no te taote ra, e ere hoê â huru faito lepera inaha, te faahiti ra Luka e “ua ati [te hoê taata] i te lepera.” Te na ô ra oia e “ua ati roa” o Lazaro “i te [aai].” O Luka anaˈe i roto i te feia papai Evanelia tei parau e e “fevera rahi” to te metua hoovai vahine o Petero. (5:12; 16:20; 4:38; MN) Noa ˈtu e te faatia ra te tahi atu na feia papai Evanelia tootoru e ua tâpû taa ê o Petero i te tariˈa o te tavini a te tahuˈa rahi, o Luka anaˈe tei faahiti e ua faaora Iesu ia ˈna. (22:51) O te hoê taote iho â ïa te haapapu e ua “pohe [te hoê vahine] i te hoê varua faatupu maˈi auahuru aˈera matahiti e vau tiahapa, ua fefe roa i raro, e ore roa e maitai ia tia i nia.” E o vai atu ai maori râ o “Luka rapaau maˈi herehia” te faataa maitai i te mau rapaauraa matamua a te ati Samaria i te hoê taata, ma te ‘ninii i te hinu e te uaina i roto i te mau puta no ˈna ra.’—13:11; 10:34.

4. Afea ra paha te Luka i papaihia ˈi, e eaha te mau tupuraa e haapapu ra i te reira?

4 Afea to Luka papairaa i ta ˈna Evanelia? Te faaite ra te Ohipa 1:1 e, ua faaoti na mua tei papai i te buka Ohipa (o Luka atoa hoi) “i tei mutaa ihora papaa parau,” oia hoi te Evanelia. Papu mau e ua oti te buka Ohipa i te area 61 T.T., a parahi ai Luka i Roma e o Paulo, o te tiai ra i ta ˈna horo-faahou-raa i mua ia Kaisara. No reira, eita e ore e ua papai Luka i ta ˈna Evanelia i Kaisarea i te area 56-58 T.T., i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa mai e o Paulo mai Philipi mai, i te hopea o te toru o te tere mitionare o Paulo, e a tiai noa ˈi Paulo e piti matahiti i te fare tapearaa i Kaisarea, hou oia e hopoihia ˈi i Roma no ta ˈna horo-faahou-raa. I te mea e tei Paletetina o Luka i taua tau ra, ua nehenehe maitai ïa oia e ‘ite papu i te mau parau atoa mai te matamua mai â’ no nia i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa. E au atura ïa e, na mua te Evanelia a Luka, i ta Mareko.

5. Nohea mai te mau parau atoa no nia i te mau tupuraa o te oraraa o Iesu ‘i itea papu’ mai ia Luka?

5 Aita iho â ïa Luka i ite mata roa i te mau ohipa atoa ta ˈna e faatia ra i roto i ta ˈna Evanelia, e ere hoi oia i to te tino 12, e peneiaˈe i muri aˈe i te poheraa o Iesu to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano. Ua apiti rahi râ oia ia Paulo i roto i te taviniraa mitionare. (Tim. 2, 4:11; Philem. 24) No reira, mai te nehenehe e manaˈohia, ua ohipa ˈtu te huru o Paulo i roto i ta ˈna papairaa, mai te itehia ra ia faaauhia ta raua faatiaraa i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu, i roto i te Luka 22:19, 20 e te Korinetia 1, 11:23-25. O te Evanelia a Mataio te tahi vahi maimiraa hau ta Luka i nehenehe e faaohipa. I to ˈna ‘itea-papu-raa i te mau parau atoa,’ ua nehenehe oia iho e uiui e rave rahi feia i ite mata roa i te mau tupuraa o te oraraa o Iesu, mai te mau pǐpǐ e ora noa râ e peneiaˈe ia Maria, te metua vahine o Iesu. E nehenehe tatou e tiaturi e ua heru oia i te mau mea atoa no te haaputu i te mau parau rii papu maitai.

6. I nia i teihea faito e taa ê roa ˈi te Evanelia a Luka, e ua papai oia na vai? No te aha outou e na reira ˈi i te pahono?

6 Ia faahohonuhia na Evanelia e maha, mea papu maitai e, aita te feia papai i faahiti faahou noa te tahi i ta te tahi aamu, aita atoa ratou i opua e horoa noa i te mau faaiteraa rau o teie aamu Bibilia faufaa roa. Mea taa ê roa te faatiaraa a Luka. I te taatoaraa, e 59 % o ta ˈna Evanelia, o oia anaˈe te faatia ra. E ono aˈe semeio taa ê ta ˈna e faahiti ra e e hau atu i te tataipiti te numera o te mau parabole tei ore i faahitihia i roto i te tahi atu mau Evanelia, hoê tuhaa i nia i te toru o ta ˈna Evanelia e faatiaraa ïa, e e piti i nia i te toru, e aparauraa ïa; ta ˈna te mea roa roa ˈˈe o na Evanelia e maha. Ua papai Mataio, a tahi roa, no te ati Iuda, e o Mareko no te feia taio e ere i te ati Iuda, to Roma iho â râ. Ua faatae atu Luka i ta ˈna Evanelia ia “Teophilo tuiroo” ra, e na roto ia ˈna i te tahi atu mau taata, te ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda. (Luka 1:3, 4) No to ˈna manaˈo e papai no te ao atoa, e faahaere oia i te huitupuna o Iesu i nia roa ia “Adamu, [tamaiti] na te Atua,” eiaha râ ia Aberahama noa, mai ta Mataio i rave ia ˈna i papai no te ati Iuda iho â râ. Te tapao taa ê ra oia i te mau parau tohu a Simeona, oia hoi o Iesu te ravea no te “haamaramarama i te [mau nunaa],” e te na ô ra oia e e “ite te taata atoa i te [ravea faaoraraa] a te Atua.”—3:38; 2:29-32; 3:6; MN.

7. Na te aha e haapapu maitai e e parau mau te Evanelia a Luka?

7 I te roaraa o ta ˈna buka, te itehia ra e e taata faatia aamu aravihi o Luka, mea nahonaho maitai hoi ta ˈna mau aamu e te tano. Te haapapu maitai ra te huru tano e te au maitai o te mau papai a Luka e e parau mau te reira. Ua parau te hoê taata papai ture e: “E tuu maitai te mau buka aamu, te mau aai e te mau faaiteraa hape i te mau tupuraa i te hoê vahi atea e i te hoê tau taa-ore-hia, a ofati ai i te mau ture matamua ta matou te mau auvaha ture e haapii nei no te vauvau i te hoê parururaa maitai, oia hoi ‘e tia i te hoê parau ia haapapu i te tau e te vahi,’ area te mau aamu Bibilia ra, te horoa maira ïa i te tau e te vahi i tupu ai te mau mea ma te taa maitai.” * Ei haapapuraa, ua faahiti oia i te Luka 3:1, 2: “E tae aˈera i te ahuru ma pae i te matahiti i te hau o Kaisara Tiberio, o Ponotio Pilato te tavana i Iudea, o Heroda te teterareha i Galilea, e o tana taeae hoi o Philipa te teterareha i Ituraia e i te fenua ra i Terahoniti, e o Lousanio te teterareha i Abilene, o Ana e o Kaiapha na tahuˈa rarahi, i tae mai ai te parau a te Atua ia Ioane a Zekaria i te medebara ra.” Aita e papu-ore-raa no nia i te tau aore ra te vahi, te faahiti nei râ Luka i te mau iˈoa o na tia mana e hitu aˈe, ia nehenehe tatou e haapapu i te tau a haamata ˈi te taviniraa a Ioane e a Iesu.

8. Nafea Luka e faaite “papu” ai i te taime fanauraa o Iesu?

8 Te horoa atoa maira Luka e piti tapao no te faataa i te taime fanauraa o Iesu, ia ˈna i parau i roto i te Luka 2:1, 2 e: “Ei taua anotau ra ua tuu maira Kaisara Auguso i te parau, e e faahope i taua fenua ra i te papai i roto i te buka. O te papairaa matamua teie a tavana ˈi Kurenio i Suria ra.” I taua taime ra to Iosepha raua Maria haereraa ˈtu i Betelehema no te tapaoraa iˈoa, e ua fanauhia Iesu a parahi ai raua i ǒ. * E farii mau â tatou i te parau a te hoê taata tatara parau: “Te hoê o te mau haapapuraa rahi roa ˈˈe o te aravihi o Luka ei taata tuatapapa, o to ˈna ïa ite i te vauvau i te parau ma te tano roa.” * E tia ia tatou ia farii e e parau mau iho â ta Luka e ua ‘itea papu ia ˈna te mau parau atoa mai te matamua mai â.’

9. Eaha te parau tohu a Iesu i papaihia e Luka, tei tupu ma te faahiahia i te matahiti 70 T.T.?

9 Te haamatara atoa ra Luka nafea te mau parau tohu o te mau Papai Hebera i tupu ai ma te tano i nia ia Iesu Mesia. Te faahiti ra oia i te faaiteraa faauruahia a Iesu. (24:27, 44) Hau atu â, te faatia ra oia ma te tano i te mau parau tohu iho a Iesu no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, e e rave rahi tei tupu aˈena ma te faahiahia ia au i te mau mea rii atoa i tohuhia. Ei hiˈoraa, ua haaatihia Ierusalema i te mau pou oeoe hou a roohia ˈi i te hoê haamouraa riaria i te matahiti 70 T.T., ia au iho â i ta Iesu i tohu. (Luka 19:43, 44; 21:20-24; Mat. 24:2) Ua haapapu te taata tuatapapa no teie nei ao ra o Flavius Josèphe, te hoê taata ite mata i roto i te nuu Roma, e ua tâpû-pauroa-hia te mau tumu raau o taua mataeinaa ra, i te atearaa 16 kilometera no te hamani i te mau pou, e 7,2 kilometera te roa o te aua haaatiraa, e rave rahi vahine e tamarii tei pohe i te poia, e ua hau atu i te 1 000 000 ati Iuda tei pohe e e 97 000 tei hopoi-tîtî-hia. E tae roa mai i teie nei mahana, te faahohoˈa noa râ te Uputa a Titus i Roma i te haereraa o te upootiaraa a to Roma ma te mau taoˈa haruhia no roto i te hiero o Ierusalema. * E nehenehe tatou e tiaturi e e tupu mau â te tahi atu mau parau tohu faauruahia i papaihia e Luka.

TUMU PARAU O TE LUKA

10. Eaha te opuaraa a Luka?

10 Omuaraa parau a Luka (1:1-4). Te papai ra Luka e ua itea papu ia ˈna te mau parau atoa mai te matamua mai â, e ua faaoti oia e papai ma te nahonaho maitai ‘ia ite papu o Teophilo tuiroo e e parau mau’ teie mau mea.—1:3, 4.

11. Eaha te mau ohipa oaoa i faatiahia i roto i te pene matamua a Luka?

11 Mau matahiti matamua o te oraraa o Iesu (1:5–2:52). E fa mai te hoê melahi i mua i te tahuˈa ruhiruhia ra o Zekaria, ma te poroi oaoa e e fanau mai ta ˈna te hoê tamaiti e e mairi oia i to ˈna iˈoa ia Ioane. E tae noa ˈtu râ i te mahana e fanauhia mai ai te tamaiti, e vavahia o Zekaria. Mai tei tǎpǔhia mai, e hapû ta ˈna vahine o Elisabeta, noa ˈtu e “ua ruhiruhia roa” atoa oia. Fatata e ono avaˈe i muri aˈe, e fa mai te melahi Gaberiela i mua ia Maria e e na ô atu e e tô oia na roto i “te mana o te Teitei” e e hapû oia i te hoê tamaiti e mairihia i te iˈoa ia Iesu. E haere Maria e hiˈo ia Elisabeta e, i muri aˈe i te hoê aroharaa oaoa, e na ô oia ma te anaanatae roa e: “Ua faarahi tau [nephe] i te Fatu, e ua oaoa tau aau i te Atua o to ˈu Ora.” E paraparau oia no te iˈoa moˈa o Iehova e no to ˈna aroha rahi i te feia e mǎtaˈu ia ˈna. I te fanauraa o Ioane, e matara te arero o Zekaria ia faaite atoa oia i te aroha o te Atua e e riro o Ioane ei peropheta o te faaineine i te eˈa o Iehova.—1:7, 35, 46, 47; MN.

12. Eaha te parauhia no nia i te fanauraa e te tamariiraa o Iesu?

12 I te tau mau ra, e fanauhia Iesu i Betelehema, e e faaite te hoê melahi i teie ‘parau maitai o te riro ei oaoaraa’ i te mau tiai mamoe e tiai ra i ta ratou mau nǎnǎ i te po. E peritomehia oia ia au i te Ture, e i muri iho, “ia pûpû atu” te mau metua o Iesu ia ˈna “i te aro o [Iehova]” i te hiero, e paraparau te ruhiruhia ra o Simeona e te peropheta vahine ra o Ana no nia i teie tamarii. Ia hoˈi ratou i Nazareta, e ‘tupu atura oia, e itoito atura, î aˈera i te paari, e te vai ra te maitai a te Atua i nia ia ˈna.’ (2:10, 22, 40; MN) I te 12raa o to ˈna matahiti, i te hoê tere mai Nazareta ˈtu i Ierusalema, e maere roa te mau orometua i te maramarama o Iesu e ta ˈna mau pahonoraa.

13. Eaha ta Ioane e poro, e eaha te ohipa e tupu i to Iesu bapetizoraahia, e i muri noa ˈˈe?

13 Faaineineraa no te taviniraa (3:1–4:13). I te 15raa o te matahiti faatereraa a Kaisara Tiberio, e tae mai te parau a te Atua ia Ioane ra, te tamaiti a Zekaria, e e haere oia “i te poro haerea i te bapetizo tatarahapa ia faaorehia te hara,” “ia ite te taata atoa i te [ravea faaoraraa] a te Atua.” (3:3, 6; MN) Ia bapetizohia te taata atoa i Ioridana, e bapetizo-atoa-hia Iesu, e a pure ai oia, e pou mai te varua moˈa i nia ia ˈna, e e faaite to ˈna Metua i to ˈna farii maitai mai te raˈi mai. Fatata e 30 matahiti to Iesu Mesia i teie nei. (E horoa mai Luka i to ˈna huitupuna.) I muri aˈe i to ˈna bapetizoraa, e aratai haere te varua ia Iesu i te medebara e 40 mahana i te maoro. I reira, e faahema te Diabolo ia ˈna, eita râ oia e manuïa, e haere ê atu oia “e tae noa ˈtu i te tahi atu taime tano.”—4:13, MN.

14. Ihea Iesu e haapapu maitai ai i ta ˈna hopoia, eaha teie hopoia, e eaha te huru o te feia i faaroo mai ia ˈna?

14 Omuaraa o te taviniraa a Iesu, te rahiraa i Galilea (4:14–9:62). I te sunago o to ˈna oire tumu o Nazareta, e haapapu maitai Iesu i ta ˈna hopoia, na roto i te taioraa e te parauraa e no ˈna te parau tohu a Isaia 61:1, 2: “Tei nia iho ia ˈu te [v]arua o [Iehova], oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu, ei poro haere i te matahiti e itehia mai ai e [Iehova] ra.” (4:18, 19; MN) I te omuaraa, e au roa te taata i ta ˈna mau parau, i muri aˈe râ, e riri roa ratou a haere noa ˈi ta ˈna oreroraa parau i mua, e e tamata ratou i te haapohe ia ˈna. No reira oia e haere ai i Kaperenaumi, i reira oia e faaora ˈi i te taata e rave rahi. E apee noa te tiaa taata ia ˈna e e tamata i te tapea ia ˈna, e parau atu râ oia e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (4:43) E haere â oia e poro i roto i te mau sunago i Iudea.

15. A faataa na i te titauraahia Petero, Iakobo, e Ioane, e o Mataio atoa.

15 I Galilea, e rave semeio Iesu e ia noaa rahi ta Simona (o Petero atoa to ˈna iˈoa), Iakobo, e Ioane, iˈa. E na ô oia ia Simona e: “I teie nei, e taata ta oe e noaa.” No reira e faarue ratou i te mau mea atoa e apee atu ai ia ˈna. E tamau noa Iesu i te pure e te haapii, e “tei reira te mana o Iehova ia faaora oia i te maˈi, MN.” (5:10, 17) E titau oia ia Levi (Mataio), telona hiˈo-ino-hia, o te haamaitai ia Iesu i te hoê tamaaraa rahi, e “e rave rahi te telona” e tae atoa ˈtu. (5:29) Na teie tamaaraa e faatupu i te matamua o te mau aimârôraa e rave rahi e te mau Pharisea, o te riri e te opua e hamani ino ia ˈna.

16. (a) I muri aˈe i te aha Iesu e maiti ai i na aposetolo 12? (b) Eaha te mau manaˈo ta Luka e haamatara i roto i ta ˈna faataaraa turua o te Aˈoraa i nia i te mouˈa?

16 E pure Iesu i te Atua i te hoê po taatoa, e maiti atu ai 12 aposetolo i roto i ta ˈna mau pǐpǐ. E tupu â te tahi atu mau faaoraraa maˈi. E e horoa ˈtu ai oia i te aˈoraa i papaihia i roto i te Luka 6:20-49, e turua ma te poto rii aˈe e te Aˈoraa i nia i te mouˈa i roto i te mau pene 5 e te 7 a Mataio. E faaite Iesu i na tupuraa taa ê roa: “E ao to outou, e tei haehaa, no outou hoi te basileia o te Atua ra. E ati râ to outou, e te feia taoˈa rahi! ua noaa hoi to outou oaoaraa.” (6:20, 24) E aˈo oia i te feia e faaroo maira e aroha i to ratou enemi, e aroha hamani maitai, e horoa noa, e e tuu mai i te mea maitai no roto i te pueraa maitai o te mafatu.

17. (a) Eaha te mau semeio ta Iesu e rave i muri iho? (b) Eaha te pahonoraa a Iesu i te mau vea a Ioane Bapetizo i ui e o Iesu mau anei te Mesia?

17 Ia ˈna e hoˈi atu i Kaperenaumi, e poroi mai te hoê raatira a te nuu ia Iesu e haere mai e faaora i ta ˈna tavini i pohehia i te maˈi. E manaˈo teie taata e eita e au ia ˈna ia tomo mai Iesu i roto i to ˈna fare e e ani oia ia Iesu e ‘parau noa mai i te parau’ mai to ˈna vahi mai. E ora mau â te tavini, e e turaihia Iesu ia parau e: “E parau atu vau ia outou, aitâ vau i ite i teie faaroo i te rahi i Iseraela atoa nei.” (7:7, 9) A tahi ra Iesu e faatia mai ai i te hoê taata pohe, te tamaiti fanau tahi a te hoê vahine ivi no Naina, ta ˈna hoi i “aroha.” (7:13) A tui ai te roo o Iesu na Iudea atoa, e tono Ioane Bapetizo i te vea ia Iesu ra, e ui ia ˈna e, “O oe anei te tae mai?” Ei pahonoraa, e parau atu Iesu i te mau vea e: “A haere, a parau atu ia Ioane, i ta orua i faaroo e ta orua i ite iho nei; e te roaa nei te ite i te matapo, te haere nei te pirioi, te tamâhia nei te lepera, te faaroo nei te turi, te faatiahia nei tei pohe, e te parauhia nei te evanelia i te taata rii. E o te ore e maheaitu ia ˈu nei, e ao to ˈna.”—7:19, 22, 23.

18. Maoti teihea mau parabole, mau semeio, e mau faaararaa e haere noa ˈi te pororaa i te Basileia i mua?

18 Ma te apeehia e te tino 12, e haere Iesu “na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haerea i te parau maitai ra i te basileia o te Atua.” E horoa oia i te parabole o te taata ueue huero, e e faaoti oia i te tumu parau i te na ôraa e: “E tena na, e ara i to outou faarooraa: e taoˈa ta ˈna ra, e horoahia ˈtu â ta ˈna; e aita a ˈna ra, e ravea-ê-hia ïa tei manaˈohia e na ˈna.” (8:1, 18) E rave â Iesu i te mau ohipa faahiahia e te mau semeio. E horoa atoa oia na te tino 12, i te mana i nia i te demoni e te puai no te faaora i te maˈi e e tono oia ia ratou “e poro haere i te basileia o te Atua, e e faaora hoi i te feia maˈi.” E pae tausani taata te faatamaa-semeio-hia. E faahuru-ê-hia Iesu i nia i te mouˈa e i te mahana i muri iho, e faaora oia i te hoê tamaiti i uruhia i te demoni, tei ore i ora i te mau pǐpǐ. E faaara oia i te feia e hinaaro ra e pee ia ˈna e: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” Ia au i te hoê taata te Basileia o te Atua, e tia ia ˈna ia tuu i te rima i nia i te arote e ia ore e hiˈo i muri.—9:2, 58.

19. Nafea Iesu e faahohoˈa ˈi i te aroha mau i te taata-tupu?

19 Taviniraa a Iesu i muri iho i Iudea (10:1–13:21). E tono Iesu e 70 pǐpǐ i roto i “te auhune,” e e oaoa roa ratou i te manuïaraa ta ratou taviniraa. A poro ai oia, e ui mai te hoê taata o te hinaaro e faataata parau-tia ia ˈna iho, ia Iesu e: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” Ei pahonoraa, e horoa ˈtu Iesu i te parabole o te ati Samaria hamani maitai. Te tarava noa ra te hoê taata i te pae purumu, ua fatata i te pohe i to ˈna taparahiraahia e te tahi mau eiâ, e aita râ e tâuˈahia ra e te hoê tahuˈa e te hoê ati Levi e haere ra. E tapea te hoê ati Samaria hiˈo-ino-hia, e rapaau i to ˈna mau pepe, e faauta ia ˈna i nia i ta ˈna iho animala, e afai atu ai i te hoê fare tipaeraa, e e aufau oia ia utuutuhia oia. Oia mau, “o tei aroha ia ˈna ra,” oia tei riro ei taata-tupu mau.—10:2, 29, 37.

20. (a) Eaha te manaˈo ta Iesu e haamatara no nia ia Mareta e o Maria? (b) Nafea oia e haafaufaa ˈi i te pure?

20 I te fare o Mareta, e aˈo mǎrû noa ˈtu Iesu ia ˈna no to ˈna haapeapea rahi no ta ˈna mau ohipa fare, e e haapopou oia ia Maria no to ˈna maitiraa i te tufaa maitai inaha, e parahi oia i raro e faaroo i ta ˈna parau. E haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te hohoˈa pure, e oia atoa, te faufaaraa ia tamau maite i te pure, i te na ôraa e: “E [tamau â i te] ani, e noaa ïa ia outou; e [tamau â i te] imi, e ite ïa outou.” I muri iho, e tiavaru oia i te demoni e e na ô e e ao to “tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua.” I te hoê tamaaraa, e aimârô oia e te mau Pharisea no nia i te Ture e e parau oia e e pohe to ratou no to ratou hopoi-ê-raa i “te taviri ra o te ite.”—11:9, 28, 52; MN.

21. Eaha te faaararaa ta Iesu e horoa no nia i te nounou taoˈa, e eaha ta ˈna e faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave?

21 A parahi faahou ai oia i roto i te nahoa taata, e titau te hoê taata ia Iesu e: “Parau na oe i tau tuaana, e tufa oia i ta mâua taoˈa.” E haere tia Iesu i te tumu mau o te fifi ia pahono oia e: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” E horoa ˈtu ai oia i te parabole o te hoê taata taoˈa rahi o te vavahi i ta ˈna mau fare vairaa maa no te faatia i te mau fare rahi aˈe, e pohe râ oia i taua po ra e na vetahi ê e fanaˈo i ta ˈna faufaa. E haapoto noa ˈtu Iesu i te manaˈo: “O te huru ïa o te taata i haaputu i te taoˈa na ˈna iho, e aita i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua ra.” I muri aˈe i to ˈna faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia imi na mua i te Basileia o te Atua, e na ô Iesu ia ratou e: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” No to ˈna faaoraraa i te hoê vahine 18 matahiti te poheraahia i te maˈi, i te mahana Sabati, e tupu â te aimârôraa e to ˈna mau enemi, o te faahaamahia râ.—12:13, 15, 21, 32.

22. Maoti teihea mau parabole tano maitai Iesu e haapii ai no nia i te Basileia?

22 Taviniraa a Iesu i muri iho, te rahiraa i Perea (13:22–19:27). E faaohipa Iesu i te mau parabole oraora maitai ia paraparau oia no nia i te Basileia o te Atua i te feia e faaroo maira. E faaite oia e e faahaehaahia te feia e imi nei i te tiaraa teitei e te hanahana. Ia faatupu te hoê i te oroa tamaaraa, ia titau manihini oia i te taata rii, o te ore e nehenehe e faahoˈi mai; e oaoa oia e ‘e utua [maitai] ta ˈna ia tae i te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ra.’ I muri iho, e horoa oia i te parabole o te taata e faatupu i te hoê amuraa maa ahiahi rahi. E otohe te mau manihini te tahi i muri aˈe i te tahi: Ua hoo hoê i te hoê fenua, ua hoo te tahi i te tahi puaatoro, e no faaipoipo noa ˈtura te tahi i te vahine. Ma te riri, e tono haere te fatu fare e tii i “te taata rii, e te anapero, e te pirioi, e te matapo,” e e na ô oia e e ore roa te hoê o te feia matamua i titau-manihini-hia e “amu iti noa ˈˈe” i ta ˈna amuraa maa. (14:14, 21, 24; MN) E horoa oia i te parabole o te mamoe i moe e i itea mai, a na ô ai e, “E faaite atu hoi au ia outou, e oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau-tia e ia iva noa ˈtu te ahururaa e iva tiahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa.” (15:7) Hoê â manaˈo te haamatarahia i roto i te parabole o te vahine e purumu i to ˈna fare ia itea mai te hoê diderama. *

23. Eaha te faahohoˈahia i roto i te aamu o te tamaiti haamâuˈa moni?

23 E faatia ˈtu ai Iesu i te aamu o te tamaiti haamâuˈa moni tei ani i to ˈna metua tane i ta ˈna tufaa faufaa e puhura ˈtura i ta ˈna taoˈa “i te haapao ore.” Ia topa oia i roto i te veve rahi, e îho faahou mai to ˈna huru mau e e hoˈi oia i te fare e taparu i te hamani maitai a to ˈna metua tane. E aroha roa to ˈna metua tane ia ˈna, e “horo maira, tauvahi maira i nia i tana aˈî, hôˈihôˈi maira ia ˈna.” E hopoihia mai te ahu maitai, e faaineinehia te hoê tamaaraa rahi, e “oaoa ˈtura ratou.” Eita râ te tamaiti matahiapo e mauruuru. Ma te mǎrû, e aˈo to ˈna metua tane ia ˈna: “E tau tamaiti, e tia oe i ǒ nei ia ˈu nei, e te mau taoˈa atoa na ˈu nei, na oe ïa. E mea tia hoi ia tatou ia faaamuraa maa e ia oaoa; o to taeae nei hoi, i pohe na, e ua ora mai nei; i moe na, e ua itea mai nei.”—15:13, 20, 24, 31, 32.

24. Eaha te mau parau mau ta Iesu e haamatara i roto i te mau parabole o te taata taoˈa rahi e o Lazaro, e o te Pharisea e te telona?

24 Ia faaroo ratou i te parabole o te tiaau parau-tia ore ra, e tâhitohito te mau Pharisea nounou taoˈa i te haapiiraa a Iesu, e na ô atu râ oia ia ratou e: “O taua feia faataata parau-tia outou i te aro o te taata nei, ua ite râ te Atua i to outou aau; o taua mea i faaturahia e te taata na, e mea faufau ïa i te Atua.” (16:15) Na roto i te parabole o te taata taoˈa rahi e o Lazaro, e faaite Iesu i te atea-ê-raa rahi i rotopu i te feia e fariihia e te feia e ore e fariihia e te Atua. E faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e, e tupu te mau tumu e turori ai ra, “o te taata râ no ˈna e [turori ˈi] ra, e ati no ˈna.” E faahiti oia i te mau fifi e tupu mai “ia tae i te mahana e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.” E faaara oia ia ratou e: “E haamanaˈo i te vahine a Lota.” (17:1, 30, 32; MN) Na roto i te hoê parabole, e haapapu oia e e ohipa mai iho â te Atua no te feia “o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao.” (18:7) I muri iho, na roto i te tahi atu parabole, e faahapa oia i te taata faahua parau-tia: E haamauruuru te hoê Pharisea e pure ra i te hiero, i te Atua i te mea e e ere oia mai te tahi atu feia. E pure te hoê telona e tia noa ra i te atea ê, e o te ore e hiˈo noa ˈtu i nia i te raˈi, e: “E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” Eaha ta Iesu faaotiraa? E na ô oia e mea tia aˈe te telona i te Pharisea, “o tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” (18:13, 14) Ua titau-manihini-hia Iesu i Ieriko e te telona ra o Zakaio, e e horoa oia i te parabole o na mina hoê ahuru, ma te faataa ê i te faahopearaa e noaa mai ia faaohipa-maitai-hia te faufaa i horoahia mai, e te hunaraa i te reira.

25. Nafea Iesu e haamata ˈi i te tuhaa hopea o ta ˈna taviniraa, e eaha te mau parau tohu faaararaa ta ˈna e horoa?

25 Taviniraa hopea i mua i te taata i Ierusalema e na pihai iho (19:28–23:25). A tomo ai Iesu i Ierusalema na nia i te hoê pinia asini e a arue ai te tiaa pǐpǐ ia ˈna mai “te Arii i te haerea mai ma te iˈoa o [Iehova] ra,” e titau te mau Pharisea ia ˈna e aˈo i ta ˈna mau pǐpǐ. E pahono atu Iesu e: “Ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.” (19:38, 40; MN) E horoa oia i ta ˈna parau tohu tuiroo no nia i te haamouraa o Ierusalema, a parau ai e e haaatihia oia e te mau pou oeoe, e hepohepo, e e hurihia oia e ta ˈna mau tamarii i raro roa i te repo, e e ore roa te hoê ofai e vaiihohia i nia iho i te tahi. E haapii Iesu i te taata i roto i te hiero, a faaite ai i te parau apî maitai e a pahono ai i te mau uiraa haavarevare a te mau tahuˈa rarahi, te mau papai parau, e te mau Sadukea, na roto i te mau parabole e te haaferuriraa aravihi. E horoa Iesu i te hoê faataaraa faahiahia o te tapao rahi o te hopea, ma te faahiti â e e haaatihia Ierusalema e te nuu o te puhapa. E tarapape te aau o te taata i te mǎtaˈu i te mau mea e fatata i te tupu, ia tupu râ teie mau mea, ‘e nânâ [ta ˈna mau pǐpǐ] i to ratou mata i nia, e faateitei i to ratou upoo, te fatata maira hoi to ratou ora.’ E tia ia ratou ia vai ara noa ia nehenehe ratou e ora mai i te mea e tupu mai.—21:28.

26. (a) Eaha te mau faufaa ta Iesu e haamau, e e taai oia i te reira i te aha? (b) Nafea Iesu e faaitoitohia ˈi i roto i te tamataraa, e eaha te aˈo ta ˈna e horoa i te taime a haruhia ˈi oia?

26 Ua tae i te 14 no Nisana 33 T.T. E faatupu Iesu i te oroa Pasa e i muri iho, e faaau oia i “te faufaa apî” e ta ˈna mau aposetolo haapao maitai, a taai ai i te reira i te amuraa maa taipe ta ˈna e faaue ia ratou e haapao ei manaˈoraa ia ˈna. E parau atoa oia ia ratou e: “Te faaau nei au i te faufaa e o outou, mai ta to ˈu Metua i faaau i te faufaa e o vau, no te hoê basileia, MN.” (22:20, 29) I tauâ po ra, a pure ai Iesu i nia i te mouˈa i Oliveta, “ua fa maira te hoê melahi no te raˈi mai, ua faaitoito maira ia ˈna. E no te mea te rahi noa ra to ˈna mauiui oto, uˈana roa ˈtura ta ˈna pure, e mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo.” E teimaha roa ˈtu â te huru tupuraa a aratai mai ai te taata haavare ra o Iuda i te tiaa rahi e haru ia Iesu. E pii te mau pǐpǐ e: “E te Fatu, e tairi anei matou i te ˈoˈe?” E motu ê te tariˈa o te tavini o te tahuˈa rahi i te hoê o ratou, e aˈo atu râ Iesu ia ratou e faaora ˈtu ai i tei pepe.—22:43, 44, 49.

27. (a) Nafea Petero e hapa ˈi? (b) Eaha te mau pariraa e tuuhia i nia ia Iesu, e eaha te mau tupuraa ia haavahia e ia faautuahia oia?

27 E aratohia Iesu i te fare o te tahuˈa rahi ia uiuihia oia, e no te toetoe o te po, e amui atu Petero i roto i te tiaa taata i pihai iho i te hoê auahi. E toru taime, e parihia oia e e pǐpǐ oia na Iesu, e e toru taime to ˈna patoiraa. E aaoa ihora te moa. E fariu mai te Fatu e hiˈo ia Petero, e haamanaˈo Petero i ta Iesu i tohu, e haere atura i rapae, e oto ihora. I muri aˈe i to ˈna afairaahia i roto i te fare o te Sunederi, e arataihia Iesu ia Pilato ra e e parihia oia i te faahuehueraa i te nunaa i te opaniraa e ia aufauhia te tute, e “te parauraa ia ˈna iho e, o te Arii ra oia o te Mesia.” Ia ite oia e no Galilea mai Iesu, e tono Pilato ia ˈna ia Heroda ra, tei Ierusalema hoi oia i tera taime. E faaooo Heroda e ta ˈna mau faehau ia Iesu e e faahoˈi ratou ia ˈna ia haavahia oia i mua i te hoê tiaa taata maamaa. ‘E tuu atu’ Pilato ia “Iesu ia ratou, ia rave ratou i ta ratou i hinaaro.”—23:2, 25.

28. (a) Eaha ta Iesu e tǎpǔ atu i te eiâ e faaroo ia ˈna? (b) Eaha ta Luka e faatia ra no nia i te poheraa, te tanuraa, e te tia-faahou-raa o Iesu?

28 To Iesu poheraa, tia-faahou-raa, e maueraa (23:26–24:53). E patitihia Iesu i nia i te raau i ropu e piti na taata ohipa ino. E faaooo te hoê ia ˈna, e faaite râ te tahi i to ˈna faaroo e e ani oia e ia haamanaˈo Iesu ia ˈna i roto i to ˈna Basileia. E tǎpǔ Iesu e: “Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te paradaiso oe e o vau atoa nei.” (23:43, MN) E haapouri te mahana ma te huru ê roa, e mahae te paruru o te hiero na ropu, e e pii hua Iesu e: “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na.” E pohe ihora oia, e ravehia to ˈna tino e afai i roto i te hoê menema i paohia i roto i te mato. I te mahana matamua o te hebedoma, e haere mai te mau vahine i apee ia ˈna mai Galilea mai, i te menema, aita râ te tino o Iesu. Mai ta ˈna iho i tohu, e faatiahia mai oia i te toru o te mahana!—23:46.

29. E hope te Evanelia a Luka na roto i teihea tupuraa oaoa?

29 E fa Iesu i mua i ta ˈna pǐpǐ e piti i nia i te purumu o Emausa, eita râ raua e ite e o oia tera, e paraparau oia ia raua i to ˈna mau haamauiuiraa e e faataa ˈtu oia i te auraa o te mau Papai. I reira raua e ite ai ia ˈna, e moe taue râ oia. E parau raua e: “E ere, e hoa, i anaanatae to tâua aau ia ˈna i paraparau mai ia tâua i te aratia ra, a faaite mai ai ia tâua i te auraa i te mau parau i papaihia ra.” E hoˈi oioi raua i Ierusalema e faaite i te tahi atu mau pǐpǐ. E te paraparau noa ra raua, te fa mai nei Iesu i roto ia ratou. Eita ratou e tiaturi no to ratou oaoa e te maere rahi. E “faaite maira oia i to ratou aau ia ite ratou” maoti te mau Papai i te auraa o te ohipa atoa i tupu. E faaoti Luka i ta ˈna Evanelia ma te faataa i to Iesu revaraa i nia i te raˈi.—24:32, 45.

FAUFAARAA

30, 31. (a) Nafea Luka e haapaari ai i te tiaturi e mea faauruahia te mau Papai Hebera e te Atua? (b) Eaha te mau parau a Iesu ta Luka e faahiti no te turu i te reira?

30 E haapaari te parau apî maitai “a Luka ra” i te tiaturi i te Parau a te Atua, e e haapuai i te faaroo ia nehenehe e mau maite i mua i te mau aroraa a teie nei ao patoi. Te horoa maira Luka e rave rahi hiˈoraa o te mau Papai Hebera tei tupu ma te tano. Te faaite ra oia e no roto i te buka a Isaia te mau parau taa maitai ta Iesu i faaau i ta ˈna hopoia, e e au ra e ua faaohipa Luka i te reira ei tumu parau no ta ˈna buka taatoa. (Luka 4:17-19; Isa. 61:1, 2) Hoê teie o te mau taime i faahiti ai Iesu i te mau Peropheta. Ua faahiti atoa oia i te Ture, ei hiˈoraa, i to ˈna patoiraa i na faahemaraa e toru a te Diabolo, e i te mau Salamo, ei hiˈoraa, ia ˈna i ui atu i to ˈna mau enemi e, “Eaha te mea i parauhia ˈi e, ei Tamaiti na Davida te Mesia?” E rave rahi atu â mau faahitiraa i te mau Papai Hebera i roto i te buka a Luka.—Luka 4:4, 8, 12; 20:41-44; Deut. 8:3; 6:13, 16; Sal. 110:1.

31 I to Iesu haereraa ˈtu i Ierusalema na nia i te hoê pinia asini, mai tei tohuhia i roto i te Zekaria 9:9, ua farii popou te mau nahoa ia ˈna, a faaau atu ai i te Salamo 118:26 i nia ia ˈna. (Luka 19:35-38) I te hoê vahi, ua navai noa e piti irava a Luka no te puohu e ono manaˈo ta te mau Papai Hebera i tohu no nia i te pohe haama o Iesu e to ˈna tia-faahou-raa. (Luka 18:32, 33; Sal. 22:7; Isa. 50:6; 53:5-7; Iona 1:17) I te pae hopea, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua haamatara maitai Iesu i te faufaaraa o te taatoaraa o te mau Papai Hebera i mua i ta ˈna mau pǐpǐ. “E ua parau maira oia ia ratou, Oia teie ta ˈu i parau atu ia outou a parahi atoa ˈi tatou ra, e ia hope te mau parau atoa no ˈu i papaihia i roto i te ture a Mose, e te mau peropheta, e te salamo i te faatupuhia e tia ˈi. Ua faaite maira oia i to ratou aau ia ite ratou i te parau i papaihia ra.” (Luka 24:44, 45) Mai taua mau pǐpǐ matamua a Iesu Mesia ra, e nehenehe atoa tatou e haamaramaramahia e e haapuai i to tatou faaroo, na roto i te haapaoraa i te mau tupuraa o te mau Papai Hebera, i faataahia ma te tano e Luka e te tahi atu feia papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano.

32. Nafea te aamu a Luka e haamatara ˈi i te Basileia e eaha to tatou huru i nia i te Basileia?

32 I te roaraa o ta ˈna buka, e huti tamau Luka i te ara-maite-raa o te taata taio i nia i te Basileia o te Atua. Mai te omuaraa mai â, i to te melahi tǎpǔraa ia Maria e ei te tamarii ta ˈna e fanau “te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure,” e tae atu i te mau pene hopea, i reira Iesu e parau ai e e faaau oia i te faufaa no te Basileia e ta ˈna mau aposetolo, e haamatara Luka i te tiaturiraa o te Basileia. (1:33; 22:28, 29) Te faaite ra oia ia Iesu e aratai ra i te pororaa i te Basileia e e tono ra i na aposetolo 12, e i muri iho i na pǐpǐ e 70, e rave i tauâ ohipa ra. (4:43; 9:1, 2; 10:1, 8, 9) Te haapapuhia ra te pûpûraa ia ˈna iho ma te aau atoa e tae atu ai i te Basileia, i roto i teie mau parau taa maitai a Iesu: “E vaiiho atu na i tei pohe e tanu i to ratou i pohe ra: e haere râ oe e poro haere i te basileia o te Atua,” e, “O te taata e tuu i te rima i nia i te arote a hiˈo ai i muri, e ore ïa e au i te basileia o te Atua.”—9:60, 62.

33. A horoa na i te mau hiˈoraa e ua tuu Luka i te tapao i nia i te pure. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

33 Ua tuu Luka i te tapao i nia i te pure. Mea faahiahia mau ta ˈna Evanelia i te reira paeau. Te faatia ra oia e te pure ra te nahoa i te taime a tavini ai Zekaria i te hiero, e ua fanauhia Ioane Bapetizo ei pahonoraa i te mau pure a to ˈna nau metua ia noaa ta raua tamarii, e e pure noa te peropheta vahine ra o Ana i te rui e te ao. Te faatia ra oia e te pure ra Iesu i to ˈna bapetizoraahia, e ua pure oia i te hoê po taatoa hou oia a maiti ai i te tino 12, e ua pure oia i to ˈna faahuru-ê-raahia. Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ “ia tamau maite ratou i te pure eiaha e fiu,” a faahohoˈa ˈi i te reira na roto i te hoê vahine ivi o te titau onoono i te hoê haava e ia faatia roa ˈtu oia ia ˈna. O Luka anaˈe te faatia e ua ani te mau pǐpǐ ia Iesu e haapii mai ia ratou i te pure, e ua faaitoito te hoê melahi ia Iesu a pure ai oia i nia i te mouˈa i Oliveta; e o oia anaˈe te faatia i te pure hopea a Iesu: “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na.” (1:10, 13; 2:37; 3:21; 6:12; 9:28, 29; 18:1-8; 11:1; 22:39-46; 23:46) Mai i te tau a papai ai Luka i ta ˈna Evanelia, oia atoa i teie mahana, e ravea faufaa roa te pure no te haapuai i te feia atoa e rave nei i te hinaaro o te Atua.

34. Eaha te mau huru maitatai o Iesu ta Luka i haamatara ei mau hiˈoraa faahiahia roa no te mau Kerisetiano?

34 Maoti to ˈna feruriraa hiˈopoa maite e ta ˈna huru papairaa ohie e te aravihi, ua faatia Luka i te mau haapiiraa a Iesu ma te mahanahana e te oraora mau. Te itehia ra te taa-ê-raa rahi i rotopu i te here, te maitai, te aroha hamani maitai, e te aau aroha o Iesu i nia i te feia paruparu, tei haavîhia, e tei hepohepo, e te haapaoraa toetoe, etaeta, ǒaǒa, e te haavarevare a te mau papai parau e te mau Pharisea. (4:18; 18:9) Ua horoa Iesu i te faaitoitoraa e te tauturu tamau i tei veve, tei tapeahia, tei matapo, e tei faahaehaahia, e mau hiˈoraa faahiahia roa ïa no te feia e tutava nei i te ‘pee i to ˈna taahiraa avae.’—Pet. 1, 2:21.

35. No te aha tatou e haamauruuru mau ai ia Iehova i to ˈna horoaraa mai i te Evanelia a Luka?

35 Mai ia Iesu, te Tamaiti tia roa e te rave semeio a te Atua, tei tapitapi i ta ˈna mau pǐpǐ e te mau taata mafatu tia atoa ma te here, e tia atoa ia tatou ia tutava i te rave i ta tatou taviniraa ma te here, oia mau, no “te aroha rahi o to tatou Atua.” (Luka 1:78) No reira, mea faufaa e e tauturu mau te parau apî maitai “a Luka ra.” E nehenehe mau â tatou e haamauruuru ia Iehova i to ˈna faauruaraa ia Luka “rapaau maˈi herehia,” ia papai i teie faatiaraa tano, te haapaari, e te faaitoito, o te haamatara maitai i te faaoraraa na roto i te Basileia faaterehia e Iesu Mesia, “te [ravea faaoraraa] a te Atua.”—Kol. 4:14; Luka 3:6; MN.

[Nota i raro i te api]

^ The Medical Language of Luke, 1954, a W. K. Hobart, mau api xi-xxviii.

^ A Lawyer Examines the Bible, 1943, a I. H. Linton, api 38.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 769.

^ Modern Discovery and the Bible, 1955, a A. Rendle Short, api 211.

^ Guerre des Juifs, V, 491-515, 523 (XII, 1-4); VI, 420 (IX, 3); hiˈo atoa Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 751-752.

^ E moni ario Heleni te diderama, fatata e 3,4 tarama te teiaha.

[Uiraa haapiiraa]