Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 50—Philipi

Buka Bibilia numera 50—Philipi

Buka Bibilia numera 50—Philipi

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Roma

Otiraa te papai: area 60-61 T.T.

1. (a) Nafea to Philipi i te faarooraa i te parau apî maitai? (b) Eaha te vahi faahiahia o te aamu o te oire no Philipi?

 I TO te aposetolo Paulo titauraahia na roto i te orama e afai i te parau apî maitai i Makedonia, ua oioi roa oia e to ˈna mau hoa o Luka, o Sila, e te taurearea ra o Timoteo, i te faarooraa. Mai Teroa ˈtu i Asia Iti, ua fano atu ratou i Neapoli e na reira ˈtu i Philipi, fatata 15 kilometera i roto mai i te fenua, na nia ˈtu i te hoê eˈa mouˈa. Te faataa ra Luka i teie oire mai “te oire rahi . . . i te reira paeau i Makedonia.” (Ohi. 16:12) Ua mairihia oia i te iˈoa o te arii Makedonia ra o Philippe II (metua tane o Alexandre le Grand), o tei haru i te oire i te matahiti 356 H.T.T. I muri iho, ua haruhia oia e to Roma. I reira te tupuraa te mau aroraa rahi i te matahiti 42 H.T.T. tei tauturu ia haapapu i te tiaraa o Octavien, o tei riro mai i muri iho o Kaisara Auguso. Ei haamanaˈoraa i te upootiaraa, ua faariro oia ia Philipi ei oire aihuaraau na Roma.

2. Nafea te pororaa a Paulo i Philipi i te haereraa i mua, e eaha te mau ohipa i tupu i te haamauraahia te amuiraa i ǒ?

2 Ia tapae oia i te hoê oire apî, e peu matauhia e Paulo te haereraa e poro na mua i te ati Iuda. I to ˈna râ tapaeraa matamua i Philipi i te area 50 T.T., ua itea mai ia ˈna e mea iti roa ratou e e au ra e aita to ratou e sunago, e matau noa hoi ratou i te putuputu no te pure i te pae anavai i rapae i te oire. Aita i maoro te manuïaraa te pororaa a Paulo, o Ludia te tahi vahine faaroo matamua, e vahine tapihoo oia e e peroseluto ati Iuda, o tei farii oioi noa i te parau mau no nia i te Mesia, e tei onoono e ia faaea mai te mau ratere i ǒ ˈna ra. Ua papai Luka e: “Ua faahepo roa mai nei oia ia matou.” (MN) Aita râ i maoro, te tupu maira te patoiraa, ua pǎpǎihia Paulo e o Sila i te raau e ua tapeahia raua. Tei roto noa raua i te fare tapearaa a aueue ai te fenua, e ua riro maira te tiai fare tapearaa e to ˈna utuafare tei faaroo ia Paulo e ia Sila ei feia faaroo. Ia poipoi aˈe, ua tuuhia Paulo e o Sila, e ua haere raua e hiˈo i te mau taeae i te fare o Ludia e ua faaitoito atura ia ratou hou raua a faarue ai i te oire. Ua haamanaˈo maite Paulo i te mau ati i tupu i te taime a haamauhia ˈi te amuiraa apî no Philipi.—Ohi. 16:9-40.

3. Eaha ˈtu â te mau farereiraa a Paulo e te amuiraa no Philipi?

3 Tau matahiti i muri aˈe, i te toru o to ˈna tere mitionare, ua nehenehe â Paulo e haere e hiˈo i te amuiraa no Philipi. E, fatata hoê ahuru matahiti i muri aˈe i te haamauraahia te amuiraa, ua turai te hoê faaiteraa i te here putapû mau a te mau taeae no Philipi, ia Paulo ia papai atu ia ratou i te rata faauruahia o tei haapaohia i roto i te mau Papai Moˈa, ma te iˈoa o taua amuiraa here ra i nia iho.

4. Na te aha e faaite ra e na vai i papai i te rata i to Philipi, e na te aha e haapapu ra e e parau mau teie rata?

4 Na Paulo mau i papai i teie rata, mai tei faahitihia i roto i te irava matamua, o te fariihia ïa e te rahiraa o te feia tatara Bibilia, ma te tano mau â. I roto i ta ˈna iho rata i to Philipi, te faahiti ra Polycarpe (69?-155? T.T.) e ua papai atu Paulo ia ratou. Ua faahiti te feia tatara Bibilia mai ia Ignace, Irénée, Tertullien, e o Clément no Alesanederia, i teie rata ma te parau e na Paulo i papai. Te faahiti-atoa-hia ra oia i roto i te Canon de Muratori no te senekele 2 T.T. e i roto i te taatoaraa o te mau canon matamua, e tei pihai iho oia i na rata ê atu e vau a Paulo i roto i te Papyrus Chester Beatty II (P46), e manaˈohia ra e no te area 200 T.T.

5. Na te aha e faaite ra e ua papaihia teie rata i Roma?

5 E nehenehe e faataahia te vahi e te tau papairaa ma te huru papu. I te taime a papai ai oia, te tapeahia ra Paulo e te tiaihia ra oia e te tiai a te emepera Roma, e mea rahi te ohipa Kerisetiano e ravehia ra na te hiti ia ˈna. Ua faaoti oia i ta ˈna rata ma te mau aroharaa a te feia haapao maitai o te utuafare o Kaisara. Ia au i teie mau tupuraa, mai Roma ˈtu ïa te haponoraahia te rata.—Phil. 1:7, 13, 14; 4:22; Ohi. 28:30, 31.

6. Eaha te haapapuraa no nia i te tau i papaihia ˈi te Philipi?

6 Inafea râ te rata i te papairaahia? E au ra e ua maoro aˈena Paulo i Roma, e no reira te Tiai Peraitorio a te emepera e e rave rahi atu â mau taata i ite ai i te parau apî e te mau tumu i tapeahia ˈi oia ei Kerisetiano. Oia atoa, ua tae roa mai Epapherodito mai Philipi mai (fatata 1 000 kilometera i te atea) e te hoê ô na Paulo, ua hoˈi roa ˈtu te parau apî i Philipi e ua maˈihia Epapherodito i Roma, e ua tae mai te mau poroi haapeapearaa no teie ohipa i Roma mai Philipi mai. (Phil. 2:25-30; 4:18) I te mea e ua tapea-na-mua-hia Paulo i Roma i te area 59-61 T.T., eita e ore e ua papai oia i teie rata i te area 60 aore ra 61 T.T., hoê matahiti aore ra hau atu i muri aˈe i to ˈna taeraa ˈtu i Roma.

7. (a) Eaha te taairaa e vai ra i rotopu ia Paulo e to Philipi, e na te aha i turai ia ˈna ia papai atu ia ratou? (b) Eaha te huru rata te Philipi?

7 Te mau mauiui i itehia i te fanauraahia mai teie mau tamarii i Philipi maoti te parau mau, te here e te horoa maitai o to Philipi tei faatae i te mau ô na Paulo ta ˈna e hinaaro i roto i to ˈna mau tere e to ˈna mau ati e rave rahi, e te mau haamaitairaa papu a Iehova i nia i te ohipa mitionare matamua i Makedonia, ua faatupu anaˈe ïa i te taairaa puai o te here i rotopu ia Paulo e te mau taeae no Philipi. I teie nei, te turai ra ta ratou ô manaˈo maitai e to ratou haapeapearaa no Epapherodito e no te haereraa i mua o te parau apî maitai i Roma, ia Paulo ia papai atu i te hoê rata mahanahana e te î i te here no te haapuai e te faaitoito ia ratou.

TUMU PARAU O TE PHILIPI

8. (a) Nafea Paulo e faaite ai i to ˈna tiaturi e to ˈna here i te mau taeae no Philipi? (b) Eaha ta Paulo e parau no nia i to ˈna tapearaa, e eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa?

8 Parururaa e faahaereraa i te parau apî maitai i mua (1:1-30). E faatae Paulo e o Timoteo i to raua aroha, e e haamauruuru Paulo i te Atua no te tauturu a to Philipi i te parau apî maitai “mai te matamua mai â e tae roa aˈenei i teie nei.” Te tiaturi ra oia e e rave faaoti roa ratou i ta ratou ohipa maitai, no te mea e tufa ratou e o ˈna i te maitai rahi, e tae noa ˈtu i “te [faatiaraa e te haapapuraa i te parau apî maitai i mua i te ture].” E manaˈonaˈo rahi to ˈna ia ratou atoa ma te here e e na ô oia e: “Te pure nei au ia tupu maite â to outou [here] e ia rahi atu â . . . ia au atu hoi outou i te mau mea i hau i te maitai ra.” (1:5, 7, 9, 10; MN) E hinaaro Paulo ia ite ratou e “ua riro te mau mea i roohia mai ai” oia “ei [faahaereraa] i te evanelia [i mua],” inaha ua ite te taata i te parau no to ˈna tapearaahia e ua faaitoitohia te mau taeae e faaite i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore. Mea maitai aˈe no Paulo ia pohe oia i teie nei, ua ite râ oia e no to ratou haereraa i mua e to ratou oaoa, mea titau-aˈe-hia ia ora noâ oia. E aˈo oia ia ratou ia au to ratou haerea i te parau apî maitai, no te mea, e haere atu oia ia ratou ra aore ra eita, te hinaaro nei oia e faaroo e te aro noa ra ratou ma te tahoê e ‘eiaha roa ratou e mǎtaˈu i to ratou mau enemi.’—1:12, 28; MN.

9. Nafea to Philipi e atuatu ai i te hoê â huru feruriraa e to te Mesia?

9 Atuaturaa i te hoê â huru feruriraa e to te Mesia (2:1-30). E faaitoito Paulo i to Philipi ia haehaa to ratou feruriraa, ‘ia haapao eiaha i ta ratou anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’ Ia hoê atoa to ratou huru feruriraa e to te Mesia ra o Iesu, noa ˈtu e o te huru oia no te Atua, ua haapae oia ia ˈna iho e ua riro mai ei taata, e ua faahaehaa ia ˈna ma te auraro e tae noa ˈtu i te pohe, i faateitei ai te Atua ia ˈna e i horoa ˈtu ai i te iˈoa hau ê roa i te mau iˈoa atoa. E aˈo Paulo ia ratou e: “E rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.” “E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore, e te mârô ore,” e e ‘tapea maite i te parau ora.’ (2:4, 12, 14, 16) Te tiaturi nei oia e tono atu ia Timoteo ia ratou ra, e te papu ra ia ˈna e eita e maoro e tae atoa ˈtu oia iho. Na roto râ i teie taime, ia oaoa faahou â ratou, te tono atura oia ia Epapherodito, tei ora mai i to ˈna maˈi.

10. Nafea to Paulo nenei-tia-raa ˈtu i te tapao, e eaha ta ˈna aˈoraa ia vetahi ê?

10 ‘Te nenei-tia-raa ˈtu i te tapao’ (3:1–4:23). ‘O tatou te peritome mau,’ ta Paulo ïa e parau, ‘e ara tatou i te urî, i te [feia e tâpûpû i te tino].’ E tumu ta te hoê taata e tiaturi i ta te tino ra, e rahi atu â ïa ta Paulo, te haapapu ra hoi to ˈna tiaraa ati Iuda peritomehia e Pharisea i te reira. Ua faariro râ oia i teie mau mea atoa ei mea faufaa ore ‘i te maitai rahi i te ite i te Mesia i to ˈna Fatu ra ia Iesu.’ Maoti te parau-tia faatupuhia e te faaroo, te tiaturi nei oia ‘ia roaa noa ˈtu â ia ˈna te tia-faahou-raa [matamua] mai te pohe maira.’ (3:2, 3, 8, 11; MN) No reira, ta Paulo ïa e parau, “i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa ˈtu hoi i tei mua, te nenei tia ˈtu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.” Ia faaite te feia atoa i paari ra i te hoê â huru feruriraa. Te vai ra te taata o te opu to ratou atua, tei nia to ratou feruriraa i te mau mea o te fenua nei, e to ratou hopea, o te haamouraa ïa, “area tatou,” ta Paulo ïa e haapapu, “to tatou oire, o te raˈi ïa.”—3:13, 14, 20, MN.

11. (a) Eaha te mau mea e tia ia haamanaˈo e ia rave? (b) Eaha ta Paulo e faaite no nia i te horoa maitai o to Philipi?

11 “E oaoa i te Fatu,” o ta Paulo ïa aˈoraa, ‘ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra. A haamanaˈo tamau i te mau mea haavare ore, te mau mea au maitai, te mau mea tia, te mau mea viivii ore, te mau mea popouhia, te mau mea roo maitatai ra. A rave i te mau mea ta outou i ite e i farii e i faaroo e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.’ (4:4-9) E oaoa rahi to Paulo i te mau manaˈo horoa maitai o to Philipi ia ˈna, noa ˈtu e e itoito to ˈna no te mau mea atoa nei “maoti tei horoa mai i te puai ra.” E haamauruuru maitai oia ia ratou no ta ratou ô. Mai to ˈna haamataraa mai i te poro i te parau apî maitai i Makedonia, ua horoa maitai noa ratou. Ei faahoˈiraa, na te Atua e horoa mai ‘i te mau mea atoa e au ia ratou i ta ˈna ra taoˈa rahi i te ao, i te Mesia ra ia Iesu.’ (4:13, MN, 19) E faatae oia i te aroha o te feia moˈa atoa, e tae noa ˈtu to te utuafare o Kaisara.

FAUFAARAA

12. Nafea tatou i teie mahana, mai te mau taeae no Philipi, e farii-maitai-hia ˈi e te Atua e e riro ai ei oaoaraa no to tatou mau taeae?

12 Mea faufaa mau te rata i to Philipi no tatou! Te hinaaro mau nei tatou i te farii maitai a Iehova e te hoê â haapopouraa a to tatou mau tiaau Kerisetiano e ta te amuiraa no Philipi i fanaˈo ia Paulo ra. E nehenehe te reira e noaa ia tatou ia pee tatou i te hiˈoraa maitai roa o to Philipi e te aˈoraa î i te here a Paulo. Mai to Philipi, e tia ia tatou ia faaite i te horoa maitai, ia tapitapi i te tautururaa ˈtu i to tatou mau taeae ia fifihia ratou, e ia apiti atu i roto i te faatiaraa e te haapapuraa i te parau apî maitai i mua i te ture. (1:3-7) E tia ia tatou ia tamau noa i ‘te mau papu ma te varua hoê, e ma te aau hoê, i te faaitoito-atoa-raa i te parau ra i te evanelia nei,’ a anaana ˈi ei “mau tiarǎmǎ” i rotopu i te hoê ui piˈo e te mârô. A rave noa ˈi tatou i teie mau mea e a tamau noa ˈi i te haamanaˈo i te mau mea e au, e nehenehe tatou e riro ei oaoaraa no to tatou mau taeae, mai te mau Philipi i riro na ei korona oaoa no te aposetolo Paulo.—1:27; 2:15; 4:1, 8.

13. Nafea tatou e pee paatoa ˈi ia Paulo?

13 “Ei pee atoa outou atoa na ia ˈu,” ta Paulo ïa e parau. E pee ia ˈna, nafea? Te hoê ravea, o te mauruururaa ïa i roto i te mau huru tupuraa atoa. I roto anei i te taoˈa rahi aore ra i roto i te veve, ua haapii Paulo i te faaau ia ˈna iho ma te ore e amuamu i te mau huru tupuraa atoa, no te tamau noa ma te itoito e ma te oaoa i roto i te taviniraa a te Atua. E tia ia tatou atoa ia riro mai ia Paulo, i te faaiteraa i te here i te mau taeae haapao maitai. Eaha râ te oaoa e te here ia paraparau oia no nia i te taviniraa a Timoteo e a Epapherodito! E mea piri roa oia i to ˈna mau taeae no Philipi, ta ˈna i parau “e au mau taeae here-rahi-hia, e te haapopouhia, tau oaoaraa e tau korona”!—3:17; 4:1, 11, 12; 2:19-30.

14. Eaha te mau aˈoraa maitatai ta te rata i to Philipi e horoa ra no nia i te tapao o te oraraa e te Basileia, e ua faatae-taa-ê-hia teie rata na vai?

14 Nafea ˈtu â tatou e nehenehe ai e pee ia Paulo? Na roto ïa i ‘te nenei-tia-raa ˈtu i te tapao’! Te anaanatae rahi nei te feia atoa i haamau i to ratou feruriraa i nia i “te mau mea au maitai ra,” i te faanahoraa faahiahia a Iehova i nia i te raˈi e i te fenua nei, i reira ‘te mau vaha atoa e faˈi ai e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.’ E faaitoito te mau aˈoraa maitatai i roto i te Philipi i te mau taata atoa e tiaturi nei i te ora mure ore i taaihia i te Basileia o te Atua, ia titau tamau i taua tapao ra. Ua faatae-na-mua-hia râ te rata i to Philipi, i te feia ‘o te raˈi to ratou oire,’ o te tiai ru nei “ia hoê â huru i to” te Mesia “iho tino maitai rahi ra.” “I te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa ˈtu hoi i tei mua,” ia pee ratou paatoa i te aposetolo Paulo i ‘te nenei-tia-raa ˈtu i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa no nia maira,’ oia ta ratou tufaa hanahana i roto i te Basileia o te raˈi ra!—4:8; 2:10, 11; 3:13, 14, 20, MN, 21.

[Uiraa haapiiraa]