Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 5—Deuteronomi

Buka Bibilia numera 5—Deuteronomi

Buka Bibilia numera 5—Deuteronomi

Taata papai: Mose

Vahi papairaa: Vahi papu no Moabi

Otiraa te papai: 1473 H.T.T.

Area tau puohuhia: 2 avaˈe (1473 H.T.T.)

1. Eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia no nia i te haereraa ˈtu o Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia?

 I ROTO i te buka Deuteronomi, te vai ra te hoê poroi faaitoito no te nunaa o Iehova. I muri aˈe i to ratou oereraa na te medebara e 40 matahiti, ua tae te mau tamarii a Iseraela i teie nei i te uputa o te Fenua Tǎpǔhia. Eaha te mea e tiai maira ia ratou? Eaha te mau fifi taa ê ta ratou e faaruru i te tahi pae mai o Ioridana? Eaha ta Mose e parau atu i te nunaa i te pae hopea? E nehenehe atoa tatou e ui e: No te aha e mea faufaa no tatou i teie mahana ia ite i te mau pahonoraa i teie mau uiraa?

2. Eaha te faufaaraa taa ê o te Deuteronomi?

2 E itehia te mau pahonoraa i roto i te mau parau ta Mose iho i papai i roto i te paeraa o te buka Bibilia, oia hoi te Deuteronomi. Noa ˈtu e e faahiti faahou te reira i te mau parau o te mau buka na mua ˈtu, e faufaaraa taa ê to te Deuteronomi. No te aha? E haamatara maite te reira i te poroi a te Atua no te mea ua heheuhia i te hoê anotau o te aamu o te nunaa o Iehova i reira ratou i hinaaro mau ai i te hoê aratairaa papu e te itoito. Fatata ratou i te haere atu i te Fenua Tǎpǔhia ma te faaterehia e te hoê aratai apî. Te hinaaro ra ratou i te faaitoitoraa no te haere i mua, e te titau atoa ra ratou i te faaararaa a te Atua ia nehenehe ratou e rave i te eˈa tia ia roaa mai te haamaitairaa a Iehova.

3. Eaha ta Mose e haapapu ra i te roaraa o te Deuteronomi, e no te aha mea faufaa te reira no tatou i teie mahana?

3 Ia au i te mea e hinaarohia ra, ua turai-puai-hia Mose e te varua o Iehova ia aˈo hua ia Iseraela ia auraro e ia haapao maitai. I roto i te buka taatoa, te haamatarahia ra e o Iehova te Atua Teitei roa ˈˈe, o te titau e oia anaˈe te haamorihia e te hinaaro i to ˈna nunaa ia ‘here ia ˈna ma to ratou mafatu atoa e to ratou nephe atoa e to ratou puai atoa.’ O oia ‘te Atua o te mau atua, e te Tavana o te mau tavana; e Atua rahi, e te mana, e te mǎtaˈu, e te haapao ore i te huru o te taata, e te [ore e nehenehe e petahia i te moni].’ Eita oia e farii e ia faaauhia oia i te atua ê. Te auraroraa ia ˈna, o te ora ïa, te oreraa e auraro, o te pohe ïa. Ua tano maitai te faaueraa a Iehova i horoahia i roto i te Deuteronomi, ei faaineineraa e ei aˈoraa e hinaarohia ra e to Iseraela no te ohipa faufaa e tiai maira ia ratou. Tera atoa te huru faaararaa ta tatou e hinaaro nei i teie mahana ia nehenehe tatou e tamau i te haere ma te mǎtaˈu ia Iehova, a haamoˈa ˈi i to ˈna iˈoa i roto i te hoê ao ino.—Deut. 5:9, 10; 6:4-6; 10:12-22; MN.

4. Eaha te auraa o te iˈoa Deuteronomi, e eaha te fa a te buka?

4 No roto mai te iˈoa ra Deuteronomi i te upoo parau o te Septante Heleni, oia hoi Deu·te·ro·noʹmi·on, o te amui i te parau ra deuʹte·ros, oia hoi “piti,” e te parau ra noʹmos, oia hoi “ture.” Teie ïa to ˈna auraa, “Piti o te Ture; Faahiti-faahou-raa o te Ture.” No roto mai te reira i te huriraa Heleni o te parau Hebera i roto i te Deuteronomi 17:18, mish·nehʹ hat·toh·rahʹ, tei huri-maitai-hia na roto i te parau ra ‘papai-faahou-raa o te ture.’ Noa ˈtu râ te auraa o te iˈoa Deuteronomi, e ere teie buka Bibilia i te piti o te ture aore ra te hoê noa faahiti-faahou-raa o te Ture. E faataa râ te reira i te Ture, a aˈo ai ia Iseraela ia here e ia auraro ia Iehova i te Fenua Tǎpǔhia, fatata roa hoi ratou i te haere atu i reira.—1:5.

5. Na te aha e haapapu mai e na Mose i papai i te Deuteronomi?

5 No te mea teie te pae o te otaro, aore ra buka, o na buka e pae, mea tia ïa e hoê â te taata papai e to na buka e maha na mua ˈtu, oia hoi o Mose. Te faataa maira te parau omuaraa o te Deuteronomi e “te mau parau teie ta Mose i parau ia Iseraela atoa,” e te haapapu maitai ra to muri aˈe mau parau, mai teie “ua papai Mose i teie nei ture” e “papai ihora Mose i taua himene nei,” e o oia iho â te taata papai. E itehia to ˈna iˈoa fatata e 40 taime i roto i te buka, te rahiraa o te taime no te haapapu e na ˈna e parau ra i te hoê parau. Ua faaohipa-pinepine-hia te parau ra vau, o Mose ïa te faahitihia ra. Ua amuihia mai te mau irava hopea i muri aˈe i te poheraa o Mose, eita e ore e na Iosua aore ra na Eleazara te tahuˈa rahi.—1:1; 31:9, 22, 24-26.

6. (a) Eaha te tau e puohuhia e te Deuteronomi? (b) Afea te buka i oti ai i te papaihia?

6 Afea te tupuraa te mau ohipa o te Deuteronomi? I te haamataraa, te na ô ra te buka iho e: “I te maha o te ahururaa o te matahiti, i te ahuru ma hoê o te marama ra, e te mahana matamua o taua marama ra, ua parau atura Mose i te tamarii a Iseraela.” I muri aˈe i te faatiaraa a te Deuteronomi, e haamata faahou te aamu i roto i te buka a Iosua e toru mahana na mua ˈˈe i te haereraa i te tahi pae mai o Ioridana, “i te mahana hoê ahuru, i te marama matamua ra.” (Deut. 1:3; Ios. 1:11; 4:19) E puohu ïa te mau ohipa o te Deuteronomi i te hoê area taime e piti avaˈe e hoê hebedoma. Teie râ, ua faataahia e 30 mahana o taua area taime e iva hebedoma ra no te oto i te poheraa o Mose. (Deut. 34:8) E tapao ïa te reira e ua tupu te mau ohipa atoa o te Deuteronomi i te 11raa o te avaˈe o te 40raa o te matahiti. I te hopea o taua avaˈe ra, e nehenehe e parau e ua oti atoa te papairaa o te buka, i te mea e ua pohe Mose i te omuaraa o te 12raa o te avaˈe o te 40raa o te matahiti, aore ra i te omuaraa o te matahiti 1473 H.T.T.

7. Na te aha e faaite mai e e parau mau te Deuteronomi?

7 E au atoa te mau haapapuraa i vauvau-aˈena-hia e e parau mau na buka matamua e maha i te Deuteronomi, te pae o te buka. O te hoê atoa teie o na buka e maha o te mau Papai Hebera i faahiti-pinepine-roa ˈˈe-hia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, o te Genese, te Salamo, e te Isaia te tahi. E 83 mau faahitiraa, e 17 o te mau buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano e faahiti ra i te Deuteronomi. *

8. Eaha te haapapuraa a Iesu e faaite mai e e parau mau te Deuteronomi?

8 Ta Iesu iho te faaiteraa puai roa ˈˈe e e parau mau te Deuteronomi. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, e toru taime to ˈna faahemaraahia e te Diabolo, e e toru taime to ˈna pahonoraa e, “Ua papaihia.” Ihea te papairaahia? I roto i te buka Deuteronomi (8:3; 6:16, 13), ta Iesu i faahiti mai te mana faauruahia: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” “Eiaha oe e aa i to Atua ra ia Iehova.” “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Mat. 4:1-11) I muri aˈe, a haere mai ai te mau Pharisea e tamata ia ˈna no nia i te mau faaueraa a te Atua, ei pahonoraa ua faahiti o Iesu i “te ture matamua . . . e te hau i te rahi” no roto mai i te Deuteronomi 6:5. (Mat. 22:37, 38; Mar. 12:30; Luka 10:27) Ua haapapu maite te faaiteraa a Iesu e e parau mau te Deuteronomi.

9. Eaha te mau haapapuraa no rapae mai e turu ra i te Deuteronomi?

9 Hau atu â, e tuea maitai te mau ohipa e te mau parau o te buka e te huru e te tupuraa mau o te aamu. E tano te mau faahitiraa no nia ia Aiphiti, ia Kanaana, ia Amaleka, ia Amona, ia Moabi, e ia Edoma, i te anotau, e ua faaite-papu-hia te iˈoa o te mau vahi. * Te tamau noa ra te ihipǎpǎ i te horoa mai i te haapapuraa e mea tano mau te mau papai a Mose. Ua papai o Henry H. Halley e: “Mea huru maoro rii i teie nei to te ihipǎpǎ onoonoraa e inaha te fariihia ra te manaˈo tahito [oia hoi na Mose i papai i Na buka e pae]. Ua faaore-roa-hia te manaˈo e aita te ohipa papairaa i matauhia i te tau o Mose. E i te mau matahiti atoa, te iritihia ra i Aiphiti, i Paletetina e i Mesopotamia, te mau haapapuraa no roto i te repo, i nia anei i te mau tapaopaoraa aore ra i raro i te fenua, e e mau aamu mau te mau faatiaraa a te mau [Papai Hebera]. E te haamata ra ‘te ite aravihi’ i te faatura rahi aˈe i te tutuu ra e o Mose te taata papai.” * Inaha, te turu atoa ra te haapapuraa no rapae mai, i te Deuteronomi, e te toea o na buka e pae, ei aamu mau e te parau mau i papaihia e Mose te peropheta a te Atua.

TUMU PARAU O TE DEUTERONOMI

10. Eaha to roto i te Deuteronomi?

10 Te rahiraa o te buka, o te hoê ïa anairaa oreroraa parau ta Mose i vauvau i mua i te mau tamarii a Iseraela i te vahi papu no Moabi i te tahi pae mai o Ieriko. E faaoti te oreroraa parau matamua i te pene 4, e haere roa te piti i te hopea o te pene 26, e hope te toru i te pene 28, e e tae te maha i te hopea o te pene 30. E ia oti ia Mose i te rave i te mau faanahoraa hopea a piri mai ai to ˈna poheraa, tae noa ˈtu te nominoraa ia Iosua ei mono no ˈna, e papai oia i te hoê himene nehenehe roa ei arueraa ia Iehova, e haamaitai atu ai i te mau opu o Iseraela.

11. Nafea Mose e haamata ˈi i ta ˈna oreroraa parau matamua?

11 Oreroraa parau matamua a Mose (1:1–4:49). E aamu omuaraa teie no to muri mai mau parau. E haamanaˈo na mua Mose i te mau taairaa haapao maitai o Iehova e To ˈna nunaa. E parau oia ia ratou e haere e parahi i te fenua i tǎpǔhia i to ratou mau tupuna ra o Aberahama, o Isaaka, e o Iakoba. E faatia faahou oia nafea to Iehova faanahoraa i te ohipa a taua amuiraa teotaratia ra i te omuaraa o te tere na te medebara na roto i to ˈna raveraa e ia maiti Mose i te mau taata ite, te paari, e te aravihi ei raatira no nia i te tausani, te hanere, te pae ahuru, e te ahuru. E faanahonahoraa faahiahia mau te reira, i tiaauhia e Iehova, a “na roto” atu ai Iseraela “i taua medebara rahi riaria ra.”—1:19.

12. Eaha te mau ohipa i tupu i te taime a hiˈopoa-haere-hia ˈi Kanaana ta ˈna i haamanaˈo i muri iho?

12 I teie nei, e haamanaˈo Mose i ta ratou hara orureraa hau a faaroo ai ratou i te parau a te mau manu i hoˈi mai mai Kanaana mai e a amuamu ai ratou e aita o Iehova e here ra ia ratou no te mea, o ta ratou ïa pariraa, ua aratai noa Oia ia ratou i rapae ia Aiphiti no te tuu ia ratou i roto i te rima o to Amori. No to ratou ereraa i te faaroo, ua parau o Iehova e aore roa hoê aˈe taata o taua ui iino ra, taa ê noa ˈtu ia Kaleba raua Iosua, e ite i te fenua maitai. I reira, ua orure faahou ratou i te hau, ua riri uˈana e ua haere ratou e aro i te enemi na roto i to ratou iho puai, ua aˈuaˈuhia râ ratou e to Amori mai te aere manu patia ra e ua haapurarahia ratou.

13. Eaha te niu o te haapapuraa a Mose e e upootia mai o Iosua?

13 Ua tere atu ratou na te medebara i te Miti Uteute ra, e i te roaraa e 38 matahiti, ua pohe te ui taatoa o te feia tamaˈi. Ua faaue Iehova ia ratou e haere atu i te tahi pae mai e parahi i te fenua i te pae apatoerau o Aranona, a parau ai e: “A auanei au e tuu ai i te mǎtaˈu ia oe, e te riaria ia oe i nia i te mau fenua atoa i raro aˈe i teie nei raˈi, o te ite i to oe roo; e e rurutaina ïa ratou, e te mauiui rahi ia oe na.” (2:25) Ua topa o Sihona e to ˈna fenua i roto i te rima o to Iseraela, e i muri aˈe, ua haruhia te basileia o Oga. Ua haapapu Mose ia Iosua e e na reira Iehova i te aro no Iseraela ia faatahuri oia i te mau basileia atoa. I reira to Mose aniraa i te Atua e e nehenehe anei ta ˈna e haere atu i te fenua maitai i te tahi pae mai o Ioridana, ua tamau râ Iehova i te patoi i te reira, a faaue atu ai e horoa i te faatereraa ia Iosua ra, e faaitoito e e haapaari atu ia ˈna.

14. Nafea to Mose hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te Ture a te Atua e te haamoriraa ia ˈna anaˈe?

14 I teie nei, e huti Mose i te ara-maite-raa i nia i te Ture a te Atua, a faaara ˈi eiaha e taati atu aore ra e iriti i te hoê aˈe mea i Ta ˈna mau faaueraa. E horoa mai te auraro-ore-raa i te ati: “E haapao maitai râ ia oe iho, e ara i to oe na [nephe], o te aramoina ia oe te mau mea i hiˈohia e to oe na mata, o te moe noa ˈtu ia oe, e aore i mau i roto i te aau i te mau mahana atoa o to oe na oraraa; e faaite atu râ oe i te reira i to mau tamarii, e to mau mootua.” (4:9; MN) Aita ratou i ite i te hoê noa ˈˈe hohoˈa a parau ai Iehova i na Parau Ahuru ia ratou na roto i te mau huru mehameha i Horeba. E haamouhia ratou mai te peu e i teie nei, e fariu atu ratou i nia i te peu haamori idolo e haamori hohoˈa, inaha, ua parau Mose e, “E auahi aamu hoi te Atua ra o Iehova; e Atua [o te titau e oia anaˈe te haamorihia].” (4:24; MN) O oia tei here i to ratou mau tupuna e na ˈna i maiti ia ratou. Aita ˈtu e Atua i nia i te raˈi e i raro atoa i te fenua nei. A auraro atu ia ˈna, ta Mose ïa e aˈo, “ia haamaorohia to oe na pue mahana i nia i te fenua ta to Atua ta Iehova e horoa mai no oe, no oe roa ˈtu.”—4:40.

15. Teihea mau oire haapuraa i maitihia i te pae hitia o te râ o Ioridana?

15 Ia hope teie oreroraa parau puai, e faataa Mose ia Bezera, Ramota, e ia Golana ei mau oire haapuraa i te pae hitia o te râ o Ioridana.

16. Eaha ta te piti o te oreroraa parau a Mose e haamatara ra?

16 Te piti o te oreroraa parau a Mose (5:1–26:19). E piiraa teie ia Iseraela e faaroo ia Iehova, tei parau vaha roa ˈtu ia ratou i Sinai. A tapao na nafea to Mose vauvau-faahou-raa i te Ture e te tahi mau tauiraa faufaa, a faaau ai i te reira i to ratou oraraa apî i te tahi pae mai o Ioridana. E ere noa te hoê faahiti-apî-raa i te mau faaueraa e te mau haapaoraa. E faaite te mau parau atoa e ua î te mafatu o Mose i te itoito e te paieti no to ˈna Atua. E paraparau oia no te maitai o te nunaa. I te roaraa o te oreroraa parau, e haamatara oia i te parau no te auraroraa i te Ture—te auraroraa no roto roa mai i te hoê mafatu î i te here, eiaha râ ma te faahepohia.

17. Nafea Iseraela ia pahono i te here ta Iehova i faaite ia ratou?

17 Na mua roa, e faahiti faahou â Mose i na Parau Ahuru, na Ture Ahuru, e e faaue oia ia Iseraela e auraro i te reira, eiaha e fariu i te pae atau aore ra i te pae aui, e e nehenehe ratou e faaroa i to ratou pue mahana i te fenua e e nehenehe ratou e rahi roa mai. “E faaroo mai, e Iseraela e: O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova.” (6:4) E tia ia ratou ia here Ia ˈna ma to ratou mafatu, to ratou nephe, e to ratou puai atoa, ia haapii i to ratou mau tamarii e ia faaite atu i te mau tapao rahi e te mau semeio ta Iehova i rave i Aiphiti. Eiaha ratou e faaipoipo i to Kanaana haamori idolo. Ua maiti Iehova ia Iseraela ei pǔpǔ taata taa ê no ˈna, e ere no te mea e mea rahi roa ratou, no te mea râ e ua here oia ia ratou e e faatupu oia i te parau ta ˈna i tǎpǔ i to ratou mau tupuna. E tia ia Iseraela ia ape i te marei a te haapaoraa demoni, ia vavahi i te mau hohoˈa na te fenua atoa, e ia taai maite atu ia Iehova, “e Atua mana” mau “e te mǎtaˈuhia.”—7:21.

18. Ua aˈo Mose i te mau ati Iseraela ia ara i te aha?

18 Ua haapii Iehova ia ratou ia faahaehaa e 40 matahiti i te maororaa i te medebara, a haapii atu ai e e ora te taata, eiaha i te mâna aore ra i te faraoa anaˈe ra, i te mau parau atoa râ no roto mai i te vaha o Iehova. I te roaraa o taua mau matahiti faatitiaifaroraa ra, aita to ratou ahu i marau, aita atoa to ratou mau avae i oru. I teie nei, fatata ratou i te haere atu i te hoê fenua ona e te ruperupe! E tia râ ia ratou ia ara maite i te mau marei o te nounou taoˈa e te faahua taata parau-tia e ia haamanaˈo e na Iehova ‘e horoa mai i te itoito e noaa ˈi te taoˈa’ e e haaveve i te mau nunaa iino. (8:18) I muri iho, e faatia Mose i te mau taime i aa ˈi Iseraela i te Atua. Eiaha ratou ia haamoe nafea te riri o Iehova i te uˈanaraa i nia ia ratou i te medebara, ma te ati e te auahi e te pohe! Ia haamanaˈo ratou e ua pee ratou i te haamoriraa faufau o te kafa auro, tei faatupu i te riri uˈana o Iehova e te hamani-faahou-raa o te mau pǎpǎ Ture! (Exo. 32:1-10, 35; 17:2-7; Num. 11:1-3, 31-35; 14:2-38) Ma te papu, ia tavini e ia taai maite atu ratou i teie nei ia Iehova, tei here ia ratou no to ratou mau tupuna e tei faariro ia ratou “mai te fetia o te raˈi ra te huru i te rahi.”—Deut. 10:22.

19. Eaha te maitiraa i faaite-maramarama-hia, e eaha te mau ture i haamauhia no te nunaa?

19 E tia ia Iseraela ia haapao i “te mau parau atoa,” e ia auraro ia Iehova ma te hape ore, ia here ia ˈna mai to ratou Atua e ia tavini ia ˈna ma to ratou mafatu e to ratou nephe atoa. (11:8, 13) E tauturu e e haamauruuru Iehova ia ratou mai te peu e e auraro ratou ia ˈna. Ia haapao râ ratou i ta ˈna mau parau e ia haapii atu i to ratou mau tamarii. Mea maramarama roa te maitiraa i tuuhia i mua ia Iseraela: E horoa mai te auraroraa i te haamaitairaa, area te faaroo ore ra, te ati ïa. Eiaha ratou ia “pee atu i te mau atua ěê.” (11:26-28) E faahiti atu ai Mose i te mau ture taa ê e au ia Iseraela ia haere ratou e parahi i te Fenua Tǎpǔhia. Te vai ra (1) te mau ture no nia i te haapaoraa e te haamoriraa; (2) te mau ture no nia i te haavaraa ma te tia, te faatereraa, e te tamaˈi; e (3) te mau ture e aratai i te oraraa tataitahi e totiale o te nunaa.

20. Eaha ta te mau ture no nia i te haamoriraa e haamatara ra?

20 (1) Haapaoraa e haamoriraa (12:1–16:17). Ia haere atu to Iseraela i te fenua, e tia ia vavahi-roa-hia te mau mea atoa a te haapaoraa hape—te mau vahi haamoriraa, te mau fata, te mau pou, te mau pou moˈa, e te mau hohoˈa. Ia haamori o Iseraela i te vahi anaˈe ta to ratou Atua ra o Iehova i maiti i te tuu i to ˈna iˈoa, e i reira, ia oaoa ratou na roto ia ˈna, o ratou paatoa. Te vai ra i roto i te mau faatureraa no nia i te amuraa i te iˈo e te mau tusia, te mau haamanaˈoraa tamau eiaha e amu i te toto. “Eiaha mau râ oe e amu i te toto . . . Eiaha roa e amu i te reira: ia maitai oe, e to tamarii atoa i muri aˈe ia oe ra, ia rave oe i te mea tia i mua i te aro o Iehova ra.” (12:16, 23-25, 27; 15:23) I teie nei, e faautua roa Mose i te haamoriraa idolo. Eiaha atoa Iseraela e maimi i te mau peu a te haapaoraa hape. Ia roaa te hoê peropheta haavare, e tia ia ˈna ia haapohehia, e e tia atoa i te mau apotata—noa ˈtu e e fetii aore ra e hoa here, noa ˈtu e e mau oire taatoa—ia faataahia no te haamouraa. I muri aˈe, te vai ra te mau faatureraa no nia i te maa viivii ore e te maa viivii, te aufauraa i te ahururaa, e te aupururaa i te mau ati Levi. E tia ia paruruhia te maitai o te feia aitarahu, tei veve, e te mau tîtî, ma te here. I te pae hopea, e haamanaˈo Mose i te mau oroa tamatahiti ei taime haamauruururaa ia Iehova no ta ˈna mau haamaitairaa: “Ia tai toru to te mau tane i ǒ oe ra haere faaiteraa ˈtu i mua i te aro o to Atua ra o Iehova i te matahiti hoê, i te vahi ta ˈna e haapao ra; e i te oroa pane faahopue ore ra, e te oroa hebedoma ra, e te oroa patiaraa tiahapa; e eiaha hoi ratou e haere faufaa ore noa i mua i te aro o Iehova.”—16:16.

21. Eaha te mau ture i horoahia no nia i te parau-tia, e eaha te parau tohu faufaa ta Mose i faahiti?

21 (2) Haavaraa tia, faatereraa, e tamaˈi (16:18–20:20). Na mua roa, e horoa Mose i te mau ture no nia i te mau haava e te feia toroa. E ohipa faufaa te parau-tia, mea riri na Iehova te peta e te haavaraa tia ore. E faataahia te huru raveraa no te haapapu i te hara e no te faatupu i te mau haavaraa. “Tei te parau a na ite toopiti, e na ite tootoru ra, e pohe ai taua taata i harahia ra.” (17:6) E horoahia te mau ture no te mau arii. E ravehia te mau faanahoraa no te mau tahuˈa e te mau ati Levi. E faautuahia te peu tahutahu ei ohipa ‘faufau na Iehova.’ (18:12) Ma te hiˈo atea i te tau a muri aˈe, e parau Mose e: “E faatupu to Atua ra o Iehova i te hoê peropheta na oe i rotopu ia oe ra, i te hoê i te mau taeae no oe ra, mai ia ˈu nei; oia ta outou e faaroo.” (18:15-19) E tia râ i te peropheta haavare ia haapohehia. E hope teie tuhaa na roto i te mau ture no nia i te mau oire haapuraa e te tahooraa i te toto, no nia atoa i te mau tumu e tiamâ mai ai i te tau faehau e te mau ture no te tamaˈi.

22. Eaha te mau ture no nia i te oraraa tataitahi e totiale e tauaparauhia?

22 (3) Oraraa tataitahi e totiale (21:1–26:19). Haere mai ai te mau ture no nia i te oraraa i te mau mahana atoa o to Iseraela no nia i te mau mea i muri nei: te hoê taata i itehia mai e ua taparahihia, te faaipoiporaa i te hoê vahine tîtî, te tufaa matahiapo, te hoê tamaiti orure hau, te tarîraa i te hoê taparahi taata i nia i te pou raau, te haapapuraa i te pareteniaraa, te mau hara i te pae taatiraa, te faaoreraa i te atoatoa o te tane, te tamarii tiamâ ore, te huru raveraa i te feia ěê, te vai-mâ-raa, te aufauraa i te moni taime e te mau euhe, te faataaraa, te haruraa i te taata, te tarahu, te moni ohipa, e te ohiraa i te toea o te auhune. Eiaha ia hau atu i te 40 tairiraa i te hoê taata e au ia tairihia. Eiaha e tavaha i te puaatoro e taataahi ra i te sitona. E haapapuhia te huru raveraa no te faaipoiporaa i te taoete. E tia ia ravehia te mau faito tia, no te mea mea faufau na Iehova te parau-tia ore.

23. Eaha ta Mose i faaite no nia i te faahopearaa ia auraro te nunaa o te Atua i Ta ˈna mau faaueraa?

23 Na mua ˈˈe oia e faaoti ai i teie oreroraa parau itoito, e haamanaˈo Mose nafea to Amaleka tairiraa i to Iseraela i rohirohi na muri mai a horo ê ai ratou mai Aiphiti mai, e e faaue Mose ia Iseraela e ‘haamou ia Amaleka, eiaha ia faahitihia i raro aˈe i teie nei raˈi.’ (25:19) Ia tae atu ratou i te fenua, e tia ia ratou ia pûpû i te mau hotu matamua o te fenua ma te oaoa, ia pûpû atoa i te ahururaa ma te pure haamauruuru ia Iehova: “A hiˈo mai oe i raro i to oe na parahiraa moˈa, i nia i te raˈi na, e haamaitai mai i to oe nei taata ia Iseraela nei, e te fenua ta oe i horoa mai no matou, ta oe hoi i tǎpǔ mai i to matou hui metua ra; i te fenua e tahe pape noa te û e te meli nei.” (26:15) Ia haapao maite ratou i teie mau faaueraa ma to ratou mafatu atoa e to ratou nephe atoa, i to ˈna aˈe pae, “e faateitei” Iehova ‘ia ratou i nia i te mau fenua atoa ta ˈna i hamani, [o te faatupu ïa i te arueraa], e te roo, e te tura, a riro [mau] ai ratou ei pǔpǔ taata moˈa no to ratou Atua ra o Iehova, ta ˈna hoi i [tǎpǔ] maira.’—26:19; MN.

24. Eaha te mau haamaitairaa e te mau faautuaraa ta te toru o te oreroraa parau e tuu ra i mua ia Iseraela?

24 Te toru o te oreroraa parau a Mose (27:1–28:68). I reira, e tahoê atu te mau matahiapo o Iseraela e te mau tahuˈa ia Mose a faahiti mǎrû ai oia i te mau faautuaraa a Iehova no te faaroo ore e te mau haamaitairaa no te haapao maitai. E horoahia te mau faaararaa etaeta no nia i te mau faahopearaa riaria o te haapao ore. Ia tamau noa Iseraela, ei nunaa moˈa no ˈna, i te faaroo i te reo o to ratou Atua ra o Iehova, e fanaˈo ïa ratou i te mau haamaitairaa faahiahia, e e ite te mau nunaa atoa o te fenua e te tiaorohia ra te iˈoa o Iehova i nia ia ratou. Ia ore râ ratou e na reira, e tono mai Iehova i ‘te ino, te ahoaho e te faaino’ i nia ia ratou. (28:20) E tairihia ratou i te mau maˈi faufau, te paurâ e te oˈe; e aˈuaˈu e e hopoi tîtî to ratou mau enemi ia ratou, e e haapurarahia ratou e e haamouhia i rapae i te fenua. E tae mai teie mau faautuaraa i nia ia ratou, e hau atu â, “ia ore [ratou] ia haapao, e ia ore ia rave i te mau mea atoa i teie nei ture i papaihia i roto i teie nei buka, ia mǎtaˈu [ratou] i taua iˈoa mǎtaˈu e te hanahana ra, o to [ratou] Atua ra o Iehova.”—28:58.

25. (a) Eaha te faufaa ta Iehova e faaau ra i teie nei e o Iseraela? (b) Eaha te maitiraa ta Mose e tuu i mua i te nunaa?

25 Te maha o te oreroraa parau a Mose (29:1–30:20). I teie nei, e faaau Iehova i te hoê faufaa e o Iseraela i Moabi. Te vai ra te Ture i roto, ta Mose i faahiti faahou e i faataa, o te aratai ia Iseraela ia haere atu ratou i te Fenua Tǎpǔhia. E haapapu te euhe e apee ra i te faufaa, i te mau hopoia a te nunaa. I te pae hopea, e tiaoro Mose i te raˈi e te fenua ei ite no ˈna, ia tuu oia i te ora e te pohe, te maitai e te ino i mua i te nunaa, a aˈo atu ai ia ratou e: “A rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana ia parahi hoi oe i te fenua ta Iehova i tǎpǔ mai i to mau metua ra, ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba, e e horoa mai oia no ratou ra.”—30:19, 20.

26. Eaha te mau faanahonahoraa hopea ta Mose e rave na mua ˈˈe i to ˈna poheraa?

26 Te nominoraa o Iosua, e te himene a Mose (31:1–32:47). E faatia te pene 31 nafea to Mose nominoraa ia Iosua i muri aˈe i to ˈna papairaa i te Ture e te horoaraa i te mau faaueraa no nia i te taio-tamau-raa i te reira i mua i te taata, a parau atu ai ia ˈna e faaitoito e ia etaeta oia, e nafea to Mose faaineineraa i te hoê himene haamanaˈoraa e to ˈna faaotiraa i te papai i te mau parau o te Ture e te raveraa e ia tuuhia te reira i pihai iho i te afata o te faufaa a Iehova. I muri aˈe i te reira, e faahiti Mose i te mau parau o te himene i mua i te amuiraa taatoa ei aˈoraa hopea.

27. Eaha te poroi puai e vai ra i roto i te himene a Mose?

27 E faaite te haamataraa o te himene i te mauruuru rahi o Mose, e oia atoa i te Pu haumǎrû o te haapiiraa ta ˈna i farii! “Mai te ûa e mairi ra ta ˈu parau ia mairi, e tau reo mai te hau e tohua ra; mai te tuâ ûa i nia i te raau rii tupu ra, e mai te ûa rahi i nia i te matie ra. E faaite hoi au i te iˈoa o Iehova.” Oia, a faarahi i to “tatou Atua,” “te Mato.” (32:2-4) A faaite i ta ˈna ohipa tia roa, to ˈna mau eˈa tia, to ˈna haapao maitai, to ˈna parau-tia. Mea haama te peeraa o Iseraela i te haerea faufau, ua haapao maite hoi Iehova ia ratou i te medebara ano e te riaria, a paruru ai ia ratou mai to ˈna orio mata e a na nia ˈˈe ai ia ratou mai te hoê aeto e na nia ˈˈe i to ˈna mau fanauˈa. Ua haaporia oia ia ratou, a mairi ai ia ratou o Iesurunu, “Taata parau-tia,” ua faatupu râ ratou i to ˈna pohehae na roto i te mau atua ěê e ua riro ratou ei “tamarii aore e faaroo ǒ roto ra.” (32:20) Tei ia Iehova ra te tahoo e te faautua. Na ˈna e haapohe e na ˈna e faaora. Ia faaoi oia i ta ˈna ˈoˈe anaana e ia rave to ˈna rima i te haavaraa, e tahoo oia i to ˈna mau enemi. Auê hoi tiaturiraa ta te reira e faatupu i roto i to ˈna nunaa! Mai ta te himene e parau ra i te pae hopea, a “oaoa, e te mau etene, e to ˈna atoa ra mau taata.” (32:43) Teihea pehepehe i te ao nei e nehenehe e faaauhia i te unauna rahi, te puai, e te hohonu o teie himene i faataehia ia Iehova ra?

28. Nafea Iehova i te faateiteiraahia i roto i te haamaitairaa hopea a Mose?

28 Haamaitairaa hopea a Mose (32:48–34:12). I teie nei, e horoahia te mau faaueraa hopea ia Mose no nia i to ˈna poheraa, aita râ i oti atura ta ˈna taviniraa teotaratia. Na mua ˈˈe, e tia ia ˈna ia haamaitai ia Iseraela, e na reira oia a faateitei faahou ai ia Iehova, te Arii no Iesurunu, e fa maira e ta ˈna mau muriadi moˈa. E faahiti oia i te iˈoa o te mau opu fetii a haamaitai tataitahi atu ai, e e arue Mose ia Iehova, mai Te teitei roa ˈˈe: “O te Atua ra, o te matamua mau to oe pare, e na rima pohe ore ra to oe mau.” (33:27) Ma te mafatu î i te mauruuru, e parau atu oia i ta ˈna mau parau hopea i te nunaa: “E ao to oe, e Iseraela e! o vai tei au ia oe ra? e feia i faaorahia e Iehova!”—33:29.

29. Mai te aha te faahiahia o Mose?

29 I muri aˈe i to ˈna iteraa i te Fenua Tǎpǔhia mai nia mai i te mouˈa Nebo ra, e pohe Mose, e e tanu Iehova ia ˈna i Moabi, aita râ to ˈna menema i itehia e i faahanahanahia e tae roa i teie nei mahana. Ua ora oia 120 matahiti, teie râ “aore to ˈna mata i mohimohi, aore hoi to ˈna puai i iti.” Ua faaohipa Iehova ia ˈna no te faatupu i te mau tapao e te mau semeio rahi, e mai ta te pene hopea e faaite ra, aitâ “e peropheta i tupu i roto ia Iseraela mai ia Mose te huru, i ta Iehova i ite papu atu i te mata i to ˈna mata.”—34:7, 10.

FAUFAARAA

30. Nafea te Deuteronomi e riro ai ei faaotiraa tano maitai no Na buka e pae a Mose?

30 Ei buka hopea o Na buka e pae a Mose, e taai te Deuteronomi i te mau mea atoa i tupu na mua ˈtu na roto i te faaiteraa e te haamoˈaraa i te iˈoa faahiahia o te Atua ra o Iehova. O oia anaˈe te Atua, o te titau e oia anaˈe te haamorihia, e eita oia e farii e ia faaauhia oia i te mau atua demoni a te haapaoraa hape. I teie mahana, e tia i te mau Kerisetiano atoa ia haapao maite i te mau faaueraa tumu faufaa o te ture a te Atua e ia auraro ia ˈna, ia ora mai ratou i ta ˈna faautuaraa a faaoi ai oia i ta ˈna ˈoˈe anaana no te tahoo i to ˈna mau enemi. Ia riro ta ˈna faaueraa matamua rahi roa ˈˈe ei aratai o to ratou oraraa: “E [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.”—6:5; MN.

31. Nafea te tahi atu mau papai faauruahia i te faahitiraa i te Deuteronomi e mauruuru roa ˈtu ai tatou i te mau opuaraa a te Atua?

31 E faahiti pinepine te toea o te mau Papai i te Deuteronomi no te haamaramarama ˈtu â i te mau opuaraa a te Atua. Aita noa Iesu i faahiti i te buka no te pahono i te Faahema, mea rahi atu â ta ˈna mau faahitiraa i rave. (Deut. 5:16Mat. 15:4; Deut. 17:6Mat. 18:16 e Ioa. 8:17) E tae roa te reira i roto i te Apokalupo, i reira Iesu, tei faahanahanahia, i te faaararaa no nia i te taatiraa ˈtu e te iritiraa i te hoê parau i roto i te otaro o te parau tohu a Iehova. (Deut. 4:2Apo. 22:18) Ua faahiti Petero i te Deuteronomi no te haapaari i ta ˈna haapapuraa puai e o Iesu te Mesia e te Peropheta rahi aˈe ia Mose ta Iehova i tǎpǔ e e fa mai i Iseraela. (Deut. 18:15-19Ohi. 3:22, 23) Ua faahiti o Paulo i te reira no nia i te aufauraa i te feia rave ohipa, te rave-maite-raa i te mau titorotororaa ia au i te parau a te mau ite, e te haapiiraa i te mau tamarii.—Deut. 25:4Kor. 1, 9:8-10 e Tim. 1, 5:17, 18; Deut. 13:14 e 19:15Tim. 1, 5:19 e Kor. 2, 13:1; Deut. 5:16Eph. 6:2, 3.

32. Nafea Iosua, Gideona, e te mau peropheta i riro ai ei mau hiˈoraa maitai no tatou?

32 E ere noa te feia i papai i te mau Papai Kerisetiano, te mau tavini atoa râ a te Atua no mua ˈtu i te tau Kerisetiano tei huti mai i te haapiiraa e te faaitoitoraa na roto i te Deuteronomi. Ia pee maite tatou i to ratou hiˈoraa, e tia ˈi. A hiˈo na i te auraroraa taatoa o te mono o Mose, oia hoi o Iosua, i to ˈna haamou-roa-raa i te mau oire no Kanaana i haruhia, aita oia i rave hoê aˈe taoˈa mai ta Akana i rave. (Deut. 20:15-18 e 21:23Ios. 8:24-27, 29) Ei auraroraa i te Ture, ua faahoˈi Gideona i te feia atoa no roto mai i to ˈna nuu i ‘taiâ e i mǎtaˈu.’ (Deut. 20:1-9Tav. 7:1-11) No to ratou haapao-maitai-raa i te ture a Iehova i faautua ˈi te mau peropheta i Iseraela e i Iuda ma te mǎtaˈu ore e te itoito, i te mau nunaa i topa faahou i roto i te hara. Ua horoa mai o Amosa i te hoê hiˈoraa maitai roa. (Deut. 24:12-15Amo. 2:6-8) Oia mau, e mau hanere hiˈoraa e taati ra i te Deuteronomi i te toea o te Parau a te Atua, o te faaite ïa e e tuhaa mau e te faufaa teie no te hoê taatoaraa au maitai.

33. (a) Nafea te Deuteronomi e arue ai ia Iehova? (b) Nafea te tabula i muri nei e faaite ai e ua farii te mau nunaa o teie nei ao i te maitai o te mau faaueraa tumu a te ture a te Atua?

33 E arueraa i te Atua e Arii ra o Iehova te huru iho o te Deuteronomi. Teie te manaˈo e haamatarahia ra: ‘A haamori ia Iehova; a haamori ia ˈna anaˈe.’ Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano i raro aˈe faahou i te Ture, aita ta ˈna mau faaueraa tumu i faaorehia. (Gal. 3:19) E nehenehe te mau Kerisetiano mau e haapii rahi mai na roto i teie buka puai o te ture a te Atua, e ta ˈna haapii-mǎrû-raa, to ˈna huna ore, e te ohie o to ˈna faataaraa! Inaha, ua farii atoa te mau nunaa o teie nei ao i te maitai o te ture teitei roa a Iehova. Aita anei hoi ratou i tuu i te mau faaueraa e rave rahi a te Deuteronomi i roto i ta ratou iho buka ture? E horoa mai te tabula i muri nei i te mau hiˈoraa faahiahia o te mau ture ta ratou i huti mai aore ra te mau faaueraa tumu ta ratou i faaohipa.

34. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i teie ‘Faahiti-faahou-raa i te Ture’ e te Basileia o te Atua?

34 Hau atu â, e turai teie faataaraa o te Ture ia mauruuru atu â tatou i te Basileia o te Atua. Nafea ïa? A tia mai ai oia i te fenua nei, ua ite maite te Arii i faataahia, o Iesu Mesia, i te buka e ua faaohipa oia i te reira, mai ta ta ˈna mau faahitiraa papu e faaite ra. Ia taeahia te fenua atoa i te mana o to ˈna Basileia, e faatere oia ia au i te mau faaueraa tumu tia a tauâ “ture” ra, e e tia i te feia atoa e haamaitaihia na roto ia ˈna ei “huero” o te Basileia, ia auraro i taua mau faaueraa tumu ra. (Gen. 22:18, MN; Deut. 7:12-14) Mea faufaa e mea maitai ia haamata i te haapao atu i te reira i teie nei. E ere taua “ture” ra i te mea faufaa ore, e noa ˈtu e e 3 500 matahiti to ˈna vairaa i teie nei, te paraparau maira oia ia tatou i teie mahana ma te puai, e e na reira noa oia e tae roa ˈtu i te ao apî i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Ia tamau noa te iˈoa o Iehova i te haamoˈahia i roto i to ˈna nunaa a faaohipahia ˈi te haapiiraa faufaa o na buka e pae a Mose, o te faaoti ma te hanahana na roto i te Deuteronomi—te hoê tuhaa i faaurua-mau-hia e te oraora o “te mau Papai atoa”!

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo i te tabula “Faahitiraa i te Faufaa Tahito” i roto i te buka ra The New Testament in Original Greek a B. F. Westcott e F. J. A. Hort, 1956, mau api 601-618.

^ Deuteronomi 3:9, nota i raro i te api.

^ Halley’s Bible Handbook, 1988, a Henry H. Halley, api 56.

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te api 41]

TE TAHI MAU HIˈORAA I TE PAE HAAVARAA I ROTO I TE DEUTERONOMI *

I. Mau ture no te taata e te utuafare Pene e irava

A. Taairaa i rotopu i te taata

1. Metua e tamarii 5:16

2. Taairaa i roto 22:30; 27:20, 22, 23

i te faaipoiporaa

3. Mau ture no te faataaraa 22:13-19, 28, 29

B. Tiaraa fatu faufaa 22:1-4

II. Mau ture e au i te faatereraa

A. Huru maitatai e hopoia 17:14-20

a te arii

B. Mau ture faehau

1. Mau tumu e tiamâ mai ai 20:1, 5-7; 24:5

i te tau faehau

2. Faehau toroa iti 20:9

III. Te mana haava

A. Mau hopoia a te mau haava 16:18, 20

B. Tiribuna hororaa 17:8-11

teitei roa ˈˈe

IV. Mau ture no te feia rave hara

A. Mau hara i te hau

1. Petaraa, faaruri-ê-raa 16:19, 20

i te ture

2. Tǎpǔ haavare 5:20

B. Mau hara i te pae morare

1. Faaturi 5:18; 22:22-24

2. Faaipoiporaa opanihia 22:30; 27:20, 22, 23

e te ture

C. Mau hara i te taata

1. Taparahi-pohe-raa 5:17; 27:24

e taparahi-huna-raa

2. Maferaraa e râmâraa vahine 22:25-29

V. Mau ture i te pae hamani-maitai-raa

A. Hamani-maitai-raa 25:4; 22:6, 7

i te animala

B. Hiˈo-maitai-raa 24:6, 10-18

i te feia riirii

C. Paturaa ma te ara i te ati 22:8

D. Haerea maitai i nia i te mau 15:12-15; 21:10-14;

taata e haapaohia ra, tae 27:18, 19

noa ˈtu i te mau tavini

e te mau tîtî

E. Mau faanahoraa hamani 14:28, 29; 15:1-11;

maitai no te feia veve 16:11, 12; 24:19-22

[Nota i raro i te api]

^ Israel’s Laws and Legal Precedents, 1907, a C. F. Kent, mau api vii e tae atu i te xviii; hiˈo atoa i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 154-160.