Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 55—Timoteo 2

Buka Bibilia numera 55—Timoteo 2

Buka Bibilia numera 55—Timoteo 2

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Roma

Otiraa te papai: area 65 T.T.

1. Eaha te hamani-ino-raa uˈana i tupu i Roma i te area 64 T.T., e no teihea tumu?

 UA TAPEA-FAAHOU-HIA Paulo i Roma. Mea ino roa ˈtu râ te piti o to ˈna tapearaa i te matamua. Tei te area 65 T.T. Ua ura o Roma i te hoê auahi rahi i te avaˈe Tiurai 64 T.T., e 10 o na tuhaa oire 14 tei paapaa roa. Ia au i te taata tuatapapa Roma ra o Tacite, aita i noaa i te emepera Néron i “te haamamû i te parau riaria e mea faauehia te ati auahi. No reira, no te faaore roa i taua parau ra, ua pari o Néron i te hoê pǔpǔ taata e ua haamauiui oia ma te hairiiri mau i tei ririhia no ta ratou mau ohipa au ore e ta te nahoa e parau e te mau Kerisetiano. . . . E nahoa taata rahi tei [haruhia] . . . e tei faahapahia, eiaha mau i te tutuiraa i te oire i te auahi, i te riri râ i te huitaata. Aita ratou i haapohe-noa-hia: ua faarirohia ei hautiraa te tapoˈiraa ia ratou i te iri animala ia hahaehia ratou e te niho o te urî; aore ra ua patǐtǐhia ratou i nia i te mau satauro, aore ra ua paraihia i te taoˈa ama haere noa e ia mairi te mahana ra, e turama ïa ratou i te po mai te mau tiarama. Ua pûpû o Néron i ta ˈna mau ô no teie mataitairaa . . . No reira, noa ˈtu e e hara ta teie mau taata . . . ua arohahia ratou, no te mea te manaˈohia ra e e ere no te maitai o te huiraatira, no te taehae râ o te hoê noa taata, ratou i haapohehia ˈi.” *

2. Eaha te huru tupuraa i to Paulo papairaa i te Timoteo Piti, e no te aha oia i haapopou ai ia Onesiphoro?

2 E au ra e tei te area taime i tupu ai taua hamani-ino-raa uˈana ra to Paulo tapea-faahou-raahia i Roma. I teie taime, ua mau oia i te fifi. Aita oia i manaˈo e e tuuhia oia, ua tiai noa râ oia i te haavaraa hopea e te haapoheraa. Mea iti te feia i haere mai e hiˈo ia ˈna. Oia mau, ia faaite hua noa ˈtu te hoê e e Kerisetiano oia, e nehenehe oia e tapeahia e e haapohehia ma te haamauiuihia. No reira Paulo i papai ai ma te aau mehara no nia i to Ephesia i haere mai e hiˈo ia ˈna e: “Ia aroha mai te Fatu i te fetii o Onesiphoro; ua faaanaanaea pinepine mai hoi oia ia ˈu, e aore i haama i to ˈu nei auri tapea. Ua imi maite oia ia ˈu ia ˈna i Roma nei, e itea ihora vau.” (Tim. 2, 1:16, 17) Ua papai Paulo a fatata ˈi oia i te pohe e “e aposetolo [oia] na Iesu Mesia i te hinaaro o te Atua ra, no te ora i te Mesia ra ia Iesu i parauhia maira.” (1:1) Ua ite Paulo e o te oraraa i pihai iho i te Mesia te tiai maira ia ˈna. Ua poro oia i roto i te rahiraa o te mau oire pu no te ao o taua tau ra, mai Ierusalema e i Roma ˈtu, e peneiaˈe atoa i Paniora roa. (Roma 15:24, 28) Ua horo oia i te hororaa ma te taiva ore e tae noa ˈtu i te hopea.—Tim. 2, 4:6-8.

3. Afea te Timoteo Piti i te papairaahia, e nafea te mau Kerisetiano i te faufaaraahia i teie rata e tae roa mai i teie nei?

3 Eita e ore e ua papaihia te rata i te area 65 T.T., hou rii noa a haapohehia ˈi Paulo no te faaroo. Tei Ephesia noâ paha Timoteo, no te mea ua faaitoito Paulo ia parahi â oia i ǒ. (Tim. 1, 1:3) E piti taime i teie nei to Paulo titau-ru-raa ia Timoteo e haere oioi mai ia ˈna ra, e e ani atu oia e aratai mai ia Mareko, e e afai atoa mai i te ahu e te mau otaro ta Paulo i vaiiho i Teroa. (Tim. 2, 4:9, 11, 13, 21) Ua papaihia teie rata i te hoê taime atâta roa, e e faaitoitoraa puai to roto no Timoteo, e e faaitoitoraa faufaa noâ no te mau Kerisetiano mau e tae roa mai i teie nei.

4. Eaha te mea e haapapu ra e e parau mau te Timoteo Piti e te au i te canon?

4 E parau mau te Timoteo Piti e te au i te canon, hoê â te mau tumu e tei faahiti-ê-na-hia no te Timoteo Hoê. Ua fariihia e ua faaohipahia na teie rata e te mau papai buka e te feia tatara parau matamua, mai ia Polycarpe i te senekele 2 T.T.

TUMU PARAU O TE TIMOTEO PITI

5. Eaha te huru o te faaroo i roto ia Timoteo, eaha râ te tia ia ˈna ia tamau noa i te rave?

5 “E tapea maitai i te hiroa parau ora” (1:1–3:17; MN). E parau Paulo ia Timoteo e eita roa oia e moehia ia ˈna i roto i ta ˈna mau pure e e hinaaro rahi to ˈna e ite atu ia ˈna. E haamanaˈo oia i “te faaroo haavare ore” i roto ia Timoteo, o tei vai na i roto i to ˈna tupuna vahine ia Loidi, e to ˈna atoa metua vahine ia Eunike. E tia ia Timoteo ia faaaraara i te ô i roto ia ˈna, mai te auahi ra, ‘e ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai.’ Eiaha ïa oia e haama i te poro e i te faaoromai i te ino, no te parau apî maitai, no te mea ua faaite-hua-hia mai te maitai rahi o te Atua na roto i te faraa mai o te Faaora, te Mesia ra o Iesu. E tia ia Timoteo ia “tapea maitai i te hiroa parau [ora]” ta ˈna i faaroo ia Paulo ra, a haapao ai i te reira mai te hoê taoˈa maitai roa ra.—1:5, 7, 13; MN.

6. Eaha te mau aˈoraa ta Paulo e horoa no nia i te haapiiraa, e nafea Timoteo e riro ai ei rave ohipa faatiahia e ei farii hanahana?

6 E tia ia Timoteo ia tuu atu i te mau mea ta ˈna i haapii ia Paulo ra, i “te feia parau mau, o te au ia haapii atu ia vetahi ê ra.” E tia ia Timoteo ia riro ei faehau maitai no te Mesia ra o Iesu. E haapae te hoê faehau i te mau haafifiraa o te ohipa tapihoo. Hau atu â, e tô te taata e faakoronahia i te mau tataˈuraa ia au i te mau ture. Ia noaa ia ˈna te aau ite, e tia ia Timoteo ia haamanaˈo noa i te mau parau a Paulo. Te mea faufaa roa ia haamanaˈo e ia haamanaˈo ia vetahi ê, oia ïa o “Iesu Mesia, no te huaai o Davida o tei faatiahia mai te pohe maira” e, o te faaoraraa e te hanahana mure ore ei mau arii e te Mesia, te mau haamaitairaa no te feia i maitihia o te faaoromai tamau. E tia ia Timoteo ia faaitoito ia vai maite â oia i mua i te aro o te Atua ei rave ohipa faatiahia, e ia patoi i te mau parau rii faufaa ore e faaino ra i te mea moˈa, e o te parare mai te maˈi roherohe ra te huru. I roto i te hoê fare rahi, e faataa-ê-hia te farii hanahana i te farii hanahana ore, oia atoa e aˈo Paulo ia Timoteo ia ‘maue ê i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, te faaroo, te aroha, te hau, o ˈna e te feia atoa e [tiaoro] i te Fatu ma te aau mau ra.’ Ia mǎrû te tavini o te Fatu i te taata atoa nei, ia aravihi oia i te haapii atu, ia haapii mǎrû maite oia.—2:2, 8, 22; MN.

7. No te aha te mau Papai faauruahia e riro ai ei mea faufaa roa i te “anotau hopea”?

7 I te “anotau hopea,” e tupu te mau taime fifi ia faaruru atu e e itehia te feia o te haavarevare paieti, e ‘tamau noa i te haapii, e ore roa râ e noaa te ite i te parau mau.’ Ua pee maite râ Timoteo i te mau haapiiraa a Paulo, i to ˈna haerea, e to ˈna mau hamani-ino-raa, ta te Fatu i faaora mai ia ˈna. Te na ô faahou ra oia e “te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” Area o Timoteo ra, e tia ïa ia ˈna ia mau maite i ta ˈna i haapii mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, o te haapaari ia ˈna no te ora, no te mea “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa.”3:1, 7, 12, 16, MN.

8. Eaha ta Paulo e faaue ia Timoteo ia rave, e no nia i te reira eaha to Paulo oaoaraa?

8 Te rave-faahope-roa-raa i te taviniraa (4:1-22). E faaue Paulo ia Timoteo e ‘faaite i te parau’ ma te ru. (4:2) E tae mai te tau e ore ai te taata e farii i te haapiiraa ora, e e fariu atu ratou i nia i te mau orometua haavare, ia vai ara noa râ Timoteo e tia ˈi, ‘ia rave oia i te ohipa a te haapii evanelia, ia rave faahope roa oia i ta ˈna [taviniraa].’ Ua taa ia Paulo e ua piri roa mai to ˈna pohe, e oaoa râ oia i te mea e ua aro oia i te aroraa maitai, ua horo oia i te hororaa e tae noa ˈtu i te hopea e ua haapao oia i te faaroo. I teie nei, te tiai ru ra oia ma te tiaturi i te haamaitairaa, “te korona o te parau-tia.”—4:5, 8; MN.

9. Eaha te tiaturi i te mana o te Fatu ta Paulo e faaite?

9 E titau ru Paulo ia Timoteo e haere oioi mai ia ˈna ra e e horoa ˈtu oia i te mau faaueraa no to ˈna tere. I to Paulo vauvauraa i ta ˈna parururaa matamua, ua faarue te taata atoa ia ˈna, ua haapuai mai râ te Fatu ia ˈna ia rave-faahope-roa-hia te pororaa i roto i te mau nunaa. Oia, te tiaturi ra oia e e faaora te Fatu ia ˈna i te mau ohipa iino atoa e e haapao oia ia ˈna no To ˈna Basileia i nia i te raˈi.

FAUFAARAA

10. (a) Eaha te faufaaraa taa ê o “te mau Papai atoa” i haamatarahia i roto i te Timoteo Piti, e eaha te tia i te mau Kerisetiano ia tutava i te riro mai? (b) Eaha te faahemaraa e tia ia apehia, e nafea ia na reira? (c) Eaha te titau-ru-noa-hia râ?

10 “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa.” Faufaa no te aha? Te na ô maira Paulo i roto i te piti o ta ˈna rata ia Timoteo e: “Ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” (3:16, 17, MN) Oia, te haamatarahia ra te faufaaraa o te “haapiiraa” i roto i teie rata. E tia i te mau hoa atoa o te parau-tia i teie mahana, ia pee i te mau aˈoraa paari o teie rata, na roto i te tutavaraa i te riro mai ei mau orometua haapii i te Parau e ei mau rave ohipa faatiahia e te Atua, “te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” Mai i Ephesia i te tau o Timoteo ra, oia atoa i teie nei tau, te vai ra te feia o te tataˈu no nia i “te ui rii maamaa faufaa ore,” o ‘te tamau noa i te haapii, e ore roa râ e noaa te ite i te parau mau,’ e o te faarue i te “haapiiraa ora” no te faaroo atu i te mau orometua o te faanavenave i to ratou tariˈa ia au i to ratou hinaaro miimii. (2:15, 23; 3:7; 4:3, MN, 4) No te ape i taua mana viivii ra o teie nei ao, mea titauhia ia “tapea maitai i te hiroa parau [ora]” ma te faaroo e te here. Hau atu â, te titau-ru-hia ra ia rahi noa ˈtu â te feia e “au ia haapii atu ia vetahi ê” i roto iho e i rapaeau atoa i te amuiraa, mai ia Timoteo, “te taata no te Atua.” Ia oaoa te feia atoa e amo nei i teie hopoia, tei ‘ite i te haapii mǎrû maite i te taata,’ e o te poro i te parau “ma te faaoromai rahi, e te [aravihi i te haapii]”!—1:13; 2:2, 24, 25; 4:2MN.

11. Eaha te aˈoraa e horoahia no nia i te mau taurearea?

11 Mai ta Paulo i parau, ua ite Timoteo i te mau papai moˈa ‘mai te tamarii-rii-raa mai â’ maoti te haapiiraa î i te here a Loidi e a Eunike. Te faataa atoa maira te parau ra ‘mai te tamarii-rii-raa mai â’ i te taime e tia ˈi ia haamata i te haapii i te Bibilia i te mau tamarii i teie nei tau. E mai te peu noa ˈtu e, ia paari mai oia, e haamata te auahi o te itoito matamua i te pohepohe? Te faaueraa a Paulo, ia faaaraara faahou ïa i teie auahi maoti te ‘aau itoito, e te aroha e te haapao maitai,’ a tapea ˈi i te faaroo haavare ore. I te “anotau hopea,” o ta ˈna ïa i parau, e tupu te tau fifi, ma te mau ohipa iino e te mau haapiiraa hape. No reira, mea faufaa roa no te mau taurearea iho â râ, e te mau taata atoa, ‘ia [vai ara] i te mau mea atoa, e ia rave faahope roa i ta ratou [taviniraa].’—3:15; 1:5-7; 3:1-5; 4:5MN.

12. (a) Nafea to Paulo hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te Huero o te Basileia, e eaha te tiaturiraa ta ˈna i faaite? (b) Nafea te mau tavini a te Atua i teie mahana e faaite ai i te hoê â huru feruriraa e o Paulo?

12 Eita e mâuˈa te aroraa no te re. (2:3-7) No nia i te reira, e huti Paulo i te ara-maite-raa i nia i te Huero o te Basileia, a na ô ai e: “E haamanaˈo ia Iesu Mesia, no te huaai o Davida o tei faatiahia mai te pohe maira, mai tei te evanelia.” Te tiaturiraa o Paulo, ia ati maite noa ïa oia i taua Huero ra. I muri aˈe, e faahiti oia i to ˈna haapoheraa e fatata maira ma te mau parau upootia: “E teie nei, te vaiihohia ra te korona o te parau-tia no ˈu, ta te Fatu, ta te [haava] parau-tia ra, e horoa mai no ˈu ia tae i taua mahana ra; e ere hoi o to ˈu anaˈe ra, o to te feia atoa râ i hinaaro i taua faraa mai no ˈna ra.” (2:8; 4:8; MN) Auê te oaoa e, no te feia atoa e nehenehe e na reira i te parau ia hiˈo ratou ehia rahiraa matahiti to ratou taviniraa ma te taiva ore! Teie râ, e titau te reira ia tavini i teie nei ma te hapa ore, ma te hinaaro i te faraa mai o Iesu Mesia, e ia faaite i te hoê â tiaturiraa e o Paulo ia ˈna i papai e: “E na te Fatu â e faaora ia ˈu i te mau ino atoa ra, e e tiai mai ïa ia ˈu e tae noa ˈtu i to ˈna ra basileia i te ao ra: ei ia ˈna te haamaitai e a muri noa ˈtu. Amene.”—4:18.

[Nota i raro i te api]

^ Annales, huriraa a H. Goelzer, Paris, 1962, XV, XLIV.

[Uiraa haapiiraa]