Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 44—Ohipa

Buka Bibilia numera 44—Ohipa

Buka Bibilia numera 44—Ohipa

Taata papai: Luka

Vahi papairaa: Roma

Otiraa te papai: area 61 T.T.

Tau puohuhia: 33–area 61 T.T.

1, 2. (a) Eaha te mau tupuraa o te aamu e te mau ohipa e faataahia i roto i te Ohipa? (b) Eaha te area tau ta te buka e puohu?

 I ROTO i te 42raa o te buka o te mau Papai faauruahia, te faatia ra Luka i te oraraa, te ohipa, e te taviniraa a Iesu e a ta ˈna mau pǐpǐ e tae roa i te taime a reva ˈi Iesu i nia i te raˈi. E faahaere te 44raa o te buka o te mau Papai, te Ohipa a te mau Aposetolo ra, i te aamu o te Kerisetianoraa matamua i mua ma te faataa i te haamauraahia te amuiraa maoti te mana o te varua moˈa. Te faataa atoa ra te reira i te parareraa te pororaa, na mua ˈˈe i roto i te ati Iuda e i muri iho i te mau taata no te mau nunaa atoa. Te tauaparau ra te rahiraa o na pene matamua 12 i te mau ohipa a Petero, e te toea o na pene 16, i te mau ohipa a Paulo. E taairaa piri roa to Luka raua o Paulo, ua apee na hoi oia ia ˈna i roto i to ˈna mau tere e rave rahi.

2 Te faataehia ra te buka ia Teophilo ra. No te mea hoi e te faahitihia ra oia mai te “tuiroo,” peneiaˈe e tiaraa teitei to ˈna, aore ra e faaiteraa noa paha i te faatura rahi. (Luka 1:3) Te horoa ra te buka i te hoê aamu tano no nia i te haamauraa e te tupuraa i te rahi o te amuiraa Kerisetiano. Te haamata ra oia na roto i te mau faraa mai o Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa e i muri iho, te faatia ra oia i te mau tupuraa faufaa mai te matahiti 33 e tae atu i te area 61 T.T., fatata e 28 matahiti i te taatoaraa.

3. Na vai i papai i te buka Ohipa, e afea te otiraa te papai?

3 I te tau tahito ra, ua parauhia e na te taata i papai i te Evanelia a Luka i papai atoa i te Ohipa. Ua faataehia na buka e piti ia Teophilo ra. Na roto i te faahiti-faahou-raa i te mau ohipa hopea o ta ˈna Evanelia i roto i te mau irava matamua o te Ohipa, te taai ra Luka i na buka mai te ohipa a te hoê noa taata papai. Te itehia ra e ua faaoti Luka i te Ohipa i te area 61 T.T., peneiaˈe i te hopea o to ˈna faaearaa i Roma e piti matahiti e te aposetolo Paulo. I te mea e te faatia ra te buka i te mau tupuraa e tae roa i taua matahiti ra, aita ïa i faaotihia na mua ˈtu, e i te mea e aita i faaitehia te faaotiraa o te haavaraa hororaa a Paulo i mua ia Kaisara, ua oti ïa te buka hou taua matahiti ra.

4. Na te aha e haapapu e e parau mau te Ohipa e te au i te canon?

4 I te tau tahito ra iho â, ua farii na te mau aivanaa Bibilia e e tuhaa te Ohipa no te canon. E itehia te mau tuhaa o te buka i roto i te tahi mau papai papyrus tahito roa ˈˈe o te mau Papai Heleni e vai noa râ, te Michigan no 1571 (P38) iho â râ no te senekele 3 aore ra te 4 T.T., e te Chester Beatty I (P45) no te senekele 3. Te haapapu ra teie e piti papai e te taiohia ra te Ohipa e te tahi atu mau buka o te mau Papai faauruahia e tei roto aˈena ïa i te tabula buka Bibilia. Ua papai Luka i te buka Ohipa ma te hoê â papuraa faahiahia e itehia i roto i ta ˈna Evanelia, mai ta tatou i tapao aˈena. Te tuu ra o Sir William M. Ramsay i te taata papai i te Ohipa “i roto i te feia tuatapapa faahiahia mau,” e te faataa ra oia i teie manaˈo ma te parau e: “Te huru maitai matamua e te faufaa o te taata tuatapapa rahi, o te parau mau ïa. E tia ia tiaturihia ta ˈna e parau ra.” *

5. A horoa na i te hoê hiˈoraa e mea tano te faatiaraa a Luka.

5 Ei faaiteraa e mea tano roa te mau papai a Luka, e faahiti tatou i te parau a Edwin Smith, tomana o te mau manuâ tamaˈi Beretane i roto i te miti Mediteranea a tupu ai te Tamaˈi Rahi Matamua, tei papai i roto i te vea ra The Rudder, no te avaˈe Mati 1947: “Eita te mau manuâ tahito e faaterehia mai te mau manuâ o teie tau e te hoê hoe faatere e tamauhia i te muriraa i nia i te raau turu, na roto râ e piti hoe rahi, hoê i na pae taitahi o te muriraa; no reira o Luka Peata i faahiti ai i te numera otini. [Ohi. 27:40] . . . I to matou hiˈopoaraa, ua ite matou e te vai ra te haapapuraa tano maitai e te mauruuruhia a te taata ěê no rapae mai no nia i te mau tere o taua pahi ra, mai te taime a faarue ai oia ia Beaux-Ports e tae roa i to ˈna iriraa i Melita, mai ta Luka Peata i faatia. E tuea ta ˈna i parau no nia i te roaraa o te tere e te atearaa i terehia, e e au ta ˈna faataaraa i te vahi i tapaehia i te vahi mau. Te faaite ra teie mau mea atoa e tei roto mau Luka i te tere ta ˈna e faataa ra, e hau atu â, te itehia ra e e taata oia mea papu roa ta ˈna mau tapaoraa e ta ˈna mau parau e e nehenehe mau â e tiaturihia.” *

6. Eaha te mau hiˈoraa e faaite nafea te mau itearaa a te ihipǎpǎ e haapapu ai e mea tano te buka Ohipa?

6 Te haapapu atoa ra te mau itearaa a te ihipǎpǎ e mea tano te faatiaraa a Luka. Ei hiˈoraa, maoti te mau heruraa i ravehia i Ephesia, ua itehia mai te hiero o Artémis e te fare teata tahito atoa i reira to Ephesia tiarepuraa i te hau i te aposetolo Paulo. (Ohi. 19:27-41) Ua itehia mai te tahi mau tapaopaoraa e haapapu ra e ua tano to Luka parauraa “feia haava o taua oire ra” no te feia mana no Tesalonia. (17:6, 8) Te faaite ra e piti tapaopaoraa no Melita e ua tano atoa to Luka faahitiraa ia Popilio ei “taata raatira” no Melita.—28:7. *

7. Nafea te mau oreroraa i roto i te Ohipa e faaite ai e mea mau tei papaihia?

7 Hau atu â, mea taa ê anaˈe te huru papairaa e te faanahoraa o te mau oreroraa rau a Petero, Setephano, Korenelio, Teretulo, Paulo, e a vetahi atu, i faatiahia e Luka. E tauiui atoa te huru o te mau oreroraa a Paulo, i vauvauhia i mua i te feia huru rau, ia au i te huru tupuraa. Te faaite ra te reira e ua papai noa Luka i te mea ta ˈna i faaroo aore ra ta vetahi i ite mata roa i faatia ˈtu ia ˈna. E ere Luka i te taata papai i te aai.

8. Eaha ta te mau Papai e faaite maira no nia ia Luka e to ˈna ohipa-amui-raa e o Paulo?

8 Mea iti roa te itehia no nia i te oraraa o Luka. E ere Luka i te hoê aposetolo, ua ohipa amui râ oia e te mau aposetolo. (Luka 1:1-4) E toru taime to te aposetolo Paulo faahitiraa ia Luka ma to ˈna iˈoa. (Kol. 4:10, 14; Tim. 2, 4:11; Philem. 24) Tau matahiti i te maoro, ua haere noa oia na muri ia Paulo tei mairi ia ˈna te “rapaau maˈi herehia.” E tauiui noa te parau ra “ratou” e “matou” i roto i te aamu o te faaite ïa e tei pihai iho Luka ia Paulo i Teroa i te piti o te tere mitionare o Paulo, e ua faaea paha oia i Philipi e ia hoˈi roa mai Paulo tau matahiti i muri aˈe, e ua haere atu oia ia Paulo ra e ua apee oia ia ˈna i roto i to ˈna tere i Roma no te haavaraa.—Ohi. 16:8, 10; 17:1; 20:4-6; 28:16.

TUMU PARAU O TE OHIPA

9. Eaha tei parauhia i te mau pǐpǐ i to Iesu maueraa?

9 Mau tupuraa e tae roa i te Penetekose (1:1-26). I te omuaraa o te piti o te faatiaraa a Luka, e parau Iesu tei faatia-faahou-hia i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai e e bapetizohia ratou i te varua moˈa. E haamauhia anei te Basileia i taua taime ra? Eita. E tae mai râ te puai i nia ia ratou e e riro ratou ei ite “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” Ia maue Iesu i nia i te raˈi e ia ore ratou e ite faahou ia ˈna, e parau mai e piti taata ahu uouo ia ratou e: “O Iesu nei â, tei ravehia aˈenei i nia i te raˈi, e hoˈi mai ïa mai te reira atoa ra.”—1:8, 11.

10. (a) Eaha te mau mea moe-ore-hia e tupu i te mahana Penetekose? (b) Eaha te faataaraa ta Petero e horoa, e eaha te faahopearaa?

10 Te mahana Penetekose eita e moehia (2:1-42). Te putuputu ra te mau pǐpǐ atoa i Ierusalema. E î taue aˈera te fare i te hoê haruru mai te mataˈi rahi uˈana ra. E tau maira te mau arero mai te auahi ra te huru i nia ia ratou. Ua î aˈera ratou i te varua moˈa e ua parau ihora i “te peu taa ê a te Atua” na roto i te mau reo huru rau. (2:11) Ua maere roa te feia e ite ra i te reira. I teie nei, e tia mai Petero e paraparau. E faataa oia e e faatupu teie niniiraa i te varua moˈa i te parau tohu a Ioela (2:28-32) e “ua ninii mai” Iesu Mesia tei faatiahia e tei faateiteihia i teie nei i te rima atau o te Atua, “i teie ta ratou e hiˈo nei, e ta ratou e faaroo nei.” Ma te putapû te mafatu, e farii na taata e 3 000 i te parau e e bapetizohia ratou.—2:33.

11. Nafea Iehova e haamanuïa ˈi i te ohipa pororaa?

11 E parare te poroi (2:43–5:42). I te mau mahana atoa, e tamau Iehova i te amui atu ia ratou i te feia i faaorahia. I rapae i te hiero, e ite Petero e o Ioane i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraa mai â. E faaue atu Petero e: “A tia oe i nia, a haere i te iˈoa o Iesu Mesia i Nazareta ra.” I taua iho taime ra, “ouˈauˈa haere noa ˈtura [te taata ra] ma te haamaitai i te Atua.” E titau atu ai Petero i te nunaa e tatarahapa e e fariu mai, “ia itea mai te anotau haumǎrû no ǒ mai i te aro o [Iehova] ra.” Ma te riri no te mea te haapii ra Petero e o Ioane i te tia-faahou-raa o Iesu, e haru te mau faatere haapaoraa ia raua, e maraa râ te numera o te feia e tiaturi i nia i te 5 000 taata.—3:6, 8, 19; MN.

12. (a) Eaha te pahonoraa a te mau pǐpǐ ia faauehia ratou e faaea i te poro? (b) No te aha Anania e o Saphira e faautuahia ˈi?

12 I te mahana i muri aˈe, e afaihia Petero e o Ioane i mua i te mau faatere ati Iuda ia uiuihia raua. E faaite Petero ma te mǎtaˈu ore e na roto noa ia Iesu Mesia e noaa ˈi te ora, e ia faauehia raua e faaea i ta raua pororaa, e pahono Petero e o Ioane e: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou. E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” (4:19, 20) E tuuhia raua, e e tamau noa te mau pǐpǐ atoa i te faaite i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore. No te mau huru tupuraa, ua tahoê ratou i ta ratou mau faufaa materia e ua opere ia au i te mau hinaaro. Teie râ, ua hoo te hoê taata o Anania te iˈoa e ta ˈna vahine o Saphira i te tahi fenua e ua huna raua i te hoê pae o te moni ma te haavare e te horoa pauroa ra raua i te moni. E faaite Petero i ta raua i rave e topa ˈtura raua inaha ua pohe no te mea ua haavare raua i te Atua e i te varua moˈa.

13. E parihia te mau aposetolo i te aha, eaha ta ratou pahonoraa, e eaha ta ratou e tamau i te rave?

13 Ma te riri, e tuu faahou te mau faatere haapaoraa i te mau aposetolo i roto i te fare tapearaa, i teie râ taime, na te melahi a Iehova e faaora ia ratou. Ia poipoi aˈe, e afai-faahou-hia ratou i mua i te Sunederi e e parihia ratou i te ‘faaî roa ia Ierusalema i ta ratou haapiiraa.’ Ua pahono ratou e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Noa ˈtu ratou i te huihia e te haamǎtaˈuhia, eita ratou e faaea, e “E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.”—5:28, 29, 42.

14. Nafea Setephano e faaruru ai i te hamani-ino-raa?

14 Hamani-ino-raa o Setephano no te faaroo (6:1–8:1a). O Setephano te hoê o na taata e hitu i maitihia e te varua moˈa no te opere i te maa i te mau amuraa maa. E faaite puai atoa oia i te parau mau, e no te itoito o ta ˈna faatiaraa i to ˈna faaroo i hopoihia ˈi oia e to ˈna mau enemi tei riri roa, i mua i te Sunederi ma te parihia e ua faaino oia. No te paruru ia ˈna, e faahiti na mua Setephano i te faaoromai o Iehova ia Iseraela. Ia oti, ma te mǎtaˈu ore, e parau oia e: ‘E te feia etaeta nei, e patoi â outou i te varua moˈa, ua tuuhia mai te ture ia outou ra na roto i te melahi, e aore aˈenei outou i haapao i te reira.’ (7:51-53) Ua rahi roa ïa te reira. E horo ratou i nia ia ˈna, e turai i rapae i te oire, e pehi haapohe atu ai i te ofai. E hiˈo noa Saulo ma te mauruuru.

15. Eaha ta te hamani-ino-raa e faatupu, e eaha ta Philipa e ite i roto i te ohipa pororaa?

15 Mau hamani-ino-raa, tauiraa o Saulo (8:1b–9:30). E purara te mau pǐpǐ atoa na te fenua atoa ra no te hamani-ino-raa e haamata i taua mahana ra i nia i te amuiraa i Ierusalema, eiaha râ te mau aposetolo. E haere Philipa i Samaria, e rave rahi te farii i te parau a te Atua i reira. E tonohia Petero e o Ioane i reira mai Ierusalema ˈtu ia roaa te varua moˈa i taua feia faaroo ra “ia tuuhia te rima o taua na aposetolo ra i nia iho.” (8:18) E aratai atu ai te hoê melahi ia Philipa i apatoa i te aratia e haere i Gaza mai Ierusalema ˈtu, i reira oia e ite ai i te hoê eunuka no te aorai o Etiopia e parahi ra i nia i to ˈna pereoo e e taio ra i te buka a Isaia. E haamaramarama Philipa ia ˈna i te auraa o te parau tohu a bapetizo atu ai.

16. Nafea te tauiraa o Saulo e tupu ai?

16 Na roto i taua taime ra, e faanaho Saulo, “te rahi noa ra ïa ta ˈna parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ a te Fatu ra,” e tapea i te feia “i mau i [Te Eˈa]” i Damaseko. E anaana taue mai te hoê maramarama no te raˈi mai e ati aˈe oia, e mairi ihora oia i raro i te repo ma te matapohia. E parau maira te hoê reo ia ˈna mai te raˈi mai e: “O vau o Iesu, ta oe i hamani ino mai nei.” I muri aˈe e toru mahana i Damaseko, e tavini te hoê pǐpǐ, o Anania te iˈoa, ia ˈna. E ite faahou Saulo, e bapetizohia, e e î oia i te varua moˈa, a riro mai ai ei taata poro itoito e te aravihi i te parau apî maitai. (9:1, 2, 5; MN) Na roto i teie tauiraa maere mau, e riro te taata hamani ino ei taata hamani-ino-hia o te tia ia horo ê, na mua ˈˈe mai Damaseko atu e i muri iho mai Ierusalema ˈtu.

17. Nafea te parau apî maitai e porohia ˈi i te mau Etene peritome-ore-hia?

17 Porohia te parau apî maitai i te mau Etene peritome-ore-hia (9:31–12:25). I teie nei, ‘e hau atura to te mau amuiraa i reira, itoito atura, e te mǎtaˈu hoi ia Iehova i to ratou haerea, e ma te tamahanahana hoi a te varua moˈa, rahi atura ratou.’ (9:31) I Iopa, e faatia mai Petero i te vahine herehia ra o Tabita (Doreka) mai te pohe mai, e mai reira ˈtu to ˈna titauraahia e haere i Kaisarea, i reira te hoê raatira o te nuu, o Korenelio, e tiai mai ai ia ˈna. E poro oia ia Korenelio e to ˈna utuafare e e tiaturi ratou, e e niniihia te varua moˈa i nia ia ratou. Ia ite oia e ‘e ore te Atua e haapao i te huru o te taata, o tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana,’ e bapetizo Petero ia ratou—o te mau Etene matamua peritome-ore-hia teie o te taui. I muri iho, e faataa Petero i teie tupuraa apî i te mau taeae no Ierusalema, e faahanahana ˈtura ratou i te Atua.—10:34, 35.

18. (a) Eaha te tupu i muri iho i Anetiohia? (b) Eaha te hamani-ino-raa e tupu, e manuïa anei râ?

18 A parare oioi ai te parau apî maitai, e haapii Baranaba e o Saulo i te hoê nahoa rahi i Anetiohia, “e i Anetiohia na mua te mairiraahia te mau pǐpǐ e Kerisetiano na roto i te faanahoraa a te Atua.” (11:26, MN) E tupu faahou te hamani-ino-raa. E haapohe o Heroda Ageripa I ia Iakobo te taeae o Ioane i te ˈoˈe. E tuu atoa oia ia Petero i te fare tapearaa, e faaora faahou râ te melahi a Iehova ia ˈna. Aita e maitai to te taata ino ra o Heroda! No te mea aita oia i faahanahana i te Atua, e amuhia oia e te tuˈa e pohe ihora. I te tahi aˈe pae, “tupu atura hoi te parau a te Atua, e aano roa ˈtura.”—12:24.

19. Eaha te aanoraa o te tere mitionare matamua o Paulo, e eaha tei ravehia?

19 Tere mitionare matamua o Paulo, e o Baranaba (13:1–14:28). * E maitihia Baranaba e o “Saulo ra, (o tei parau-atoa-hia ia Paulo,)” e e tonohia raua e te varua moˈa mai Anetiohia ˈtu. (13:9) I te motu no Kupero, e rave rahi te faaroo, tae noa ˈtu te tiaau ra o Serigio Paulo. I te fenua no Asia Iti, e tere haaati raua na e ono oire aore ra hau atu, e i te mau vahi atoa hoê â ohipa te tupu: E itehia te taa-ê-raa papu i rotopu i te feia e farii i te parau apî maitai ma te oaoa e te feia patoi aˈî etaeta e turai i te nahoa ia pehi i te mau vea a Iehova i te ofai. I muri aˈe i to raua nominoraa i te mau taata paari i roto i te mau amuiraa i haamau-apî-hia, e hoˈi Paulo e o Baranaba i Anetiohia, i Suria.

20. Na teihea faaotiraa i faaafaro i te parau o te peritomeraa?

20 Faaafaroraa i te parau o te peritomeraa (15:1-35). No te rahiraa mai te feia e ere i te ati Iuda, e tupu te uiraa e e tia anei ia peritomehia ratou. E hopoi Paulo e o Baranaba i te tumu parau i mua i te mau aposetolo e te feia paari i Ierusalema, i reira te pǐpǐ ra o Iakobo e peretiteni e e faanaho ai e faaite i te faaotiraa a te taatoaraa na roto i te hoê rata mana: “E mea maitai i te varua moˈa e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (15:28, 29) E faatupu te faaitoitoraa a teie rata i te oaoa o te mau taeae i Anetiohia.

21. (a) O vai tei apiti atu ia Paulo i roto i te piti o to ˈna tere mitionare? (b) Eaha te mau tupuraa i tapao i te tere i Makedonia?

21 E aano te taviniraa maoti te piti o te tere o Paulo (15:36–18:22). * ‘E mahemo e fanu pue mahana,’ e fano atu Baranaba e o Mareko i Kupero, area ia Paulo raua o Sila, e tere atu ïa na Suria e na Asia Iti. (15:36) E haere atu te taata apî ra o Timoteo ia Paulo ra i Lusetera, e e tere atu raua i Teroa i te pae o te miti Egée. I reira, e ite Paulo na roto i te hoê orama i te hoê taata e parau mai ia ˈna e: “E fano mai i Makedonia nei e tauturu mai ia matou.” (16:9) E haere atu Luka ia Paulo ra, e e tere raua na nia i te pahi i Philipi, te oire rahi o Makedonia, i reira Paulo e Sila e tuuhia ˈi i roto i te fare tapearaa. Ei faahopearaa, e faaroo e e bapetizohia te tiai o te fare tapearaa. I muri aˈe i to raua tuuraahia, e haere atu raua i Tesalonia, e i reira e turai te ati Iuda pohehae i te nahoa ia tiarepu ia raua. No reira te mau taeae e tono ai ia raua i Berea i te po. I reira, e faaite te ati Iuda i te feruriraa maitai ma te farii i te parau “ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa” ei haapapuraa i ta ratou e haapii ra. (17:11) E vaiiho Paulo ia Sila e ia Timoteo e teie amuiraa apî, mai ta ˈna i vaiiho ia Luka i Philipi, e haere atu ai i apatoa i Ateno.

22. Eaha te faahopearaa o te oreroraa aravihi a Paulo i nia i te Areopago?

22 I roto i teie oire î i te idolo, e faaooo te tahi mau philosopho teoteo Epikuro e Setoiko ia Paulo e e “taata [paraparau roa]” oia e “mea huru demoni ěê ta ˈna e parau haere nei,” e e afai ratou ia ˈna i nia i te Areopago, aore ra te aivi no Mars. Na roto i te oreroraa aravihi, e parau Paulo e mea maitai aˈe ia imi i te Atua mau, te “Fatu o te raˈi e te fenua nei,” o te haapapu i te haavaraa tia a te hoê taata Ta ˈna i faatia mai te pohe mai. E amahamaha te feia e faaroo ra no te parau o te tia-faahou-raa, e riro râ vetahi ei feia faaroo.—17:18, 24; MN.

23. Eaha tei ravehia i Korinetia?

23 I muri iho, e faaea Paulo ia Akuila e ia Perisila ra i Korinetia, e e apiti oia ia raua i roto i te hamaniraa i te fare ie. E turai te patoiraa i ta ˈna pororaa ia ˈna ia haere i rapae i te sunago e ia faatupu i ta ˈna mau putuputuraa i te fare i pihai mai, te fare o Iuseto. E riro Kerusipo, te tavana o te sunago, ei taata faaroo. I muri aˈe i to ˈna faaearaa 18 avaˈe i Korinetia, e reva Paulo, Akuila e o Perisila i Ephesia, i reira oia e vaiiho ai ia raua e haere atu ai i Anetiohia, i Suria, hope atu ai te piti o to ˈna tere mitionare.

24, 25. (a) A haamata ˈi Paulo i te toru o to ˈna tere, eaha te tupu i Ephesia? (b) Eaha te arepurepuraa e tapao i te hopea o na matahiti e toru o to Paulo faaearaa i reira?

24 Hoˈi faahou Paulo e farerei i te mau amuiraa, toru o te tere (18:23–21:26). * E haere mai te hoê ati Iuda o Apolo te iˈoa i Ephesia na Alesanederia mai, i Aiphiti. E paraparau oia ma te mǎtaˈu ore i roto i te sunago no nia ia Iesu, e manaˈo râ Akuila e o Perisila e e tia ia faaafarohia ta ˈna haapiiraa hou oia e haere atu ai i Korinetia. I teie nei, e rave Paulo i te toru o to ˈna tere e i te taime au e haere oia i Ephesia. Ia ite oia e ua bapetizohia te feia faaroo i ǒ nei i te bapetizoraa a Ioane, e faataa Paulo i te bapetizoraa ma te iˈoa o Iesu. E bapetizo oia 12 tane; e ia tuu oia i to ˈna rima i nia ia ratou, e niniihia mai te varua moˈa i nia ia ratou.

25 I te roaraa e toru matahiti o to Paulo parahiraa i Ephesia, ‘e tamau noa te parau a Iehova i te tupu i te rahi e te vai puai roa,’ e e rave rahi te faarue i ta ratou haamoriraa i te ruahine fatu o te oire, o Artémis. (19:20, MN) No to ratou riri i te mea e e erehia ratou i te tapihooraa, e faatupu te feia hamani i te fata ario i te arepurepuraa rahi i roto i te oire e titau-roa-hia ˈi tau hora no te haapurara i te taata. Eita e maoro i muri aˈe, e reva ˈtu Paulo i Makedonia e i Heleni, a haere ai e hiˈo i te feia faaroo ta ˈna e farerei.

26. (a) Eaha te semeio ta Paulo e rave i Teroa? (b) Eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa i te mau tiaau no Ephesia?

26 E parahi Paulo e toru avaˈe i Heleni hou oia a hoˈi mai ai na Makedonia mai, i reira Luka e farerei ai ia ˈna. E haere atu raua i Teroa, e i reira, a orero ai Paulo e tae roa i te maororaa po, e varea te hoê taurearea i te taoto e e topa oia mai nia mai i te haamaramarama i te toru o te tahua. E amohia oia e ua pohe, e faaora mai râ Paulo ia ˈna. Ia poipoi aˈe, e tere Paulo e to ˈna mau hoa i Mileto, i reira oia e faatupu ai i te hoê putuputuraa e te mau matahiapo no Ephesia a haere atu ai i Ierusalema. E parau atu oia e eita ratou e ite faahou i to ˈna mata. Mea ru mau ïa ia aratai e ia faaamu ratou i te nǎnǎ a te Atua, ‘i rotopu ia ratou to te varua moˈa nominoraa ia ratou ei tiaau’! E haamanaˈo oia i te hiˈoraa ta ˈna i haamau i roto ia ratou, e e aˈo oia ia ratou e ara, eiaha e pipiri i te taviniraa i te mau taeae. (20:28, MN) Noa ˈtu e ua faaarahia oia eiaha e haere i Ierusalema, eita Paulo e otohe. E farii to ˈna mau hoa, a parau ai e: “Ia tupu to te Fatu ra hinaaro.” (21:14) E tupu te oaoa rahi ia faatia Paulo ia Iakobo e i te mau matahiapo i te haamaitairaa a te Atua i ta ˈna taviniraa i roto i te mau nunaa.

27. Nafea Paulo e fariihia ˈi i te hiero?

27 Haruhia e haavahia Paulo (21:27–26:32). Ia tia ˈtu Paulo i roto i te hiero i Ierusalema, eita oia e farii-maitai-hia. E faatiarepu te ati Iuda no Asia i te oire taatoa i nia ia ˈna, e faaora râ te mau faehau Roma ia ˈna i te taime hopea mau.

28. (a) Eaha te uiraa ta Paulo e faahiti i mua i te Sunederi, e eaha te faahopearaa? (b) Ihea oia e tonohia ˈi i muri iho?

28 Eaha teie aehuehu? O vai tera Paulo? Eaha ta ˈna hara? E hinaaro te tapena o te nuu o te ahoaho ra, e ite i te mau pahonoraa. No to ˈna tiaraa Roma, eita Paulo e huihia e e afaihia oia i mua i te Sunederi. E tiribuna amahamaha mau ïa o te mau Pharisea e te mau Sadukea! No reira Paulo e faahiti ai i te parau no te tia-faahou-raa, a patoi ai ratou ia ratou iho. A uˈana mai ai te mârôraa, e tia mai te mau faehau Roma e haru mai ia Paulo i roto i te Sunederi, eiaha oia ia hamani-ino-roa-hia. E afai-omoe-hia oia i te po i mua i te tavana Felisi i Kaisarea ma te apeehia e te pǔpǔ faehau rahi.

29. Ma te parihia i te orure hau, e paruru Paulo ia ˈna iho i mua i teihea mau taata rahi, e horo faahou oia i mua ia vai?

29 E pari to ˈna mau enemi ia ˈna i te orure i te hau, e paruru râ Paulo ia ˈna iho ma te aravihi i mua ia Felisi. E tapea noa râ Felisi ia ˈna a tiaturi ai e e peta Paulo ia ˈna i te moni ia tuuhia oia. E mairi e piti matahiti. E mono mai Porio Phesito ia Felisi ei tavana e e faauehia e faatupu i te hoê haavaraa apî. E pari-faahou-hia oia ma te teimaha, e e parau â Paulo e aita ta ˈna e hara. Tera râ, ia auhia mai oia e te ati Iuda, e parau Phesito e ia haava-faahou-hia oia i mua ia ˈna i Ierusalema. I reira Paulo e parau ai e: “Ei ia Kaisara vau.” (25:11) E mairi â te taime. I te pae hopea, e haere mai te arii Heroda Ageripa II e farerei ia Phesito ei hoa, e e afai-faahou-hia Paulo i roto i te piha haavaraa. No te puai e te haapapu i te manaˈo o ta ˈna faaiteraa e parau ai Ageripa ia ˈna e: “Ua fatata vau i te riro ei Kerisetiano ia oe.” (26:28) E farii atoa Ageripa e aita ta Paulo e hara e e nehenehe oia e tuuhia ahiri e aita oia i horo faahou i mua ia Kaisara.

30. Eaha te mau ohipa e tupu ia tere atu Paulo e tae roa i Melita?

30 E haere Paulo i Roma (27:1–28:31). * E tuuhia te tîtî ra o Paulo e vetahi atu â i nia i te hoê pahi no te tuhaa matamua o te tere i Roma. No te mea e na mua mai te mataˈi, e tere mǎrû noa te pahi. I te tapaeraa pahi i Mura, e taui ratou i te pahi. Ia tae ratou i Beaux-Ports, i Kereta, e parau Paulo e faaea noa paha i reira no te tau toetoe, e hinaaro râ te rahiraa e fano ê. No reva noa ˈtura ratou a roohia ˈi ratou e te hoê mataˈi rahi tei haapainu ia ratou ma te aroha ore. E piti hebedoma i muri aˈe, e parari to ratou pahi i nia i te one i tai i Melita. Ia au i te haapapuraa a Paulo, aita hoê o na horopatete e 276 i pohe! E faaite te feia no Melita i te hamani maitai faahiahia, e i taua tau toetoe ra, e faaora Paulo e rave rahi o ratou maoti te mana semeio o te varua o te Atua.

31. Nafea Paulo e fariihia ˈi ia tae atu oia i Roma, e eaha ta ˈna e rave i reira?

31 I te tau uaaraa tiare i muri aˈe, e tae Paulo i Roma, e haere mai te mau taeae e farerei ia ˈna. Ia ite atu oia ia ratou, e “haamaitai” Paulo “i te Atua e itoito atura.” Noa ˈtu e e tîtî noâ oia, e faatiahia Paulo e faaea i roto i to ˈna iho fare tarahu e te hoê faehau tiai. E faahope Luka i ta ˈna faatiaraa ma te faataa e e farii maitai Paulo i te feia atoa e haere mai ia ˈna ra e e ‘parau atu oia i te basileia o te Atua, e e haapii atu i te mau parau o te Fatu ra o Iesu Mesia ma te mǎtaˈu ore, e aore roa e taata i faaore atu.’—28:15, 31.

FAUFAARAA

32. Na mua ˈˈe e a tupu ai te Penetekose, nafea to Petero haapapuraa e e parau mau te mau Papai Hebera?

32 E faaiteraa hau te buka Ohipa mai te Evanelia atoa ra no te haapapu e e parau mau te mau Papai Hebera e te faauruahia. A piri mai ai te Penetekose, ua faahiti Petero i te tupuraa o na parau tohu e piti ta ‘te varua moˈa i parau mai i te vaha o Davida i mutaa iho ia Iuda ra.’ (Ohi. 1:16, 20; Sal. 69:25; 109:8) Ua parau atoa Petero i te nahoa tei maere i te mahana Penetekose e te ite ra ratou i te tupuraa o te parau tohu: “O tei parauhia mai râ teie e Ioela peropheta ra e.”—Ohi. 2:16-21; Ioe. 2:28-32; faaau atoa i te Ohipa 2:25-28, 34, 35 e te Salamo 16:8-11 e te 110:1.

33. Nafea to Petero, Philipa, Iakobo, e Paulo faaite-paatoa-raa e mea faauruahia te mau Papai Hebera?

33 Ia tiaturi te tahi atu nahoa i rapae i te hiero, ua rave â Petero i te mau Papai Hebera, a faahiti na mua ˈi ia Mose e a parau atu ai e: “E te mau peropheta atoa i parau mai mai ia Samuela mai â, ua faaite atea atoa mai na ïa i teie nei anotau.” I muri iho, i mua i te Sunederi, ua faahiti Petero i te Salamo 118:22 a faaite ai e ua riro te Mesia, te ofai ta ratou i faarue, ei “ofai [tihi].” (Ohi. 3:22-24; 4:11; MN) Ua faataa ˈtu Philipa i te eunuka Etiopia nafea te parau tohu a te Isaia 53:7, 8 i te tupuraa, e i to ˈna maramaramaraa, ua ani teie taata ma te haehaa ia bapetizohia oia. (Ohi. 8:28-35) Ua haapapu atoa Petero, i to ˈna parauraa ia Korenelio no nia ia Iesu e: “Oia hoi ta te mau peropheta atoa i parau maira.” (10:43) I te tauaparauraahia te parau o te peritomeraa, ua haapapu Iakobo i ta ˈna faaotiraa ma te parau e: “Te au nei hoi te parau a te mau peropheta ra i te reira, oia hoi tei papaihia ra.” (15:15-18) Ua turui atoa te aposetolo Paulo i nia i tauâ mau mana ra. (26:22; 28:23, 25-27) Ua farii oioi te mau pǐpǐ e te feia i faaroo ia ratou e e Parau a te Atua te mau Papai Hebera, o te haapapu ïa e mea faauruahia taua mau papai ra.

34. Eaha ta te Ohipa e faaite ra no nia i te amuiraa Kerisetiano, mea taa ê anei i teie mahana?

34 Mea faufaa roa te buka Ohipa ia faaite oia nafea te amuiraa Kerisetiano i te haamauraahia e nafea oia i te tupuraa i te rahi maoti te mana o te varua moˈa. Na roto i teie aamu putapû, e ite tatou ia haamaitai te Atua i te maraaraa, te mǎtaˈu ore e te oaoa o te mau Kerisetiano matamua, to ratou tiaraa hapa ore i mua i te hamani-ino-raa, e to ratou hinaaro e tavini, mai ta Paulo i faaite i to ˈna pahonoraa i te titauraa e tavini i te fenua ê e e haere i Makedonia. (4:13, 31; 15:3; 5:28, 29; 8:4; 13:2-4; 16:9, 10) Aita te amuiraa Kerisetiano i teie tau i ê atu, no te mea e ua tahoê ta ˈna mau melo i roto i te here, e hoê â ta ratou mau faufaa a parau ai i “te peu taa ê a te Atua” ma te arataihia e te varua moˈa.—2:11, 17, 45; 4:34, 35; 11:27-30; 12:25.

35. Nafea te Ohipa e faaite ai nafea ia rave i te pororaa, e eaha te huru maitai i roto i te taviniraa e haamatarahia ra?

35 Te faaite ra te buka Ohipa nafea te ohipa Kerisetiano ra te pororaa i te Basileia o te Atua e tia ˈi ia ravehia. Ua horoa Paulo iho i te hiˈoraa, a na ô ai e: “E aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; aita aˈenei i tuutuu i te aˈo atu ia outou, e te haapii ia outou i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.” E parau â oia e: “I te parau-onoono-maite-raa ˈtu.” E ite-maitai-hia teie tumu parau o te ‘parau-onoono-maite-raa’ i roto i te buka taatoa, e ua haapapu-maitai-hia i roto i te mau paratarapha hopea i reira te haapao maitai o Paulo ma te mafatu taatoa i ta ˈna pororaa e ta ˈna haapiiraa, noa ˈtu e tei roto oia i te fare tapearaa, e matara maitai ai i roto i teie mau parau: “Ua haapii atura oia ia ratou, e faaite atura i te basileia o te Atua, e aˈo atura ia ratou i te mau parau o Iesu i roto i te ture a Mose, e te mau peropheta ra, mai te poipoi mai â e ahiahi noa ˈtura.” Ia nehenehe atoa tatou e faaite noa i te aau rotahi mai teie i roto i ta tatou ohipa a te Basileia!—20:20, 21; 28:23; 2:40; 5:42; 26:22.

36. Eaha te mau aˈoraa ohie a Paulo e tano maitai roa i te mau tiaau i teie nei tau?

36 E rave rahi mau aˈoraa ohie i roto i te oreroraa ta Paulo i vauvau i mua i te mau tiaau no Ephesia e tano no te mau tiaau o teie tau. I te mea e ua nominohia ratou e te varua moˈa, mea faufaa roa ia ‘ara ratou ia ratou iho e i te nǎnǎ atoa,’ a faaamu ai ia ratou ma te mǎrû e a paruru ai ia ratou i te mau luko taehae e imi ra i to ratou pau. E ere teie i te hopoia mâmâ! E titauhia i te mau tiaau ia vai ara noa e ia haapaari ia ratou maoti te parau o te maitai rahi o te Atua. A tutava ˈi ratou i te tauturu i te feia paruparu, ‘ia manaˈo ratou i te parau a te Fatu ra a Iesu, o ta ˈna hoi i parau maira e, E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.’—20:17-35.

37. Na roto i teihea haaferuriraa aravihi to Paulo faataa-papu-raa i to ˈna manaˈo i nia i te Areopago?

37 Mea maramarama atoa te tahi atu mau oreroraa a Paulo o te faataa maitai i te mau faaueraa tumu Bibilia. Ei hiˈoraa, te vai ra te haaferuriraa matauhia o ta ˈna oreroraa na te mau Setoiko e te mau Epikuro i nia i te Areopago. Na mua ˈˈe, e faahiti oia i te nanaˈoraa i nia i te fata, “Na te Atua itea ore,” e e faaohipa oia i te reira no te faataa e, te Atua mau anaˈe ra, te Fatu o te raˈi e o te fenua, tei hamani i te mau nunaa atoa no roto mai i te hoê taata, ‘aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ I muri aˈe, e faahiti oia i te mau parau a ta ratou mau rohipehe, “E tamarii atoa tatou na ˈna,” a faaite ai e mea maamaa ia manaˈo e no roto mai ratou i te mau idolo auro, ario, aore ra ofai ora ore. Mea na reira Paulo e faaite ai ma te aravihi i te mana arii o te Atua ora. I roto noa i ta ˈna mau parau hopea oia e faahiti ai i te parau o te tia-faahou-raa, e i reira eitâ oia e faahiti i te iˈoa o te Mesia. E faataa papu oia i te parau o te mana arii teitei roa o te Atua mau hoê roa, e e riro mai vetahi ei feia faaroo.—17:22-34.

38. Eaha te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te huru haapiiraa e faaitoitohia ra i roto i te Ohipa?

38 Te faaitoito ra te buka Ohipa ia rohi i te haapii tamau i “te mau Papai atoa.” I to Paulo pororaa i Berea i te taime matamua, ua haapopouhia te ati Iuda i reira ei feia “maitai mau, . . . ua farii noa hoi ratou i te parau ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa hoi i taua parau ra.” (17:11) I teie mahana, mai i tera tau, e faatupu teie hinaaro rahi e imi i te mau Papai e te amuiraa tei î i te varua o Iehova, i te mau haamaitairaa o te tiaturiraa e te faaroo puai. Mea na roto i taua haapiiraa ra e roaa mai ai te ite papu i te mau faaueraa tumu a te Atua. Te vai ra te tahi o teie mau faaueraa tumu maitai roa i roto i te Ohipa 15:29. I ǒ nei, te faaite ra te tino aratai oia te mau aposetolo e te mau matahiapo no Ierusalema e aita e titauhia ra te peritomeraa i te Iseraela pae varua, area râ te opani-etaeta-hia ra te haamoriraa idolo, te amuraa i te toto, e te faaturi.

39. (a) Nafea te mau pǐpǐ i te haapuairaahia no te faaruru i te mau hamani-ino-raa? (b) Eaha te faaiteraa mǎtaˈu ore ta ratou i horoa? Ua manuïa anei?

39 Te haapii mau ra taua mau pǐpǐ matamua ra i te mau Papai faauruahia e ua nehenehe ratou e faahiti e e faaohipa i te reira ia au i tei hinaarohia. Ua haapuaihia ratou maoti te ite mau e te varua o te Atua no te faaruru i te mau hamani-ino-raa taehae. Ua horoa Petero e o Ioane i te hiˈoraa na te mau Kerisetiano haapao maitai atoa i to raua parauraa i te feia faatere patoi ma te mǎtaˈu ore e: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou. E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” E ia raua i afai-faahou-hia i mua i te Sunederi, tei “parau hua ˈtu” ia raua eiaha e haapii faahou ma te iˈoa o Iesu, ua parau raua ma te papu e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Ua riro teie pahonoraa mǎtaˈu ore ei faaiteraa maitai roa i mua i te feia faatere, e ua turai te reira ia Gamaliela te haapii Ture faaturahia ia faahiti i ta ˈna parau tuiroo no te tiamâraa o te haamoriraa, maoti te reira i tuuhia ˈi te mau aposetolo.—4:19, 20; 5:28, 29, 34, 35, 38, 39.

40. Nafea te Ohipa e turai ai ia tatou ia faaite maite i te Basileia?

40 Te matara maitai ra te opuaraa hanahana a Iehova no nia i to ˈna Basileia o te taai, mai te hoê taura auro, i te Bibilia taatoa, i roto i te buka Ohipa. I te omuaraa, e itehia Iesu i te roaraa e 40 mahana hou to ˈna revaraa i nia i te raˈi e “te parauraa . . . i te parau o te basileia o te Atua.” Ei pahonoraa i te uiraa a te mau pǐpǐ no nia i te haamauraa i te Basileia i parau ai Iesu ia ratou e e tia ia ratou ia riro na mua ei ite no ˈna e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. (1:3, 6, 8) Ma te haamata i Ierusalema, ua poro te mau pǐpǐ i te Basileia ma te itoito fati ore. Ua faatupu te mau hamani-ino-raa i te pehiraa ia Setephano i te ofai e te purararaa o te mau pǐpǐ e rave rahi na te mau tuhaa fenua apî. (7:59, 60) Ua papaihia e ua poro Philipa i “te parau maitai o te basileia o te Atua” ma te manuïa rahi i Samaria e ua poro Paulo e to ˈna mau hoa i “te basileia” i Asia, Korinetia, Ephesia, e i Roma. Ua riro teie mau Kerisetiano matamua atoa ei hiˈoraa maitai roa no te tiaturiraa aueue ore ia Iehova e i te tauturu o to ˈna varua. (8:5, 12; 14:5-7, 21, 22; 18:1, 4; 19:1, 8; 20:25; 28:30, 31) Ia ite tatou i to ratou itoito vî ore e ia tapao tatou nafea Iehova i haamaitai rahi ai i ta ratou mau tutavaraa, e turai-atoa-hia tatou ma te faahiahia ia haapao maitai noa a ‘faaite maite ai i te basileia o te Atua.’—28:23.

[Nota i raro i te api]

^ St. Paul the Traveller, 1895, api 4.

^ Hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Titema 1947, mau api 6-7 (Farani); e to te 8 no Atete 1971, mau api 28-29 (Farani).

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 168, 780; buka 2, api 748.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 750.

[Uiraa haapiiraa]