Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 47—Korinetia 2

Buka Bibilia numera 47—Korinetia 2

Buka Bibilia numera 47—Korinetia 2

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Makedonia

Otiraa te papai: area 55 T.T.

1, 2. (a) Na te aha i turai ia Paulo ia papai i te piti o ta ˈna rata i to Korinetia? (b) Maihea mai to Paulo papairaa, e eaha ta ˈna e haapeapea ra?

 TEI te hopea o te tau veavea aore ra te omuaraa o te tau toparaa rauere 55 T.T. Te vai râ te tahi mau tumu parau e haapeapea ra i te aposetolo Paulo i roto i te amuiraa Kerisetiano no Korinetia. Tau avaˈe noa i mairi mai to ˈna papairaa i ta ˈna rata matamua i to Korinetia. Mai reira mai, ua tonohia Tito i Korinetia e tauturu i te ohiraa faufaa no te feia moˈa no Iudea e e hiˈo atoa paha i te huru o to Korinetia i mua i te rata matamua. (Kor. 2, 8:1-6; 2:13) Ua nafea ratou? Ua topa mau te hau o Paulo i to ˈna iteraa e ua turai te reira ia ratou ia peapea e ia tatarahapa! Ua hoˈi Tito ia Paulo ra i Makedonia e teie parau maitai, e i teie nei, ua î roa te mafatu o te aposetolo i te here no to ˈna mau hoa faaroo here no Korinetia.—7:5-7; 6:11.

2 No reira Paulo i papai faahou ai i to Korinetia. Ua papaihia teie rata tamahanahana mau e te puai, te pitiraa ïa, i Makedonia e na Tito paha i afai atu. (9:2, 4; 8:16-18, 22-24) Hoê o te mau tumu parau peapea i turai ia Paulo ia papai, o te mea ïa e te vai ra “te mau aposetolo rarahi” ta ˈna i faataa atoa mai te “aposetolo haavare” e te “rave ohipa haavare,” i roto i to Korinetia. (11:5, 13, 14) O te maitairaa pae varua o teie amuiraa huru apî te fifihia ra, e te mana o Paulo teie e patoihia nei. E au mau ïa te piti o ta ˈna rata i to Korinetia i te hoê hinaaro rahi.

3, 4. (a) Ehia rahiraa taime to Paulo haereraa i Korinetia? (b) Nafea tatou e faufaahia ˈi i te Korinetia Piti i teie nei?

3 E nehenehe e tapaohia e ua parau Paulo e: “O te toru teie o to ˈu ineineraa e haere atu ia outou na.” (Kor. 2, 12:14; 13:1) Ua opua oia e farerei ia ratou no te piti o te taime i to ˈna papairaa i te rata matamua, noa ˈtu râ e ua ineine oia, aita i tupu ‘te tapitiraa o te oaoa.’ (Kor. 1, 16:5; Kor. 2, 1:15) Ua haere mau ïa Paulo i ǒ hoê noa taime na mua ˈˈe, 18 avaˈe i te maoro i te area 50-52 T.T., i to te amuiraa Kerisetiano haamauraahia i Korinetia. (Ohi. 18:1-18) I muri iho râ, ua faatupu Paulo i to ˈna hinaaro e haere faahou â i Korinetia. Tei ǒraa oia i Heleni e toru avaˈe i te maoro, peneiaˈe i te matahiti 56 T.T., ua faaea rii oia i Korinetia, e mai reira ˈtu to ˈna papairaa i ta ˈna rata i to Roma.—Roma 16:1, 23; Kor. 1, 1:14.

4 Ua farii-noa-hia iho â te Korinetia Piti mai te Korinetia Hoê e te tahi atu mau rata a Paulo ei tuhaa parau mau o te canon Bibilia. E nehenehe faahou â tatou e ite roa ˈtu i te amuiraa no Korinetia e e faufaahia i te mau parau faauruahia ta Paulo i horoa no te aˈo ia ratou e ia tatou atoa.

TUMU PARAU O TE KORINETIA PITI

5. (a) Eaha ta Paulo e papai no nia i te haamahanahanaraa? (b) Eaha tei tupu maoti te Mesia o te horoa i te haapapuraa hau?

5 Te tauturu a “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana” (1:1–2:11). E tuu Paulo ia Timoteo i roto i te mau aroharaa matamua. “Ia haamaitaihia,” ta ˈna ïa e parau ra “te Metua . . . o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia [tatou] i to [tatou] mau pohe atoa nei,” ia tia ia tatou ia haamahanahana ia vetahi ê. Noa ˈtu e ua nenei-roa-hia Paulo e to ˈna mau hoa e te fifihia ra to ratou ora, ua faaora te Atua ia ratou. E nehenehe atoa to Korinetia e tauturu na roto i te pureraa no ratou. E papai oia ia ratou ma te tiaturi e te aau rotahi e ma te maitai rahi o te Atua. Ua “[E]” te mau tǎpǔ a te Atua na roto ia Iesu, e ua faatavai Oia i to te Mesia e ua horoa na ratou i “te tarahu [no to mua nei, oia hoi te varua]” i roto i to ratou mafatu.—1:3, 4, 20, 22; MN.

6. Eaha ta Paulo e aˈo e ia ravehia no te taata rave hara i tiavaruhia e e tatarahapa ra i teie nei?

6 Te itehia ra e ua tiavaruhia te taata ta Paulo i faahiti i roto i te pene pae o ta ˈna rata matamua, i rapae i te amuiraa. Ua tatarahapa oia e te peapea ra oia. No reira Paulo e parau ai i to Korinetia e faaore mau i te hara e e haapapu atu i to ratou aroha i teie taata tatarahapa.

7. E faahohoˈa Paulo ia ˈna iho e to Korinetia i roto i te aha, e eaha ta ˈna e haapapu?

7 Faaineinehia ei tavini o te faufaa apî (2:12–6:10). E faahohoˈa Paulo ia ˈna iho e te mau Kerisetiano no Korinetia i roto i te hoê haereraa hanahana e te Mesia. (Mea matau maitai i to Korinetia te hauˈa mǎrû o te taoˈa noˈanoˈa e tutuihia na i te roaraa o te mau haereraa o te mau nuu i upootia i taua tau ra.) Mea taa ê roa te “hauˈa” o te Kerisetiano na te feia e noaa ia ratou te ora e te “hauˈa” na te feia e mou atura. “E ere hoi [tatou i te feia hoo] i te parau a te Atua,” ta Paulo ïa e parau.—2:16, 17; MN.

8. (a) Eaha te mea e haamaitai ia Paulo e to ˈna mau hoa rave ohipa ei mau tavini? (b) Nafea te taviniraa o te faufaa apî e hau aˈe ai?

8 Aita e faufaa na Paulo e to ˈna mau hoa ohipa te parau faatia, te rata haamaitai na to Korinetia aore ra no ǒ mai ia ratou ra. Ua riro te feia faaroo iho no Korinetia ei rata haamaitai, papaihia “e matou [ei tavini]” eiaha i nia i te pǎpǎ ofai, “ei nia râ i te pǎpǎ taata ra i te aau,” ta Paulo ïa e parau. Ua faaineine maitai te Atua i te mau tavini o te faufaa apî. I horoa na te pǎpǎ ture papaihia i te pohe, e taime poto noa to te reira e to to ˈna hanahana. Area ta te varua e horoa ra, e aratai ïa i te ora, e vai maoro te reira e e rahi roa to ˈna hanahana. “Ia taiohia Mose ra,” e vai noa te hoê paruru i nia i te aau o te mau tamarii a Iseraela, ia fariu ra te taata i nia ia Iehova, e iriti-ê-hia ïa taua paruru ra, e e ‘faahuru-ê-hia ratou ei hohoˈa hoê, mai te hanahana hoê e tae noa ˈtu i te hanahana.’—3:3, 15, 18; MN.

9. Nafea Paulo e faataa ˈi i te taoˈa o te taviniraa?

9 E parau â Paulo e: ‘Tei ia tatou mai nei teie nei taviniraa no te aroha i faaitehia mai ia tatou. Ua faarue tatou i te peu rii moe e aore hoi i taviri i te parau a te Atua, ua haamaitai râ tatou ia tatou iho na roto i te faaiteraa i te parau mau. Te paruru-atoa-hia nei te poroi o te evanelia ra, no te mea ïa ua haapouri te atua o teie nei ao i te aau o te feia faaroo ore. Ua maramarama râ to tatou aau i te ite hanahana o te Atua i te mata o te Mesia ra. Mea faahiahia mau teie taoˈa ta tatou! Tei roto te reira i te farii repo, ia riro te mana hau aˈe i tei matauhia ei na te Atua. Ma te hamani-ino-hia e te hepohepo, oia mau, ma te tuu-noa-hia i mua i te pohe, e faaohipa tatou i te faaroo e e ore e faaea, no te mea e faatupu te pohe iti poto i te hanahana o te teimaha noa ˈtu â e te mure ore no tatou. No reira, e haapao tatou i te mau mea hiˈo-ore-hia ra.’—4:1-18.

10. (a) Eaha ta Paulo e parau no nia i tei ati maite e te Mesia? (b) Nafea Paulo e haamaitai ai ia ˈna iho ei tavini a te Atua?

10 ‘Ua ite tatou,’ ta Paulo ïa e papai, ‘e e monohia to tatou fare repo tiahapa nei e te ora mure ore i nia i te raˈi. Na roto i teie taime, e haere tatou i mua ma te faaroo e te itoito. Noa ˈtu e ua taa ê tatou i te Mesia, e tutava tatou e ia itehia mai tatou e ana.’ (5:1, 7-9) E “[poieteraa] apî” te feia i roto i te Mesia ra e e taviniraa faahauraa ta ratou. E “[tia]” ratou “na te Mesia.” (5:17, 20; MN) E haamaitai Paulo ia ˈna iho i te mau mea atoa nei ei tavini a te Atua. Nafea? ‘I te faaoromai i te mau mea e rave rahi, te pohe, te pǎpǎi, te ohipa, te ara; te viivii ore, te ite, te haamahuraa roa, te hamani maitai, te varua moˈa, te here haavare ore, te parau mau, te mana o te Atua, mai te mea e e veve o te faariro nei râ i te taata e rave rahi ei taata taoˈa, mai te mea e aita roa e faufaa, tei ia tatou râ te mau mea atoa nei.’—6:4-10.

11. Eaha te aˈoraa e te faaararaa ta Paulo e horoa?

11 ‘Haamoˈa-roa-raa ma te mǎtaˈu i te Atua’ (6:11–7:16). E parau Paulo i to Korinetia e: ‘Ua mahora roa to matou aau no te farii ia outou.’ E tia atoa ia ratou ia haamahora i to ratou here. Te tae mai nei râ te hoê faaararaa! “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra.” (6:11, 14) Eaha te auraa o te maramarama e te pouri, aore ra o te Mesia e Behala? Ei hiero o te Atua ora, e tia ia ratou ia taa ê mai e eiaha ia rave faahou i te mea viivii ra. E parau Paulo e: “E tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te [haamoˈa roa na roto i te mǎtaˈu] i te Atua.”—7:1; MN.

12. No te aha Paulo i oaoa ˈi i te parau apî no Korinetia mai?

12 E na ô â Paulo e: “Ua rahi to ˈu mahanahana, ua rahi roa to ˈu oaoa i to matou mau pohe atoa nei.” (7:4) No te aha? E ere noa no to Tito taeraa ˈtu, no te parau maitai atoa râ no Korinetia mai, no to ratou hinaaro rahi, to ratou oto, e to ratou itoito no Paulo. Te ite ra oia e ua faatupu ta ˈna rata matamua i te oto taime poto, te oaoa ra râ oia e ua oto to Korinetia no te tatarahapa o te aratai i te ora. E haapopou oia ia ratou no to ratou ohipa-amui-raa e o Tito.

13. (a) Teihea mau hiˈoraa o te horoa maitai ta Paulo e faahiti? (b) Eaha te mau manaˈo tumu ta Paulo e tauaparau no nia i te horoaraa?

13 E utua maitai to te horoa rahi (8:1–9:15). No nia i te mau ô na “te feia moˈa” e hinaaro ra i te tauturu, e faahiti Paulo i te hiˈoraa o to Makedonia o tei hau aˈe to ratou horoa maitai i tei maraa ia ratou noa ˈtu to ratou veve rahi; e te tiaturi nei oia i teie nei e ite i te hoê â huru horoaraa i roto i to Korinetia ei faaiteraa i te here mau no te Fatu ra o Iesu Mesia, tei riro ei veve ia taoˈahia ratou. E faatupu teie horoaraa ia au i tei noaa ia ratou i te hoê aifaitoraa, eiaha ia rahi roa ta tei noaa rahi, e eiaha ia iti roa ta tei noaa rii. Ua tonohia Tito e vetahi atu â ia ratou ra no teie ô horoa maitai. Ua faatietie Paulo i te horoa maitai e te itoito o to Korinetia, e eita oia e hinaaro ia haama ratou no te oreraa e faaoti i teie ô horoa rahi. Oia mau, “o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.” Ia pee ratou i to ratou aau, “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e [here].” E nehenehe atoa ta ˈna e faarahi i to ˈna maitai rahi i nia ia ratou e ia rahi ta ratou taoˈa no te mau ohipa maitatai atoa ra. “Ia haamaitaihia te Atua i to ˈna ra horoa eita e tia ia parau ra.”—9:1, 6, 7, 15; MN.

14. Eaha te mau manaˈo ta Paulo e faaohipa no te haapapu i to ˈna aposetoloraa?

14 E paruru Paulo i to ˈna aposetoloraa (10:1–13:14). E faˈi Paulo e e hohoˈa haehaa to ˈna. Eita râ te mau Kerisetiano e tamaˈi i ta te tino; e mau mauhaa pae varua ta ratou, e te “puai rahi râ i te Atua” no te faatahuri i te mau haaferuriraa eita e au i te ite o te Atua. (10:4) E hiˈo noa vetahi i te huru rapaeau a parau ai e mea teimaha te mau rata a te aposetolo e e mea vahavaha ta ˈna parau. Ia ite mai ratou e e riro te mau raveraa a Paulo mai ta ˈna parau i papai. Ia taa i to Korinetia e aita Paulo e faateitei ra no ta ˈna i rave i roto i ta vetahi ê tuhaa fenua. Na ˈna iho i hopoi atu i te parau apî maitai na ratou. Hau atu â, te vai ra te tumu no te arue ra, ia arue ïa i roto ia Iehova.

15. (a) Na roto i teihea mau faahohoˈaraa Paulo e faaara ˈi no nia i te mau aposetolo haavare? (b) Mai te aha te huru o Paulo?

15 Ua itea maite ia Paulo ta ˈna hopoia e aratai i te amuiraa no Korinetia ei paretenia viivii ore i te Mesia ra. Mai ia Eva i haavarehia e te ravea paari a te Ophi, e nehenehe atoa to ratou feruriraa e haapiˈohia. No reira, e onoono maite Paulo i te faaara ia ratou no nia i “te mau aposetolo rarahi” o te amuiraa no Korinetia. (11:5) E mau aposetolo haavare ratou. E tamau noa Satani i te faahua melahi ia ˈna iho no te maramarama, e ere ïa i te mea maere ia na reira atoa ta ˈna mau tavini. Area te mau tavini o te Mesia ra, nafea e faaau ai ia ratou ia Paulo? E rave rahi mau mea ta ˈna i haamahu: te tapearaa, te pǎpǎiraa, e toru taime te iriraa te pahi, e rave rahi mau ati e te haereraa ma te ore e taoto e e tamaa. I roto râ i taua mau fifi atoa ra, aita oia i haamoe aˈenei i te mau hinaaro o te mau amuiraa e e horuhoru iho â oia ia turori te hoê taata.

16. (a) No nia i te aha e nehenehe ai ta Paulo e faateitei, no te aha râ mea au aˈe na ˈna e paraparau no nia i to ˈna mau paruparu? (b) Nafea to Paulo horoaraa i te mau haapapuraa o to ˈna aposetoloraa?

16 No reira, e tumu anei ta te hoê taata e faateitei, o Paulo ïa. E nehenehe anei te tahi atu feia e parauhia ra e aposetolo i Korinetia e faaite e ua hopoihia ratou i roto i te paradaiso e ua faaroo ratou i te mau parau eita e tia ia parau? E faahiti râ Paulo i to ˈna mau paruparu. Eiaha oia ia faateitei rahi roa, ua tuuhia ‘te hoê tara i roto i to ˈna tino.’ Ua taparu oia e ia tatarahia te reira, ua parauhia mai râ oia e: “To ˈu nei maitai atire ïa ta oe.” Mea au aˈe na Paulo e faateitei i roto i to ˈna paruparu, ia vai maite “te puai o te Mesia” i nia ia ˈna mai te hoê sekene. (12:7, 9) Aita, aita Paulo i iti aˈe i “te mau aposetolo rarahi,” e ua ite to Korinetia i te mau haapapuraa o to ˈna aposetoloraa ta ˈna i faaite i roto ia ratou “ma te faaoromai rahi, e te tapao, e te piri, e te ohipa puai.” Aita oia e imi ra i ta ratou faufaa, mai ia Tito e te tahi atu mau hoa rave ohipa to ˈna ta ˈna i tono, i ore i imi i te maitai i nia ia ratou.—12:11, 12.

17. Eaha te aˈoraa hopea ta Paulo e horoa i to Korinetia?

17 Te mau mea atoa, no te patu ïa ia ratou. Te mǎtaˈu nei râ Paulo e ia tae atu oia i Korinetia, e ite oia e aita te tahi pae i tatarahapa i te mau ohipa a te tino. E faaara aˈena oia i te feia hara e e rave oia i tei au e eita oia e faaherehere i te hoê noa ˈˈe taata, e e faaara oia i te amuiraa taatoa e tamau noa i te tamata e tei roto noa anei ratou i te faaroo ma te ati maite atu ia Iesu Mesia. E pure Paulo e o Timoteo i te Atua no ratou. E aˈo oia ia ratou ia oaoa e ia tahoê-faahou-hia, ia tia te Atua no ˈna te here e te hau i roto ia ratou, e faaoti atu ai oia na roto i te faataeraa i te aroha a te feia moˈa e to ˈna iho mau manaˈo maitai ia haamaitai-rahi-hia ratou i te pae varua.

FAUFAARAA

18. Eaha te manaˈo tano no nia i te taviniraa e au i te mau Kerisetiano?

18 E faaanaanatae e e faaitoito mau â te Korinetia Piti i reira Paulo e haafaufaa ˈi i te taviniraa Kerisetiano! Ia na reira atoa tatou. E ere te tavini Kerisetiano i faaineine-maitai-hia e te Atua i te taata hoo i te Parau, e tavini râ oia ma te aau rotahi. Te mea e haamaitai ia ˈna, e ere ïa te hoê parau i papaihia, o ta ˈna râ e faahotu i roto i te taviniraa. Noa ˈtu e mea hanahana iho â te taviniraa, e ere râ te tumu ia faateoteo oia. Tei roto teie taoˈa o te taviniraa a te mau tavini a te Atua ei taata hara i te mau farii repo paruparu, ia ite-maitai-hia e no te Atua te mana. No reira e titauhia te haehaa no te farii i te hopoia hanahana oia te riroraa ei tavini a te Atua, e e maitai rahi mau no ǒ mai i te Atua ra te taviniraa ei ‘tia na te Mesia’! Ua tano maitai ïa ta Paulo aˈoraa ‘eiaha e farii faufaa ore noa i te maitai rahi o te Atua’—2:14-17; 3:1-5; 4:7; 5:18-20; 6:1.

19. I roto i teihea mau tuhaa rau i riro ai Paulo ei hiˈoraa faahiahia no te mau tavini Kerisetiano i teie nei mahana, no te mau tiaau iho â râ?

19 Ua horoa mau â Paulo i te hoê hiˈoraa nehenehe roa na te mau tavini Kerisetiano. A tahi, ua haafaufaa e ua haapii oia i te mau Papai Hebera, a faahiti, haamanaˈo e a faaau pinepine ai i te reira. (Kor. 2, 6:2, 16-18; 7:1; 8:15; 9:9; 13:1; Isa. 49:8; Lev. 26:12; Isa. 52:11; Ezek. 20:41; Sam. 2, 7:14; Hos. 1:10) Hau atu â, ei tiaau, ua faaite oia i te tapitapi rahi i te nǎnǎ, a na ô ai e: “E ua tia roa ia ˈu i te faahope i to ˈu puai e ia hope roa i to outou [nephe] ia ora.” Ua pûpû oia ia ˈna iho no te mau taeae, mai ta te papai e faaite maitai ra. (Kor. 2, 12:15; MN; 6:3-10) Mea rohirohi ore oia i roto i ta ˈna ohipa ia haapii oia, ia aˈo oia e ia faatitiaifaro oia i te mau mea i roto i te amuiraa no Korinetia. Ua faaara maitai oia no nia i te amuiraa ˈtu i te pouri, a na ô ai i to Korinetia e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ra.” No to ˈna tapitapi ia ratou ma te here, aita oia i hinaaro ia viivii to ratou feruriraa, “mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari,” no reira oia i aˈo ai ia ratou ma to ˈna aau atoa e: “A tamau i te tamata e tei roto anei outou i te faaroo, a tamau i te tamata eaha mau na outou.” Ua faaitoito oia ia ratou ia riro ei Kerisetiano horoa maitai, a faaite atu ai e “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e [here],” e ua faaite oia iho i te mauruuru rahi i te Atua no Ta ˈna ô horoa noa faahiahia roa. Oia mau, ua papaihia to ˈna mau taeae no Korinetia ma te here i nia i te pǎpǎ iˈo o te mafatu o Paulo, e ua riro ta ˈna taviniraa tuutuu ore ia ratou ei tapao no te hoê tiaau itoito e te araara maitai. Auê ïa hiˈoraa faahiahia mau no tatou i teie nei mahana!—6:14; 11:3; 13:5, MN; 9:7, 15; 3:2.

20. (a) Nafea Paulo e aratai ai i to tatou feruriraa i te vahi maitai? (b) Eaha te tiaturiraa hanahana ta te Korinetia Piti e haamatara ra?

20 Te aratai ra Paulo i to tatou feruriraa i te vahi maitai na roto i te faaiteraa e o “te Metua . . . o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana” te tumu mau o te puai i te tau tamataraa. Na ˈna e ‘haamahanahana mai ia tatou i to tatou mau pohe atoa nei’ ia nehenehe tatou e faaoromai no te ora ˈtu i roto i ta ˈna ao apî. Te haamatara atoa ra Paulo i te tiaturiraa hanahana o ‘te hoê fare i te Atua ra, te hoê fare aore i hamanihia i te rima, e te mure ore i te raˈi ra,’ e te parau ra oia e: “Tei roto anaˈe te taata i te Mesia ra, ua riro ïa ei [poieteraa] apî; ua ore te mau mea tahito ra; inaha, ua riro te mau mea atoa ei mea apî.” Te vai mau ra te mau parau haapapuraa faahiahia no te feia e tufa i te Basileia o te raˈi mai ia Paulo i roto i te Korinetia Piti.—1:3, 4; 5:1, 17; MN.

[Uiraa haapiiraa]