Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 48—Galatia

Buka Bibilia numera 48—Galatia

Buka Bibilia numera 48—Galatia

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Korinetia aore ra Anetiohia i Suria

Otiraa te papai: area 50-52 T.T.

1. Ua papaihia te rata i to Galatia na teihea mau amuiraa, e nafea e afea to ratou faanahonahoraahia?

 E AU ra e i roto i te mau amuiraa no Galatia ta Paulo e paraparau atura i roto i te Galatia 1:2, te vai ra o Anetiohia i Pisidia, Ikonio, Lusetera, e Derebe—mau vahi i roto i te mau mataeinaa taa ê e i roto anaˈe râ i teie tuhaa fenua Roma. Te faatia ra te Ohipa pene 13 e 14 no nia i te tere mitionare matamua o Paulo e o Baranaba na teie vahi, i reira te faanahonahoraahia te mau amuiraa no Galatia. E mau amuiraa anaˈe o te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda, papu mau e te vai ra te mau Celte aore ra Gaulois. I muri rii noa ˈˈe te reira i te tere o Paulo i Ierusalema i te area 46 T.T.—Ohi. 12:25.

2. (a) Eaha te faahopearaa o te piti o te tere o Paulo i Galatia, eaha râ tei tupu i muri noa ˈˈe? (b) Na roto i taua taime ra, eaha te tere ta Paulo i rave?

2 I te matahiti 49 T.T., ua haamata Paulo i te piti o to ˈna tere mitionare e o Sila i te tuhaa fenua o Galatia, i reira ‘te mau amuiraa i te faaitoitoraahia i te faaroo e te tupuraa i te rahi, aita e mahana tuua.’ (Ohi. 16:5; 15:40, 41; 16:1, 2) Aita râ i maoro, te faura maira te mau orometua haapii haavare, e feia paturu i te haapaoraa ati Iuda, o tei ume i te tahi pae i roto i te mau amuiraa no Galatia ia tiaturi e e mau titauraa faufaa roa te peritomeraa e te haapaoraa i te Ture a Mose a te Kerisetianoraa mau. Na roto i taua taime ra, ua tere atu Paulo na Misia, Makedonia e Heleni, e i te pae hopea i Korinetia, i reira to ˈna faaearaa hau atu i te 18 avaˈe e te mau taeae. E, i te matahiti 52 T.T., ua reva oia na Ephesia ˈtu i Anetiohia i Suria, te pu o ta ˈna ohipa, a tae atu ai i ǒ i taua noâ matahiti ra.—Ohi. 16:8, 11, 12; 17:15; 18:1, 11, 18-22.

3. Maihea mai e afea ra paha te Galatia i te papairaahia?

3 Ihea e afea to Paulo papairaa i te rata i to Galatia? Aita e feaaraa e ua papai oia i te taime iho â a faaroo ai oia i te parau no nia i te ohipa a te feia paturu i te haapaoraa ati Iuda. Peneiaˈe i Korinetia, Ephesia, aore ra i Anetiohia i Suria. Peneiaˈe atoa i to ˈna faaearaa 18 avaˈe i Korinetia, i te area 50-52 T.T., e taime hoi to te parau apî e tae atu ia ˈna ra i reira no Galatia mai. Eiaha râ paha i Ephesia, no te mea ua faaea taime poto noa oia i ǒ i to ˈna hoˈiraa mai. I muri iho râ, ua “maoro aˈera” oia i te pu o ta ˈna ohipa i Anetiohia i Suria, e au ra e i te tau veavea 52 T.T., e i te mea e te vai noa ra iho â te taairaa i rotopu i taua oire ra e o Asia Iti, e nehenehe e manaˈo e ua tae mai te parau faataa no nia i te feia e paturu i te haapaoraa ati Iuda ia ˈna ra i Anetiohia i Suria e i taua taime ra to ˈna papairaa i ta ˈna rata i to Galatia.—Ohi. 18:23.

4. Eaha ta te Galatia e faaite ra no nia i to Paulo aposetoloraa?

4 Te faataa ra te rata ia Paulo mai ‘te hoê aposetolo, e ere râ i ta te taata, e ere hoi maoti te hoê taata, maoti râ Iesu Mesia, e te Atua te Metua.’ Te faaite atoa ra te reira e rave rahi mau mea no nia i te oraraa o Paulo e to ˈna aposetoloraa, e te haapapu ra e, ei aposetolo, ua ohipa oia ma te tahoê e te mau aposetolo no Ierusalema e ua faaohipa atoa oia i to ˈna mana no te faatitiaifaro i te tahi atu aposetolo, o Petero.—Gal. 1:1, 13-24; 2:1-14.

5. Eaha te mau mea e haapapu ra e e parau mau te Galatia e te au i te canon?

5 Eaha te mau mea e haapapu e e parau mau te Galatia e te au i te canon? Ua faahiti-roa-hia oia i roto i te mau papai a Irénée, Clément no Alesanederia, Tertullien, e Origène. Hau atu â, ua tuuhia oia i roto i te mau papai Bibilia faufaa i muri nei: Sinaiticus, Alexandrinus, Vaticanus 1209, Codex Ephræmi rescriptus, Codex Claromontanus, e Chester Beatty II (P46). E au maite atoa oia i te toea o te mau buka o te mau Papai Heleni e o te mau Papai Hebera, ta ˈna e faahiti pinepine.

6. (a) Eaha na parau ta te rata i to Galatia e haapapu? (b) Eaha te mea huru ê i roto i te papairaa o teie rata, e eaha ta ˈna e haamatara ra?

6 I roto i ta ˈna rata puai e te putapû ‘i te mau amuiraa i Galatia,’ te haapapu ra Paulo e (1) e aposetolo mau oia (te hoê mea ta te feia paturu i te haapaoraa ati Iuda i tamata i te faahapa) e (2) e tiahia te taata i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu, eiaha râ i te mau ohipa a te Ture, e no reira aita e faufaa to te peritomeraa no te mau Kerisetiano. Noa ˈtu e e peu matauhia e Paulo te haapapairaa i ta ˈna mau rata e te hoê papai parau, na ˈna iho i papai i te Galatia i ‘te leta rarahi i to ˈna iho rima.’ (6:11) Mea faufaa roa te tumu parau o te buka no Paulo e no to Galatia atoa. Te haamatara ra te buka e e haafaufaa te mau Kerisetiano mau i te tiamâraa e noaa na roto ia Iesu Mesia.

TUMU PARAU O TE GALATIA

7, 8. (a) Eaha ta Paulo e parau no nia i te parau apî maitai? (b) Nafea to Paulo haapapuraahia ei aposetolo no tei ore i peritomehia, e nafea to ˈna faaiteraa i to ˈna mana i nia ia Kepha?

7 E paruru Paulo i to ˈna aposetoloraa (1:1–2:14). I muri aˈe i te aroharaa i te mau amuiraa i Galatia, e maere Paulo e mea oioi ratou i te fariuraa ˈtu i nia i te tahi atu huru evanelia, e e parau papu oia e: “Ia aˈo atu râ matou, eiaha ˈtu ïa, o te tahi melahi no te raˈi mai, ia aˈo atu ia outou i te evanelia maori râ i tei aˈohia ˈtu e matou ia outou na, ia riro ïa oia ei anatema.” E ere na te taata te evanelia ta ˈna i poro, e ere atoa oia i te mea haapiihia, “e mea heua mai râ e Iesu Mesia.” Na mua ˈˈe, ei taata paturu itoito i te haapaoraa ati Iuda, ua hamani ino Paulo i te amuiraa a te Atua, i muri iho râ, ua titau te Atua ia ˈna na roto i To ˈna maitai rahi e poro i te parau apî maitai no nia i ta ˈna Tamaiti i te mau nunaa. Ua tae roa e toru matahiti i muri aˈe i to ˈna tauiraa i te haapaoraa to ˈna haereraa i Ierusalema, e i reira, i roto i te mau aposetolo, o Petero anaˈe ta ˈna i ite, e o Iakobo atoa, te taeae o te Fatu. Aita to te mau amuiraa no Iudea i ite aˈenei i to ˈna mata noa ˈtu e ua faaroo aˈena ratou no ˈna, e ua ‘faahanahana ˈtura ratou i te Atua’ no ˈna.—1:8, 12, 24.

8 Ua haere faahou Paulo i Ierusalema 14 matahiti i muri iho e faataa i te parau apî maitai ta ˈna e poro ra i te tahi mau taata. Aita to ˈna hoa o Tito, e Heleni hoi oia, i titauhia ia peritomehia oia. I to Iakobo, Kepha e Ioane iteraa e ua horoahia e na Paulo e poro i te parau apî maitai i tei ore i peritomehia, mai tei horoahia e na Petero e poro i tei peritomehia, ua toro atu ratou i te rima atau ia Paulo e ia Baranaba ei tapao taatiraa ia haere raua i te mau nunaa ra, area ratou iho, e haere ïa i tei peritomehia. I to Kepha haereraa i Anetiohia e raveraa i te haerea “au ore i te parau mau o te evanelia” no to ˈna mǎtaˈu i te pǔpǔ o tei peritomehia, ua aˈo Paulo ia ˈna i mua i te taata atoa.—2:14.

9. I te aha e tiahia ˈi te Kerisetiano?

9 Tiahia i te faaroo, eiaha i te Ture (2:15–3:29). Ua ite tatou, te ati Iuda, ta Paulo ïa e parau, “e aore te taata nei i tiahia i te ohipa a te ture, i te faaroo râ ia Iesu Mesia ra.” E ora oia i teie nei ma te ati maite atu e te Mesia e maoti te faaroo no te haapao i te hinaaro o te Atua. “No te ture te parau-tia i tiahia mai ai ra, e poheraa faufaa ore to te Mesia i reira.”—2:16, 21.

10. Eaha te mea faufaa e noaa ˈi te haamaitairaa a te Atua, eaha ïa te fa o te Ture?

10 E maamaa anei to Galatia a tiaturi ai e, i muri aˈe i to ratou haamataraa na roto i te fariiraa i te varua maoti te faaroo, e nehenehe ta ratou e faaoti na roto i te taviniraa i te Atua maoti te mau ohipa a te Ture? O te horoaraa i te tariˈa ma te faaroo te mea faufaa, mai ia Aberahama tei “faaroo ia [Iehova], e haapaohia ˈtura te reira ei parau-tia na ˈna.” I teie nei, ia au i te tǎpǔ a te Atua, “te feia e faaroo nei ua maitai ïa ratou e Aberahama atoa i faaroo ra.” Ua faaorahia ratou i te faaino a te Ture maoti te pohe o te Mesia i nia i te raau. O te Mesia te Huero o Aberahama, e eita te Ture i horoahia e 430 matahiti i muri aˈe e faaore i te tǎpǔ no nia i taua Huero ra. Eaha ïa te fa o te Ture? E “orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” I teie nei, aita faahou tatou i raro aˈe i te orometua, aita faahou atoa e taa-ê-raa i rotopu i te ati Iuda e te Heleni, ua hoê paatoa hoi i roto i te Mesia ia Iesu e “e [huero] . . . no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.”—3:6, 9, 24, 29; MN.

11. (a) Eaha te tiamâraa ta to Galatia e haafaufaa ore ra? (b) Nafea Paulo e faahohoˈa ˈi i te tiamâraa Kerisetiano?

11 A tapea maite i roto i te tiamâraa Kerisetiano (4:1–6:18). Ua tono te Atua i ta ˈna Tamaiti e faaora i to raro aˈe i te Ture, ia ‘noaa ia ratou te maitai ra ei tamarii tavai.’ (4:5) No te aha ïa e hoˈi faahou ai i te faatîtîraa a te mau â rii faufaa ore? No te mea te haapao ra to Galatia i te mau mahana e te mau avaˈe e te mau tau e te mau matahiti i teie nei, te mǎtaˈu nei Paulo e ua mâuˈa ta ˈna ohipa i rave no ratou. I to ˈna tere matamua i ǒ ratou, ua farii ratou ia Paulo mai te hoê melahi a te Atua. Ua riro mai anei oia ei enemi no ratou no te mea te faaite atu nei oia i te parau mau? Ia faaroo te feia e hinaaro e haapao i te Ture i ta te Ture e parau ra: ua noaa ta Aberahama e piti tamaiti i na vahine e piti. Hoê vahine, te tavini ra o Hagara, o te nunaa Iseraela i te pae tino ïa, i taaihia ia Iehova na roto i te faufaa o te Ture a Mose, te hoê faufaa o te horoa mai i te mau tamarii no te faatîtîraa. Area te vahine tiamâ ra o Sara, o te Ierusalema no nia ïa, ta Paulo e parau e mea ‘tiamâ, e o to tatou metua vahine.’ “Te nahea maira,” ta Paulo ïa e ui, “te parau i papaihia ra?” Te na ô maira e: “E ore hoi te tamaiti a te vahine tavini e riro ei taata aiˈa raua atoa te tamaiti a te vahine tiamâ nei.” E e ere tatou i te tamarii a te vahine tavini ra, “na te vahine tiamâ râ.”—4:30, 31.

12. (a) Nafea e tia ˈi i to Galatia ia haere i teie nei? (b) Eaha te taa-ê-raa faufaa ta Paulo e haamatara?

12 Aita e faufaa to te peritomeraa e to te peritome-ore-raa, ta Paulo ïa e faataa, maori râ to te faaroo e ohipa ra na roto i te here. Ua hope roa ta te Ture taatoa i te parau hoê nei: “E aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” A tamau i te haere ma te varua, no te mea ‘te arataihia ra outou e te varua, aore ïa outou i raro aˈe i te ture.’ No nia i te mau ohipa a te tino, e faaara Paulo e “te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.” I te tahi roa ˈˈe pae, e faataa oia i te hotu a te varua, aore hoi e ture i te reira, a na ô faahou ai e: “Te ora nei tatou [ma te varua, e tamau anaˈe i te haere atoa ma te varua ma te nahonaho]” e e faarue anaˈe i te miimii e te feii.—5:14, 18, 21, 25; MN.

13. Nafea te ture a te Mesia e faaohipahia ˈi, e eaha te mea faufaa mau?

13 Ia hapa te hoê taata hou oia a ite roa ˈtu ai, e tia i te feia aravihi i te pae varua ia faaora ˈtu ia ˈna “ma te aau mǎrû.” E faaohipa te mau Kerisetiano i te ture a te Mesia na roto i te amo-atoa-raa i te mau fifi te tahi i ta te tahi, e tia râ i te taata taitahi ia amo i ta ˈna iho hopoia ei faaiteraa eaha te huru o ta ˈna iho ohipa. E ooti te hoê taata ia au i ta ˈna e ueue, te ino anei ta ˈna e noaa i te tino aore ra te ora mure ore i te varua. Te imi noa ra te feia e hinaaro ra ia peritomehia to Galatia e ia auhia mai ratou e te taata e ia ape i te hamani-ino-raa. Te mea faufaa, e ere te peritomeraa aore ra te peritome-ore-raa, te hoê râ poieteraa apî. I nia te hau e te aroha hamani maitai i te feia e haere ma te nahonaho ia au i teie huru haerea, oia, i ‘te Iseraela o te Atua.’—6:1, 16.

FAUFAARAA

14. Eaha te hiˈoraa ta Paulo e horoa na te mau tiaau?

14 Te faaite ra te rata i to Galatia ia Paulo mai te taata hamani ino rahi tei riro mai ei aposetolo itoito no te mau nunaa, o te ineine noa i te aro no te maitai o to ˈna mau taeae. (1:13-16, 23; 5:7-12) Ua faaite Paulo i te hiˈoraa e e tia i te hoê tiaau ia oioi i te faaafaro i te mau fifi, e ia patoi i te mau haaferuriraa hape na roto i te manaˈo tano e te mau Papai.—1:6-9; 3:1-6.

15. Eaha te faufaaraa o te rata no te mau amuiraa no Galatia, e nafea oia e riro ai ei aratai no te mau Kerisetiano i teie mahana?

15 Ua riro te rata ei mea faufaa no te mau amuiraa no Galatia i te haapapu-maitai-raa i to ratou tiamâraa i te Mesia e te faahaparaa i te feia taviri i te parau apî maitai. Ua faataa maitai oia e e tiahia te hoê taata i te faaroo e aita e faufaa faahou to te peritomeraa no te faaoraraa. (2:16; 3:8; 5:6) Maoti te faaoreraa o teie mau taa-ê-raa pae tino, ua tahoêhia te ati Iuda e te Etene i roto i te amuiraa hoê roa. Eiaha ia faaohipahia te tiamâraa i te Ture no te rave i te mau hinaaro o te tino, te au noa râ hoi teie faaueraa tumu: “E aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” Te faufaa noa râ te reira no te mau Kerisetiano i teie mahana.—5:14.

16. Eaha te mau faataaraa i te mau Papai Hebera o te patu i te faaroo e vai ra i roto i te Galatia?

16 Ua tauturu te rata a Paulo i to Galatia ia taa i te mau haapiiraa tumu e rave rahi, ma te rave i te mau hiˈoraa puai i roto i te mau Papai Hebera. Ua horoa oia i te tatararaa faauruahia o te Isaia 54:1-6, a faaite ai e te vahine a Iehova, o te “Ierusalema no nia” ïa. Ua faataa oia i te “parau faaau” o Hagara e o Sara, a faaite ai e te feia aiˈa i te mau tǎpǔ a te Atua, o te feia ïa i faatiamâhia e te Mesia eiaha râ te feia e vai tîtî noa na te Ture. (Gal. 4:21-26; Gen. 16:1-4, 15; 21:1-3, 8-13) Ua faataa papu oia e aita te faufaa o te Ture i faaore i te faufaa e o Aberahama, ua amuihia râ i te reira. Ua haamatara atoa oia e e 430 matahiti tei mairi i rotopu i te faaauraa i na faufaa e piti, mea faufaa hoi te reira no te tuatapaparaa tau Bibilia. (Gal. 3:17, 18, 23, 24) Ua paruruhia te aamu o teie mau mea no te paturaa o te faaroo Kerisetiano i teie mahana.

17. (a) O vai te taata faahiahia ta te Galatia e faaite ra? (b) Eaha te aˈoraa maitai e horoahia ra i te feia aiˈa o te Basileia e to ratou mau hoa rave ohipa?

17 Te mea faufaa roa ˈtu â, te faaite ra te Galatia ma te hape ore o vai te Huero o te Basileia ta te mau peropheta atoa i tiai ru na. ‘E teie nei, o Aberahama e tana [huero], oia hoi te Mesia nei, tei parauhia mai taua maitai ra.’ Te faaitehia ra te feia e riro ei mau tamarii a te Atua maoti te faaroo i te Mesia ia Iesu, ei mau tamarii tavai na roto i teie huero. “E no te Mesia outou na, e [huero] ïa outou no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.” (3:16, 29; MN) E tia i te feia aiˈa o te Basileia e te feia e ohipa i pihai iho ia ratou ia haapao i te aˈoraa i horoahia i roto i te Galatia: ‘E tapea tamau maite na i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia outou nei!’ ‘Eiaha e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.’ ‘A hamani maitai i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.’—5:1; 6:9, 10.

18. Eaha te aˈoraa hopea puai e horoahia ra i roto i te Galatia?

18 I te pae hopea, te vai ra te faaararaa puai e eita te feia e rave i te mau ohipa a te tino e “[tufa] i te basileia o te Atua.” Ia fariu ê paatoa ïa tatou i te viivii o teie nei ao e ta ratou mau tatamaˈi e ia haamau maitai tatou i to tatou aau i nia i te faahoturaa i te mau hotu o te varua oia hoi “te [here], te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore.”—5:19-23; MN.

[Uiraa haapiiraa]