Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 53—Tesalonia 2

Buka Bibilia numera 53—Tesalonia 2

Buka Bibilia numera 53—Tesalonia 2

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Korinetia

Otiraa te papai: area 51 T.T.

1. Eaha te mea e haapapu ra i te taime e te vahi papairaa o te Tesalonia Piti, e eaha te tumu i papaihia ˈi teie rata?

 UA TAE atu te piti o te rata a te aposetolo Paulo i to Tesalonia ra i muri noa ˈˈe mai i te rata matamua. Ua ite tatou e ua papaihia te reira i muri noa ˈˈe i te rata matamua, e i taua noâ oire ra i Korinetia, no te mea te apiti faahou ra taua noâ mau taeae ra, o Siluano e o Timoteo, ia Paulo no te aroha ˈtu i te amuiraa no Tesalonia. E mau tavini ratere anaˈe ratou no te amuiraa Kerisetiano matamua, e aita e haapapuraa e ua farerei faahou ratou e toru atoa ra i muri aˈe i teie amui-tahi-raa i Korinetia. (Tes. 2, 1:1; Ohi. 18:5, 18) Te faaite ra te tumu parau e te huru o te rata e te hinaaro ru ra Paulo e faatitiaifaro oioi i te amuiraa no nia i te hoê hapa to ratou.

2. Na te aha e haapapu e e parau mau te Tesalonia Piti?

2 Hoê â huru haapapuraa e e parau mau te rata e te Tesalonia Hoê. Ua faahiti-atoa-hia oia e Irénée (senekele 2 T.T.) e vetahi atu mau taata papai matamua, mai ia Justin (no te senekele 2 atoa), e au ra e te faahiti ra oia i te Tesalonia 2, 2:3 ia ˈna i papai no nia i “taua taata hara ra.” Te vai ra teie rata i roto i te hoê â mau haaputuraa buka matamua e te Tesalonia Hoê. Noa ˈtu e aita faahou oia i roto i te Papyrus Chester Beatty II (P46), eita e ore e tei roto oia i na api matamua e piti o na api e hitu i moe, i muri mai i te Tesalonia Hoê.

3, 4. (a) Eaha te fifi i tupu i roto i te amuiraa no Tesalonia? (b) Afea e ihea te rata i te papairaahia, e eaha te fa a Paulo i to ˈna papairaa i te reira?

3 Eaha te tumu i papaihia ˈi teie rata? Ia hiˈohia te aˈoraa ta Paulo i faatae i to Tesalonia, te ite nei tatou e te mârô ra vetahi i roto i te amuiraa e ua fatata roa mai te vairaa mai o te Fatu, te poro ra teie feia parau haere noa i teie haapiiraa ta ratou ma te itoito, e te faaaueue ra i te amuiraa. E au ra e te faaohipa atoa ra vetahi i te reira ei otoheraa no te ore e rave i te ohipa ia noaa ta ratou iho. (Tes. 2, 3:11) I roto i ta ˈna rata matamua, ua faahiti Paulo i te vairaa mai o te Fatu, e aita e feaaraa e, i to teie feia parau haere noa faarooraa i te taioraahia te rata, ua taviri oioi noa ratou i te mau parau a Paulo e ua tatara ratou i te tahi mau manaˈo aita i faahitihia. Peneiaˈe atoa e ua tatarahia te hoê rata i parau-hape-hia e na Paulo i papai, mai te mea ra e “ua tae mai te mahana o Iehova.”—2:1, 2MN.

4 E au ra e ua faaroo Paulo no teie huru tupuraa, peneiaˈe na roto i te taata i afai i ta ˈna rata matamua i taua amuiraa ra, e no reira oia i hinaaro ru ai e faatitiaifaro i te manaˈo o to ˈna mau taeae ta ˈna e here rahi ra. No reira, i te matahiti 51 T.T., ua hapono Paulo e to ˈna nau hoa, i te hoê rata mai Korinetia ˈtu i te amuiraa no Tesalonia. Taa ê atu i te faatitiaifaroraa i te manaˈo hape no nia i te vairaa mai o te Mesia, e horoa Paulo i te faaitoitoraa mahanahana ia mau maite i roto i te parau mau.

TUMU PARAU O TE TESALONIA PITI

5. E haamauruuru Paulo e to ˈna mau hoa i te Atua no te aha, eaha te haapapuraa ta ratou e horoa, e eaha ta ratou pure?

5 Te faraa mai o te Fatu ra o Iesu (1:1-12). E haamauruuru Paulo e to ˈna nau hoa i te Atua no te tupu-maitai-raa o te faaroo o to Tesalonia, e no to ratou here te tahi i te tahi. E haapapuraa to ratou faaoromai e to ratou faaroo i roto i te mau hamani-ino-raa e mea tia to te Atua faaotiraa e e au ia ratou te Basileia. E faatupu te Atua i te ati i nia i te feia e na reira i nia i te amuiraa, e e tamǎrû oia i te feia e mauiui ra. E tupu te reira “ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, . . . ia faateiteihia oia e to ˈna ra feia moˈa.” (1:7, 10) E pure noa Paulo e to ˈna mau hoa no to Tesalonia, ia farii te Atua ia ratou ei feia e au ia ratou Ta ˈna titauraa e ia hanahana te iˈoa o te Fatu ra o Iesu ia ratou, e ia hanahana ratou ia ˈna.

6. Eaha te tia ia tae mai hou te mahana o Iehova, e nafea?

6 E tae mai te taivaraa hou te vairaa mai o Iesu. (2:1-12). Eiaha te mau taeae ia horuhoru noa ˈtu i te tahi poroi e na ô ra e ua tae mai te mahana o Iehova. “O te taiva te tupu na . . . e e faaitehia mai hoi taua taata hara ra, o te tamaiti o te pohe.” Ua ite ratou i teie nei eaha te mea o “te tapea,” te ohipa aˈena ra râ te parau aro o teie hara. Ia faaorehia taua tapea ra, “i reira taua taata paieti ore ra e faaitehia ˈi, o ta te Fatu ïa e rave e pau roa ˈtu i te aho o to ˈna vaha, e e haamou roa ˈtu i te anaana o to ˈna taeraa maira.” E au te vairaa mai o te taata hara ra i te ravea puai a Satani ma te semeio e te haavare, e te vaiiho nei te Atua e ia hape noa ˈtu te taata aore i farii i te hinaaro i te parau mau e ia tiaturi noa ˈtu ratou i te haavare.—2:3, 6, 8.

7. Nafea te mau taeae e mau maite ai e e paruruhia ˈi i tei ino ra?

7 A mau maite i roto i te faaroo. (2:13–3:18). Te na ô râ Paulo e: “Ia haamaitai ra matou i te Atua ia outou eiaha ia faaea e tia ˈi, e te mau taeae herehia e te Fatu ra, no te mea ua maitihia outou e te Atua mai te matamua mai â ia ora i te haamaitai a te [v]arua e te faaroo i te parau mau.” No reira hoi te parau apî maitai i porohia ˈtu ai ia ratou. E tia ïa i te mau taeae ia mau e ia tapea maite i te mau parau tahito i haapiihia ˈtu ia ratou, ia nehenehe o Iesu Mesia e te Metua, o tei horoa mai i te tamahanahanaraa e te tiaturiraa mure ore ma te here, e ‘haapapu ia ratou i te mau parau e te mau ohipa maitatai atoa ra.’ (2:13, 17) E ani Paulo ia pure ratou, “ia tamau noa te parau a Iehova i te haere i mua e te faahanahanahia.” (3:1, MN) Na te Fatu, o te ore e taiva, e haamau papu ia ratou e e faaora ia ratou i tei ino, e te pure nei Paulo e ia tamau noa te Fatu i te aratai maite atu i to ratou mafatu i te here o te Atua ra e te faaoromai no te Mesia.

8. Eaha te aˈoraa etaeta e horoahia, e eaha te hiˈoraa ta Paulo e ta ta ˈna pǔpǔ i horoa?

8 E haere mai ai teie aˈoraa etaeta: “Te aˈo atu nei hoi matou ia outou, e te mau taeae, i te iˈoa o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra, e faataa ê mai outou i te mau taeae haerea tia ore atoa ra, aore i au i te parau i tuuhia [ˈtu e] matou nei.” (3:6; MN) E haamanaˈo te aposetolo ia ratou i te hiˈoraa o ta ˈna pǔpǔ mitionare, o tei rohi i te rui e te ao ia ore ia riro ei hopoia na ratou, e ia nehenehe e horoa i teie faaueraa: “Te taata e ore e rave i te ohipa ra, eiaha atoa oia e amu i te maa.” I teie nei râ, te faaroo nei ratou e aita te tahi feia haerea tia ore e rave nei i te ohipa e te faaô nei i roto i ta vetahi ê ohipa. E tia ia ratou ia rave i te ohipa ia noaa mai ta ratou iho.—Tes. 2, 3:10; Tes. 1, 4:11.

9. Eaha ta Paulo e parau no nia i te raveraa i te mea maitai e te faahaamaraa i te taata faaroo ore, e nafea oia e faaoti ai i ta ˈna rata?

9 Eiaha te mau taeae ia faaea i te rave i te mea maitai. Ia ore râ te hoê o ratou e faaroo i te rata a Paulo, e tia i te amuiraa ia faahaama ia ˈna na roto i te tapaoraa ia ˈna, e eiaha e amui faahou atu e oia, a aˈo atoa ˈtu ai ia ˈna ei taeae. E pure Paulo e ia horoa mai te Fatu hau ‘i te hau no ratou i te mau mea atoa nei, eiaha ia mure,’ e e faaoti oia i ta ˈna rata na roto i te mau aroharaa i papaihia e to ˈna iho rima.—Tes. 2, 3:16.

FAUFAARAA

10. Eaha te tahi mau haapiiraa e mau faaueraa tumu i tauaparauhia i roto i te Tesalonia Piti?

10 E vauvau teie rata poto e te faauruahia i faataehia i to Tesalonia, i te mau parau mau Kerisetiano e rave rahi, e mea faufaa anaˈe hoi ei haapiiraa. A hiˈo na i te mau haapiiraa e mau faaueraa tumu i muri nei tei tauaparauhia: O Iehova te Atua o te faaora, e e haamoˈa oia i te Kerisetiano i te varua e te faaroo i te parau mau (2:13); e tia i te Kerisetiano ia faaoromai i te mauiui ia fariihia oia ei taata e au ia ˈna te Basileia o te Atua (1:4, 5); e haaputuputuhia ˈtu te mau Kerisetiano i pihai iho i te Fatu ra o Iesu Mesia i to ˈna vairaa mai (2:1); e faatupu Iehova i te haavaraa tia i nia i te feia e ore e faaroo i te parau apî maitai (1:5-8); e faahanahanahia te feia i titauhia e te Mesia ra o Iesu, ia au i te maitai rahi o te Atua (1:12); e titauhia ratou na roto i te pororaa i te parau apî maitai (2:14); e titauraa faufaa roa te faaroo (1:3, 4, 10, 11; 2:13; 3:2); e tano ia rave i te ohipa ia noaa ta ˈna iho i roto i te taviniraa; ia ore te hoê taata e rave i te ohipa, e nehenehe oia e riro mai ei mea hupehupe e e haamata ˈtu ai i te faaô atu i roto i te mau mea e ere i te ohipa na ˈna (3:8-12); ua taaihia te here o te Atua i te faaoromai (3:5). E taoˈa rahi mau te ite o te patu e vai ra i roto i te hoê rata faauruahia poto roa!

11. Eaha te ite e te haapapuraa faufaa roa e horoahia no nia i te Basileia?

11 I roto i teie rata, ua faaite Paulo i te haapeapearaa rahi no te maitai i te pae varua o to ˈna mau taeae no Tesalonia e no te tahoêraa e te ruperupe o te amuiraa. Ua faatitiaifaro oia i to ratou manaˈo no nia i te taeraa mai o te mahana o Iehova, a faaite ai e e tia na mua i “taua taata hara ra” ia fa mai e ia ‘parahi atua noa mai i roto i te hiero o te Atua.’ E nehenehe râ te “feia au i te basileia o te Atua” e tiaturi papu e, i te taime au, e fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, e e tahoo oia ma te auahi ura “ia tae i te mahana e tae mai ai oia ra, ia faateiteihia oia e to ˈna ra feia moˈa, e ia umerehia e te feia atoa i faaroo ra.”—2:3, 4; 1:5, 10.

[Uiraa haapiiraa]