Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 45—Roma

Buka Bibilia numera 45—Roma

Buka Bibilia numera 45—Roma

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Korinetia

Otiraa te papai: area 56 T.T.

1. Eaha ta Paulo e tauaparau i roto i ta ˈna rata i to Roma?

 I ROTO i te buka Ohipa, ua ite tatou ia Paulo e hamani ino ra i te mau Kerisetiano ati Iuda ma te uˈana, i te riroraa mai ei aposetolo itoito a te Mesia no te mau nunaa e ere i te ati Iuda. O te Roma te matamua o na buka Bibilia 14 ta te varua moˈa i faaurua i teie Pharisea tahito, i riro ei tavini haapao maitai a te Atua, ia papai. I te taime a papai ai oia i to Roma, ua oti aˈena ia Paulo e piti tere pororaa roa e ua haamata aˈena te toru. Ua papai oia e pae atu â rata faauruahia: e piti i to Tesalonia, hoê i to Galatia, e e piti i to Korinetia. Teie râ, e au ra e mea tano e i roto i te mau Bibilia no teie tau, ia na mua te Roma i te toea, inaha te faahohonu ra oia i te aifaitoraa apî i rotopu i te ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda, na pǔpǔ e piti ta Paulo i poro atu. Te faataa ra oia i te tauiraa i roto i te mau taairaa o te Atua e to ˈna nunaa e te faaite ra e ua tohu atea te mau Papai Hebera faauruahia e e poro-atoa-hia te parau apî maitai i te feia e ere i te ati Iuda.

2. (a) Eaha te fifi ta Paulo e tauaparau i roto i te Roma? (b) Eaha te mea e haapapu-maitai-hia i roto i teie rata?

2 Ma te rave ia Teretio ei papai parau, e vauvau Paulo i te hoê haaferuriraa vitiviti e e rahiraa irava maere mau ta ˈna e faahiti no roto i te mau Papai Hebera i roto i te hoê o te mau buka puai roa ˈˈe o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Na roto i te mau parau nehenehe mau, e tauaparau oia i te mau fifi i tupu a vai ai te ati Iuda e te Heleni i roto i te mau amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua. Ua hau aˈe anei te ati Iuda no te mea e huaai ratou no Aberahama? E tiaraa anei to te mau Kerisetiano paari e faaohipa ra i to ratou tiamâraa mai i te Ture a Mose, no te faaturori i te mau taeae ati Iuda paruparu aˈe o tei pee noa râ i te mau peu tahito? I roto i teie rata, ua faataa papu Paulo e ua aifaito te ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda i mua i te Atua e e faarirohia te mau taata ei feia parau-tia, eiaha na roto i te Ture a Mose, na roto râ i te faaroo ia Iesu Mesia e na roto i te maitai rahi o te Atua. E titau atoa te Atua i te mau Kerisetiano ia faaite i te auraroraa tano i te mau mana huru rau e faatere ra ia ratou.

3. Nafea te amuiraa no Roma i te haamataraa mai, e nohea mai to Paulo matauraa i teie rahiraa taata i ǒ?

3 Nafea te amuiraa no Roma i te haamataraa mai? Te vai aˈena ra te hoê pǔpǔ rahi ati Iuda i Roma no te tau aˈe a haru ai Pompée ia Ierusalema i te matahiti 63 H.T.T. I roto i te Ohipa 2:10, te faataa-maitai-hia ra e tei Ierusalema vetahi o taua mau ati Iuda ra i te Penetekose 33 T.T., i reira to ratou faarooraa i te parau apî maitai i te pororaahia. Ua faaea mai te feia ratere i taui i te faaroo i Ierusalema ia haapiihia ratou e te mau aposetolo, e ma te feaa ore, i muri aˈe, ua hoˈi to Roma, peneiaˈe te tahi i te taime a tupu ai te hamani-ino-raa i Ierusalema. (Ohi. 2:41-47; 8:1, 4) Hau atu â, mea ratere roa te taata i taua tau ra, no reira paha Paulo e matau maitai ai e rave rahi mau melo o te amuiraa no Roma, ua faaroo paha vetahi i te parau apî maitai i Heleni aore ra i Asia, maoti te pororaa a Paulo.

4. (a) Eaha te haamaramaramaraa ta te Roma e horoa ra no nia i te amuiraa no taua oire ra? (b) Eaha te itehia ra na roto i te faaearaa o Akuila e Perisila i Roma?

4 E itehia te haamaramaramaraa matamua e nehenehe e tiaturihia no nia i teie amuiraa i roto i te rata a Paulo. Te taahia ra e i roto i te amuiraa, te vai ra te mau Kerisetiano e ati Iuda e te vai ra e ere i te ati Iuda, e e nehenehe to ratou itoito e haapopouhia. Te parau ra oia ia ratou e: “Ua parauhia to outou faaroo e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei,” e, “Ua parare hoi to outou faaroo i te taata atoa ra.” (Roma 1:8; 16:19) Te faataa ra Suétone, tei papai i te senekele piti, e i te tau a faatere ai Kalaudio (41-54 T.T.), ua opanihia te ati Iuda i Roma. I muri iho râ, ua hoˈi mai ratou, te itehia ra hoi e tei Roma Akuila e o Perisila. O raua te mau ati Iuda ta Paulo i farerei i Korinetia e tei faarue ia Roma no te ture a Kalaudio, e tei hoˈi mai râ i Roma i te taime a papai ai Paulo i te amuiraa i ǒ.—Ohi. 18:2; Roma 16:3.

5. Eaha te mau mea e haapapu e e parau mau te Roma?

5 Ua faaite-papu-hia e e parau mau te rata. Mai ta ta ˈna omuaraa parau e faaite ra, na “Paulo, e tavini no Iesu Mesia i faarirohia ei aposetolo, . . . i te feia atoa i herehia mai e te Atua i Roma na, i haapaohia ei feia moˈa.” (Roma 1:1, 7) Tei roto te haapapuraa no rapae mai no nia i teie rata, i te mea tahito roa ˈˈe no nia i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua faaohipa Petero hoê â mau parau e rave rahi i roto i ta ˈna rata matamua, tei papaihia paha e ono aore ra e vau matahiti i muri aˈe, i manaˈo ai te feia ite e ua taio aˈena oia i te rata i to Roma. Ma te papu, te hiˈohia ra te Roma mai te hoê tuhaa o te mau papai a Paulo e ua faahitihia e Clément no Roma, Polycarpe no Semurina, e Ignace no Anetiohia, tei ora paatoa i te hopea o te senekele matamua e i te omuaraa o te senekele piti T.T.

6. Nafea te hoê papyrus tahito e haapapu ai e e au te Roma i te canon?

6 Tei roto te rata i to Roma, e e vau atu â rata a Paulo, i te hoê codex parauhia Papyrus Chester Beatty II (P46). No nia i teie codex matamua, ua papai Sir Frederic Kenyon e: “I ǒ nei, te vai ra fatata te taatoaraa o te mau papai o te mau Episetole a Paulo, tei papaihia paha i te omuaraa o te senekele toru.” * Mea tahito aˈe te mau papyrus Bibilia Heleni Chester Beatty i te mau papai tuiroo ra Sinaiticus e Vaticanus 1209, no te senekele 4 T.T. e piti atoa ra. Tei roto atoa te rata i to Roma i te reira.

7. Eaha te mau haapapuraa no nia i te vahi e te tau i papaihia ˈi te Roma?

7 Afea e ihea te Roma i te papairaahia? Ua tuea te manaˈo o te feia tatara Bibilia e ua papaihia teie rata i Heleni, papu mau i Korinetia, i to Paulo haereraa ˈtu i ǒ no tau avaˈe i te pae hopea o te toru o to ˈna tere mitionare. Te faaite ra to roto mai haapapuraa ia Korinetia. Ua papai Paulo i te rata i te fare o Gaio, melo no te amuiraa o taua vahi ra, e ua tuu atu oia ma te haamaitai ia Phebe no te amuiraa tapiri o Keneherea, te tapaeraa pahi o Korinetia. E au ra e na Phebe i afai i taua rata ra i Roma. (Roma 16:1, 23; Kor. 1, 1:14) I roto i te Roma 15:23, ua papai Paulo e: “Aita a ˈu e vahi toe i teie nei mau fenua,” e te faataa ra oia i roto i te irava i muri iho e e faaaano oia i ta ˈna ohipa mitionare i te pae tooa o te râ, e te pae atu o Paniora. Ua nehenehe iho â oia e papai i te reira i te pae hopea o te toru o to ˈna tere, i te omuaraa o te matahiti 56 T.T.

TUMU PARAU O TE ROMA

8. (a) Eaha ta Paulo e parau no nia i ta ˈna tuhaa taviniraa? (b) Nafea oia e faaite ai e e tano ia riri te Atua i te ati Iuda e i te Heleni atoa?

8 Mea pae tahi ore te Atua i nia i te ati Iuda e te Etene (1:1–2:29). Eaha ta Paulo tei faauruahia e parau i to Roma? I roto i ta ˈna mau parau matamua, e faaite oia ia ˈna iho mai te hoê aposetolo i maitihia e te Mesia no te aˈo i ‘[te auraro maoti te] faaroo ra’ i roto i te mau nunaa. E faaite oia i to ˈna hinaaro rahi e haere e farerei i te feia moˈa i Roma, e fanaˈo i “te [faaitoitoraa te tahi i te tahi]” e o ratou, e e faaite ia ratou i te parau apî maitai “o te mana [faaoraraa] o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra.” Mai tei papaihia mea maoro aˈenei, e ora te taata parau-tia “i te faaroo.” (1:5, 12, 16, 17; MN) E faaite oia e e tano ia riri te Atua i te ati Iuda e i te Heleni atoa. Aita ta te taata paieti ore e otoheraa i te mea e “te mau mea hoi no [te Atua] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao.” (1:20) E faariro râ te mau nunaa ma te maamaa i te mau mea poietehia ei atua. Eiaha râ te ati Iuda ia haava i te mau nunaa ma te etaeta, inaha e hara atoa ta ratou. E haavahia na pǔpǔ e piti ia au i ta ratou mau ohipa, eita hoi te Atua e faatia paetahi. E ere te peritomeraa o te tino i te mea faufaa; “o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome aau ra, te peritome; eiaha to rapae au, o to te varua râ, o tei ore i haamaitaihia e te taata, e te Atua râ.”—2:29.

9. (a) I te aha e hau aˈe ai te ati Iuda, teie râ, eaha te mau irava ta Paulo e faahiti no te faaite e tei raro aˈe te taata atoa i te hara? (b) Nafea ïa te hoê taata e faarirohia ˈi ei taata parau-tia, e eaha te hiˈoraa e paturu i teie haaferuriraa?

9 Tiahia te taatoaraa i te faaroo (3:1–4:25). “Eaha hoi ta te ati Iuda vahi i hau?” E hau ê to ratou, ua horoahia hoi te mau parau moˈa a te Atua i te ati Iuda ra. Teie râ, “te vai hara noa nei te ati Iuda e te Heleni atoa hoi,” e aore roa e taata “parau-tia” ia au i te Atua. E hitu irava o te mau Papai Hebera tei faahitihia no te haapapu i te reira. (Roma 3:1, 9-18; Sal. 14:1-3; 5:9; 140:3; 10:7; Mas. 1:16; Isa. 59:7, 8; Sal. 36:1) Te faaite ra te Ture i te tiaraa hara o te taata, no reira “aore roa e taata e tiahia mai i mua i te aro o te Atua, i te ohipa a te ture ra.” Teie râ, na roto i te maitai rahi o te Atua e te faaoraraa maoti te taraehara, e tiahia te ati Iuda e te Heleni atoa “i te faaroo, eiaha te ohipa a te ture ra.” (Roma 3:20, 28) E turu Paulo i teie manaˈo ma te faahiti i te hiˈoraa o Aberahama, tei hiˈohia ei taata parau-tia, eiaha no ta ˈna mau ohipa aore ra no te peritomeraa, no to ˈna râ faaroo faahiahia. No reira, ua riro Aberahama ei metua eiaha noa no te ati Iuda no ‘te feia atoa râ i faaroo.’—4:11.

10. (a) Nafea te pohe i te manaraa mai? (b) Eaha ta te auraro o te Mesia i hopoi mai, eaha râ te faaararaa i faahitihia no nia i te hara?

10 E ere faahou i te tavini no te hara, no te parau-tia râ na roto i te Mesia (5:1–6:23). No te taata hoê ra, o Adamu, i ô mai ai te hara i te ao nei, e na te hara i afai mai i te pohe, “e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (5:12) Ua mana noa te pohe mai ia Adamu mai e tae atu ia Mose ra. I te horoaraahia te Ture na roto ia Mose, ua rahi mai te hara, e ua mana noa te pohe. I teie nei râ, ua rahi roa ˈtu â te maitai rahi o te Atua, e e rave rahi te faarirohia ei taata parau-tia e noaa ˈtu ai te ora mure ore i te auraro a te Mesia. E ere râ teie i te tumu no te ora noa i roto i te hara. E tia i te taata i bapetizohia i roto i te Mesia ia pohe i te parau o te hara. Ua rîhia to ratou huru taata tahito i nia i te raau, e e ora ratou ia au i te Atua. Eita te hara e mana faahou i nia ia ratou, e riro râ ratou ei tavini no te parau-tia e noaa ˈtu ai te moˈaraa. “E utua te pohe no te hara, area te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.”—6:23.

11. (a) Nafea Paulo e faahohoˈa ˈi i te faatiamâraahia mai te ati Iuda i te Ture? (b) Eaha ta te Ture i haamatara maitai, e no reira eaha te mau mea e aro i roto i te Kerisetiano?

11 Pohe i te Ture, oraora i te varua i roto i te Mesia (7:1–8:39). E rave Paulo i te hiˈoraa o te hoê vahine, i taaihia i ta ˈna tane a ora noa ˈi oia e o te tiamâ mai no te faaipoipo i te tane apî ia pohe oia, no te faaite nafea, maoti te tusia o te Mesia, te mau Kerisetiano ati Iuda i pohe ai i te Ture e i tiamâ mai ai no te riro na te Mesia e te faahotu mai na te Atua. Ua haamatara ˈtu â te Ture moˈa i te hara, e ua faatupu te hara i te pohe. E aro te hara e vai ra i roto i to tatou tino i to tatou mau hinaaro maitatai. Mai ta Paulo e parau ra e: “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” No reira, “e ere ïa vau tei rave ra, o te ino râ i vai i roto ia ˈu nei ra.”—7:19, 20.

12. Nafea te tahi pae e riro ai ei feia tufaa e te Mesia, e nafea ratou e upootia roa ˈi?

12 Eaha te nehenehe e faaora i te taata mai teie huru peapea mau? E nehenehe ta te Atua, na roto i to ˈna varua, e horoa i te ora i to te Mesia! E fariihia ratou ei tamarii, e faarirohia ei feia parau-tia, ei feia tufaa i te Atua e ei feia tufaa e te Mesia, e e faahanahanahia ratou. Te na ô ra Paulo ia ratou e: “No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai? Na [vai] e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra?” Aore e taata! Te parau ra oia ma te upootia e: “E riro te re . . . ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei. Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—8:31, 35, 37-39.

13. (a) Ia au i te parau tohu, o vai to roto i te Iseraela mau a te Atua, e au te reira i teihea faaueraa tumu a te Atua? (b) No te aha te Iseraela pae tino i topa ˈi, eaha râ te titauhia e noaa ˈi te ora?

13 Faaorahia “Iseraela” maoti te faaroo e te aroha hamani maitai o te Atua (9:1–10:21). E faaite Paulo i te “oto rahi” i to ˈna mau hoa Iseraela, e faˈi râ oia e e ere te Iseraela i te pae tino atoa i te “Iseraela” mau, no te mea tei te Atua te parau e maiti ei tamarii i te taata ta ˈna e hinaaro. Mai tei itehia ra i roto i te ohiparaa te Atua e o Pharao e te faahohoˈaraa o te potera, “e ere i to te hinaaro, e ere hoi i to te horo, no te Atua râ i aroha maira.” (9:2, 6, 16) E parau oia i te mau tamarii “eiaha o to te ati Iuda anaˈe ra, o to te Etene atoa nei râ,” mai ta Hosea i tohu mea maoro aˈenei. (Hos. 2:23) Ua topa Iseraela no te mea “aore ratou i na te faaroo i te imi” i te farii maitai a te Atua, “na te ohipa râ a te ture,” e no te mea ua turori ratou i nia i te Mesia, “te pǎpǎ ei maheaituraa.” (Roma 9:24, 32, 33) “E itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite.” O te Mesia te faahope i te Ture no te feia e faaohipa i te faaroo i te parau-tia, e ia noaa te ora, e tia ia poro i mua i te taata e “o Iesu te Fatu” e ia faaohipa i te faaroo e “ua faatia te Atua ia ˈna i te poheraa ra.” (10:2, 9) E tono-haere-hia te feia poro ia nehenehe te taata no te mau nunaa atoa ia faaroo, ia faaohipa i te faaroo, e ia tiaoro i te iˈoa o Iehova ia faaorahia ratou.

14. Eaha ta Paulo e faahohoˈa na roto i te tumu olive?

14 Faahohoˈaraa o te tumu olive (11:1-36). No te maitai rahi o te Atua, ua maitihia te hoê toea o te Iseraela pae tino, no te mea râ e ua turori te rahiraa, ‘ua tae te ora i te Etene.’ (11:11) Ma te rave i te faahohoˈaraa o te tumu olive, e faaite Paulo nafea te feia e ere i te ati Iuda i poihia ˈi i nia iho no te ereraa i te faaroo o te Iseraela pae tino. Eiaha râ te feia e ere i te ati Iuda ia oaoa e ua faaruehia Iseraela, no te mea mai te peu e aita te Atua i faaherehere i te mau amaa mau taiva, eita atoa ïa oia e faaherehere i te mau amaa o te olive ê i poihia no roto i te mau nunaa.

15. Eaha te titauhia no te pûpû i te tusia ora i te Atua?

15 Faahouraa i te aau; te feia mana toroa (12:1–13:14). A pûpû i to outou mau tino ei tusia ora i te Atua, ta Paulo ïa e aˈo ra. “Eiaha e faaau [faahou] atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau.” Eiaha e faateoteo. Mai te tino taata, e rave rahi mau melo to te tino o te Mesia, e taa ê ta te hoê ohipa i ta te tahi, e rave amui anaˈe râ ratou i te ohipa. Eiaha te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa. A vaiiho e na Iehova e tahoo. Ia vî ‘te ino i te maitai.’—12:2, 21.

16. Eaha te haerea o te mau Kerisetiano i mua i te feia mana toroa e vetahi ê, e tia ˈi?

16 A auraro i te feia mana toroa; e faanahoraa te reira na te Atua. A tamau i te rave i te mea maitai a ore ai e amutarahu i ta te taata atoa, maori râ ia here atu te tahi i te tahi. Te fatata maira te ora, no reira ‘a haapae atu i te mau ohipa o te pouri, e a ahu i te ahu o te ao.’ (13:12) Ia maitai to outou haerea, eiaha ia au i te mau hinaaro o te tino.

17. Eaha te aˈoraa no nia i te faahaparaa e te faaitoitoraa i tei paruparu?

17 A farii i te taata atoa ma te ore e faatia paetahi, ma te ore e haava (14:1–15:33). A turu i te feia e haapae i te tahi mau maa aore ra e haapao i te mau mahana oroa no to ratou faaroo paruparu. Eiaha e haava i to outou taeae eiaha atoa e faaturori ia ˈna i ta outou e amu e e inu, na te Atua hoi e haava i te taata atoa. A imi i te hau e te mau mea atoa o te patu, e a faaoromai i te paruparu o vetahi ê.

18. (a) Eaha ˈtu â ta Paulo e faahiti no te faaite e ua farii te Atua i te feia e ere i te ati Iuda? (b) Nafea Paulo iho e haafaufaa ˈi i te maitai rahi o te Atua?

18 Te papai ra te aposetolo e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou,” e faahiti atu ai oia e maha irava hau o te mau Papai Hebera ei haapapuraa hopea e mea maoro aˈenei to te mau peropheta i faauruahia tohuraa e e faaaanohia te mau tǎpǔ a te Atua i nia i te mau nunaa e ere i te ati Iuda. (Roma 15:4, 9-12; Sal. 18:49; Deut. 32:43; Sal. 117:1; Isa. 11:1, 10) “E teie nei,” ta Paulo ïa e aˈo, “e farii outou ia outou iho mai te Mesia i farii mai ia tatou nei ra, ia [hanahana] te Atua.” (Roma 15:7; MN) E faaite Paulo i to ˈna mauruuru no te maitai rahi ta ˈna i fanaˈo i te Atua ra i te riroraa ei tavini no te mau nunaa, “a rave ai i te ohipa moˈa o te parau apî maitai a te Atua.” E imi noa oia i te iriti i te mau tuhaa fenua apî maoti i te ‘patu i nia i ta vetahi ê ra niu.’ Aita râ ta ˈna ohipa i oti atura, inaha, i muri aˈe i to ˈna afairaa i te mau ô i Ierusalema, e faanaho oia i te hoê tere pororaa rahi atu â, e tae roa ˈtu i Paniora, ma te hopoi atoa ˈtu i “te hoê faito î i te haamaitai no ǒ i te Mesia ra” na to ˈna mau taeae i te pae varua i Roma.—15:16, MN, 20, 29, MN.

19. Na teihea mau aroharaa e aˈoraa e faaoti i te rata?

19 Mau aroharaa hopea (16:1-27). E faatae Paulo i te aroha i na melo e 26 o te amuiraa no Roma ma te faahiti roa i to ratou iˈoa, e i te tahi atoa ˈtu mau taata, e e aˈo oia ia ratou e ape i te feia e faatupu i te amahamaharaa e ‘ia paari i te maitai, e ia maua i te ino.’ Ia hanahana te Atua i te mau mea atoa “ia Iesu Mesia nei, e eiaha ia mure. Amene.”—16:19, 27.

FAUFAARAA

20. (a) Eaha te tumu maitai e tiaturi i te Atua ta te Roma e horoa maira? (b) Nafea te parau-tia e te aroha hamani maitai o te Atua i faahohoˈahia ˈi, e e aratai te reira ia Paulo ia parau i te aha?

20 Te horoa maira te rata i to Roma i te hoê tumu maitai e tiaturi i te Atua, a na ô ai e “te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra.” Hau atu â râ, te faateitei nei oia i to ˈna parau-tia e te faaite ra i to ˈna aroha rahi e to ˈna maitai rahi. Te hutihia ra to tatou ara-maite-raa ma te nehenehe mau na roto i te faahohoˈaraa o te tumu olive e te mau amaa ê i poihia i nia iho, area te mau amaa mau ra, ua topehia ïa. Ma te feruri hohonu i teie etaeta e teie maitai o te Atua, e parau Paulo e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e!”—1:20; 11:33.

21. Nafea te Roma e faaite ai i te tupuraa apî o te parau aro moˈa a te Atua?

21 Ia au i teie mau manaˈo e faataa ˈi te rata i to Roma i te tupuraa apî o te parau aro moˈa a te Atua. I roto i te amuiraa Kerisetiano, aita e taa-ê-raa faahou i rotopu i te ati Iuda e te Etene, e nehenehe râ to te mau nunaa atoa e fanaˈo amui i te maitai rahi o Iehova na roto ia Iesu Mesia. “I te haapao hoi i te huru o te taata nei, aita ïa i te Atua.” “O te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome aau ra, te peritome; eiaha to [te hoê pǎpǎ ture papaihia], o to te varua râ.” “Aita roa hoi e huru ê i te ati Iuda e te Heleni, e hamani maitai rahi hoi to te Fatu o te mau mea atoa nei, i te taata atoa i tiaoro atu ia ˈna ra.” No teie feia atoa, o te faaroo, eiaha râ te ohipa, te haapaohia ei parau-tia na ratou.—2:11, 29; 10:12; 3:28; MN.

22. Eaha te aˈoraa ohie ta te Roma e horoa ra no nia i te mau taairaa e to rapae i te amuiraa?

22 Mea maitai atoa te aˈoraa ohie o ta ˈna rata na te mau Kerisetiano no Roma no te mau Kerisetiano i teie mahana, o te tia ia faaruru i te hoê â mau fifi i roto i te hoê ao ěê. Te aˈohia ra te Kerisetiano ia ‘parahi hau noa i roto i te taata atoa nei,’ e tae noa ˈtu i te feia no rapae i te amuiraa. E tia “ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra,” no te mea e faanahoraa ratou na te Atua e e mǎtaˈuraa, eiaha no te feia e auraro i te ture, no te feia râ e rave i te ohipa ino. E tia i te mau Kerisetiano ia auraro i te ture eiaha noa no te mǎtaˈu i te faautuaraa, no te manaˈo haava Kerisetiano râ, a aufau ai i ta ratou mau tute, a tuu atu ai i te mea e au i te taata atoa ra, a amo ai i ta ratou mau hopoia, a ore ai e amutarahu i ta te taata atoa, maori râ ‘te hereraa ˈtu te tahi i te tahi.’ E haapao faahope te here i te Ture.—12:17-21; 13:1-10.

23. Nafea Paulo e haamatara ˈi i te faufaaraa o te pororaa i mua i te taata, e eaha te hiˈoraa ta ˈna e horoa i te pae o te faaineineraa no te taviniraa?

23 E haamatara Paulo i te tumu parau o te pororaa i mua i te taata. Mea na roto i te mafatu e faaohipa ˈi te hoê taata i te faaroo e roaa ˈi te parau-tia, na to ˈna râ vaha e parau i mua i te taata e roaa ˈi te ora. “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.” Ia tupu râ te reira, mea titauhia ia haere te feia poro e ‘hopoi i te evanelia o te maitai ra.’ E ao to tatou mai te peu e tei roto tatou i teie feia poro tei tae roa to ratou reo “i te hopea mai o te fenua ra”! (10:13, 15, 18) A faaineine ai tatou no teie ohipa pororaa, e tamata anaˈe i te haamatau i te mau Papai faauruahia mai ia Paulo, i roto i teie noa mau irava (10:11-21), ua faahiti oia i tera e tera tuhaa o te mau Papai Hebera. (Isa. 28:16; Ioe. 2:32; Isa. 52:7; 53:1; Sal. 19:4; Deut. 32:21; Isa. 65:1, 2) Ua nehenehe maitai oia e parau e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.”—Roma 15:4.

24. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa no te faatupu i te itoito e te mau auhoaraa oaoa i roto i te amuiraa?

24 Te horoahia ra te mau aˈoraa ohie faahiahia mau no nia i te mau taairaa i roto i te amuiraa Kerisetiano. Noa ˈtu eaha to ratou tiaraa nunaa, opu fetii, aore ra totiale na mua ˈˈe, e tia ia ratou paatoa ia faahou i to ratou feruriraa no te pûpû i te taviniraa moˈa na te Atua ia au i to ˈna ‘hinaaro tia, e te au, e te maitai hoi.’ (11:17-22; 12:1, 2) E mau aˈoraa ohie mau e te tano noa ta Paulo e horoa ra i roto i te Roma 12:3-16! I ǒ nei, te vai ra te aˈo maitai e faatupu i te itoito, te haehaa, e te here i te tahi e te tahi i roto i te amuiraa Kerisetiano. I roto i te mau pene hopea, te horoa maira Paulo i te aˈoraa etaeta e ara e e ape i te feia e faatupu i te amahamaharaa, te parau atoa nei râ oia no te oaoa e te tamahanahanaraa te tahi i te tahi e noaa mai i roto i te auhoaraa maitatai i roto i te amuiraa.—16:17-19; 15:7, 32.

25. (a) Eaha te manaˈo maitai e te haamaramaramaraa hau ta te Roma e horoa ra no nia i te Basileia o te Atua? (b) Nafea tatou e faufaahia ˈi i te faahohonuraa i te Roma?

25 Ei Kerisetiano, e tia ia tatou ia tamau i te ara i to tatou mau taairaa te tahi i te tahi. ‘E ere hoi te basileia o te Atua ra i te amu e te inu, o te parau-tia râ, e te hau, e te oaoaraa i te varua moˈa ra.’ (14:17) E au mau teie parau-tia, teie hau e teie oaoa i te ‘feia tufaa e te Mesia,’ o te “[faahanahana-amui-hia]” e oia i roto i te Basileia o te raˈi. A tapao atoa na nafea te Roma e haamatara ˈi i te hoê taahiraa avae apî i roto i te tupuraa o te tǎpǔ o te Basileia i horoahia i Edene, a na ô ai e: “Na te Atua [o te horoa i te] hau e [nenei] ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia.” (Roma 8:17; 16:20; Gen. 3:15; MN) A tiaturi ai tatou i teie mau parau mau faahiahia, ia tamau noa tatou i te î i te oaoa e te hau e ia rahi te tiaturiraa. E opua maite anaˈe e upootia e te Huaai o te Basileia, ua papu hoi ia tatou e aore e mea i nia i te raˈi aore ra i te fenua nei “e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Roma 8:39; 15:13.

[Nota i raro i te api]

^ Our Bible and the Ancient Manuscripts, 1958, api 188.

[Uiraa haapiiraa]