Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 58—Hebera

Buka Bibilia numera 58—Hebera

Buka Bibilia numera 58—Hebera

Taata papai: Paulo

Vahi papairaa: Roma

Otiraa te papai: area 61 T.T.

1. Ia au i teihea ohipa i papai ai Paulo i te rata i te mau Hebera?

 MEA matau-maitai-aˈe-hia Paulo mai te aposetolo “i mua i te aro o te mau Etene.” Ua tavini anei râ oia i te feia anaˈe e ere i te ati Iuda? Aita roa ˈtu! Na mua noa ˈˈe a bapetizohia ˈi e a tonohia ˈi Paulo no ta ˈna ohipa, ua parau te Fatu ra o Iesu ia Anania e: “E farii maitihia hoi oia [o Paulo] na ˈu, ei hopoi i tau iˈoa i mua i te aro o te mau Etene ra, e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra.” (Ohi. 9:15; Gal. 2:8, 9) E au mau te papairaa i te buka Hebera i te hopoia a Paulo e hopoi i te iˈoa o Iesu i te tamarii a Iseraela.

2. Nafea e nehenehe ai e pahono i te mau patoiraa oia hoi e ere na Paulo i papai i te Hebera?

2 Te feaa nei râ te tahi feia faahapa e na Paulo i papai i te Hebera. Te hoê patoiraa, oia hoi aita te iˈoa o Paulo i roto i te rata. E ere râ te reira i te hoê fifi mau, inaha e rave rahi atu â buka o te canon aita te iˈoa o te taata papai i faahitihia, e mea pinepine i te itehia o vai maoti te mau mea i papaihia. Hau atu â, te manaˈo ra te vetahi e aita iho â paha Paulo i faahiti i to ˈna iˈoa i to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano Hebera i Iudea, ua ririhia na hoi to ˈna iˈoa e te ati Iuda i ǒ. (Ohi. 21:28) E ere atoa no te mea e mea ê te huru papai e te tahi atu mau episetole, e ere ïa na Paulo i papai. Ia paraparau oia i te etene anei, i te ati Iuda, aore ra i te mau Kerisetiano, ua faaite noa iho â Paulo i to ˈna ite i te ‘faaau ia ˈna iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei.’ I ǒ nei, te vauvauhia ra te haaferuriraa a te hoê ati Iuda i te mau ati Iuda, e mau manaˈo ta ratou e nehenehe maitai e taa.—Kor. 1, 9:22.

3. Eaha te haapapuraa no roto mai e na Paulo i papai i te Hebera e ua papai oia na te ati Iuda iho â râ?

3 Te haapapu ra te mau mea atoa i roto e na Paulo teie buka i papai. Tei Italia te taata papai e o Timoteo to pihai iho ia ˈna. Te haapapu ra teie mau mea e o Paulo tera. (Heb. 13:23, 24) Hau atu â, e au mau te haapiiraa i te huru o Paulo, noa ˈtu e ua vauvauhia te mau manaˈo ia au i te hiˈoraa ati Iuda, ua opuahia no te haaputapû i te amuiraa Hebera noa no ratou hoi teie rata i haponohia ˈi. Teie ta te Commentary a Clarke, buka 6, api 681, e parau ra no nia i te Hebera: “Ua papaihia te reira na te ati Iuda, o ta te huru faanahoraa taatoa ïa o te rata e haapapu ra. Ahiri e ua papaihia na te mau Etene, aita ïa hoê i nia i te hoê ahuru tausani e taa ia ˈna te haaferuriraa, no te ite ore i te faanahoraa ati Iuda; o ta te taata ïa i papai i teie rata i haamanaˈo i te mau taime atoa.” Na teie e tauturu ia taa no te aha e taa ê ai te huru papai ia faaauhia i te tahi atu mau rata a Paulo.

4. Eaha ˈtu â te haapapuraa e na Paulo i papai i te Hebera?

4 Ua haapapu â te Papyrus Chester Beatty II (P46) i itehia mai i te area 1930 e o Paulo te taata papai. Teie te manaˈo o te taata tatara parau Beretane tuiroo o Sir Frederic Kenyon no nia i teie codex papyrus, tei papaihia fatata hoê noa senekele e te afa i muri aˈe i te poheraa o Paulo: “E nehenehe e tapaohia e ua tuuhia te Hebera i muri noa ˈˈe mai i te Roma (te hoê vahi taa ê mau), o te faaite ïa e i te taime aˈena a papaihia ˈi teie parau aita e feaahia ra e o Paulo te taata papai.” * No nia i taua noâ tumu parau ra, e nehenehe e taiohia: “Aita hoê aˈe haapapuraa mau, no rapaeau e no roto mai e o te tahi taata maori râ o Paulo te taata papai.” *

5. Nafea te tumu parau o te Hebera e haapapu ai e mea faauruahia teie rata?

5 Taa ê noa ˈtu te mea e ua fariihia te buka e te mau Kerisetiano matamua, te haapapu ra te mau parau i roto i te Hebera e “mea faaurua ïa e te Atua.” E huti tamau te reira i te ara-maite-raa o te taata taio i nia i te mau parau tohu o te mau Papai Hebera, a faahiti rahi ai i te mau papai matamua, e a faaite ai nafea te reira i te tupu-paatoa-raa i nia i te Mesia ra o Iesu. I roto noa i te pene matamua, e hitu aˈe faahororaa i roto i te mau Papai Hebera tei ravehia no te haamatara e e hau ê te Tamaiti i te mau melahi. E faahanahana tamau te reira i te Parau e te iˈoa o Iehova, a faaite ai e o Iesu te Tumu Rahi o te ora e o te Basileia o te Atua e o te Mesia te tiaturiraa hoê roa no te huitaata.

6. Eaha ta te mau tupuraa e faaite ra no nia i te vahi e te taime a papaihia ˈi te Hebera?

6 No nia i te taime papairaa, ua faaite-aˈena-hia e ua papai Paulo i te rata a parahi noa ˈi oia i Italia. I te pae hopea o ta ˈna rata, te na ô ra oia e: “Ua tuua to tatou taeae o Timoteo, ia ite hoi outou, e i hoˈi vave mai oia ra, e ite atoa ˈtu ïa mâua ia outou na.” (13:23) E au ra e te tiaturi ra Paulo e e matara oioi mai oia i te fare tapearaa e e haere oia na muri ia Timoteo, tei tapea-atoa-hia e tei tuu-aˈena-hia râ i rapae. Te manaˈohia ra ïa e ua papai Paulo i te matahiti hopea o to ˈna tapearaa matamua i Roma, oia hoi, 61 T.T.

7. Eaha te huru patoiraa ta te mau Kerisetiano ati Iuda e farerei ra i Ierusalema, e eaha ta ratou e hinaaro ra?

7 I te anotau hopea o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea, ua roohia te mau Kerisetiano Hebera i Iudea, to Ierusalema iho â râ, i te tamataraa ino mau. No te tupuraa e te parareraa te parau apî maitai, ua inoinohia te ati Iuda e ua patoi ratou i te mau Kerisetiano ma te riri uˈana roa. Tau matahiti noa na mua ˈˈe, ua tupu roa te aehuehuraa i to Paulo noa iteraahia ˈtu i Ierusalema, ua haapuai hoi te mau ati Iuda faaroo i te tuô e: “E faarue ê atu i tena na taata, eiaha e vaiihohia i teie nei ao, eita e au ia ˈna te ora.” Hau atu i te 40 ati Iuda tei faaau i te parau anatema ia ratou iho e eita ratou e amu e eita e inu e ia pohe roa oia ia ratou, e mea titauhia te hoê pǔpǔ faehau puai ma te mauhaa no te apee ia ˈna i Kaisarea i te taime po. (Ohi. 22:22; 23:12-15, 23, 24) I roto i teie itoito uˈana i te pae faaroo e teie riri i te mau Kerisetiano, e tia na i te amuiraa ia ora, ia poro, e ia tapea maite i roto i te faaroo. Mea titauhia ia ite e ia maramarama maitai ratou nafea to te Mesia faatupuraa i te Ture eiaha ratou ia hoˈi faahou atu i roto i te haapaoraa ati Iuda e ta ˈna mau peu taaihia i te Ture a Mose i te pûpûraa i te mau tusia animala, e mau peu rii faufaa ore anaˈe hoi i teie nei.

8. No te aha Paulo i ineine maitai ai no te papai i teie rata i te mau Hebera, e eaha te mau rahiraa manaˈo ta ˈna i vauvau?

8 Aita ˈtu taata i taa maitai aˈe ia ˈna te mau faateimaharaa e te mau hamani-ino-raa ta te mau Kerisetiano ati Iuda e farerei ra, i te aposetolo Paulo. Aita ˈtu taata i ineine maitai aˈe ia Paulo, teie Pharisea tahito, no te horoa ˈtu i te mau haaferuriraa puai mau no te pahono atu i te mau tutuu ati Iuda. Ma te faaohipa i to ˈna ite rahi i te Ture a Mose ta ˈna i haapii i te pae avae o Gamaliela, ua vauvau oia i te haapapuraa fati ore e o te Mesia te tupuraa o te Ture, ta ˈna mau faaueraa, e ta ˈna mau tusia. Ua faaite oia nafea teie mau mea i te monoraahia e te mau mea mau hau roa ˈtu â i te hanahana, o te hopoi mai i te mau haamaitairaa faufaa rahi roa i raro aˈe i te hoê faufaa apî maitai aˈe. Ma te hoê huru feruriraa hohonu, ua faataa oia i te hoê haapapuraa i muri aˈe i te tahi ma te maramarama e te papu. Te hopea o te faufaa o te Ture e te haamauraa o te faufaa apî, te huru maitai aˈe o te autahuˈaraa a te Mesia i ta Aarona, te faufaaraa mau o te tusia a te Mesia ia faaauhia i te mau tusia puaatoro oni e puaaniho, te tomoraa ˈtu te Mesia i te vahi iho e vai ai Iehova i nia i te raˈi eiaha râ i roto i te hoê noa sekene i te ao nei—ua vauvauhia teie mau haapiiraa apî faahiahia mau, i riri-roa-hia e te mau ati Iuda faaroo ore, na te mau Kerisetiano Hebera ma te mau haapapuraa e rave rahi no roto mai i te mau Papai Hebera eita e nehenehe i te hoê ati Iuda feruriraa maitai ia ore e tiaturi.

9. Ua riro te rata i te mau Hebera ei mauhaa puai no te aha, e nafea oia i te faaiteraa i te here o Paulo?

9 Maoti teie rata, e mauhaa apî e te puai ta te mau Kerisetiano Hebera no te haamamû i te ati Iuda e hamani ino maira, e e haaferuriraa papu mau te reira no te haapapu i te manaˈo e te faataui i te mau ati Iuda aau haavare ore e imi ra i te parau mau a te Atua. Te faaite ra te rata i te here hohonu o Paulo no te mau Kerisetiano Hebera e to ˈna manaˈo puai e tauturu mau ia ratou i te hoê taime e hinaaro rahi ai ratou.

TUMU PARAU O TE HEBERA

10. Eaha ta te mau parau matamua o te Hebera e parau ra no nia i te tiaraa o te Mesia?

10 Te tiaraa teitei o te Mesia (1:1–3:6). E huti te mau parau matamua i te ara-maite-raa i nia i te Mesia: “O te Atua, o tei parau riirii mai i mutaa iho, e rave rahi te huru o te parauraa mai i te feia tupuna i te mau peropheta, o tei parau mai ïa ia tatou i teie nei anotau hopea i te Tamaiti.” Ua faataahia teie Tamaiti ei Taata aiˈa i te mau mea atoa e o oia te hohoˈa o te hanahana o to ˈna Metua. Te “parahi” ra oia i teie nei “i raro i te rima atau o te Mana i te vahi teitei ra,” ua oti hoi ta tatou hara i te tamâhia e ana. (1:1-3) E faahiti Paulo i te tahi e te tahi irava no te haapapu e e hau ê Iesu i te mau melahi.

11. (a) No te aha Paulo e aˈo ai ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei? (b) No te mau mea ta ˈna i faaoromai e to ˈna tiaraa teitei, eaha te mau mea ta Iesu e nehenehe e rave?

11 E papai Paulo e “e au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao.” No te aha hoi? No te mea, ta Paulo ïa e parau, mai te peu e e tahoohia te faaroo ore i “tei parauhia mai e te melahi ra, . . . eaha hoi tatou e ora ˈi ia ore tatou ia haapao i te ora rahi mai teie nei; i tei parauhia mai e te Fatu i na mua?” Ua faahaehaa te Atua i “ta te taata nei tamaiti” i raro iti aˈe i te mau melahi, i teie nei râ, te ite nei tatou i taua Iesu ra ‘i te faakoronaraahia i te teitei e te tura, oia i faaoromai i te pohe, ia pohe oia ei mono i te taata atoa no te [maitai rahi] o te Atua ra.’ (2:1-3, 6, 9; MN) I to ˈna aratairaa i te mau tamarii e rave rahi i te hanahana, ua faariro te Atua i teie Tumu o to ratou ora ei mea ‘nehenehe roa na roto i te mau pohe.’ Na ˈna e faaore roa i te Diabolo e e faaora i “te feia i tîtî i te mǎtaˈu i te pohe e hope roa ˈˈe to ratou oraraa nei.” E riro mai ïa Iesu “ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa.” E ma te faahiahia, i te mea e ua mauiui oia iho i roto i te ati, “e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia i roto i te ati ra.” (2:10, 15, 17, 18) No reira, e au ia Iesu te hanahana rahi aˈe ia Mose.

12. Eaha te haerea e tia i te mau Kerisetiano ia ape ia hinaaro ratou e ô i roto i te faaearaa o te Atua?

12 Te ôraa i roto i te faaearaa o te Atua maoti te faaroo e te auraro (3:7–4:13). E tia i te mau Kerisetiano no te mau nunaa atoa ia ara i te hiˈoraa o te taiva o to Iseraela, eiaha ratou ia faatupu i ‘te aau ino e te faaroo ore, i te faarueraa i te Atua ora ra.’ (Heb. 3:12; Sal. 95:7-11) No te auraro ore e te faaroo ore, aita to Iseraela tei faarue ia Aiphiti i ô i roto i te faaearaa o te Atua, aore ra Sabati, i reira to ˈna vaiihoraa i te ohipa poieteraa i nia i te fenua. Te faataa nei râ Paulo e: “Te vai nei râ maoti te faaearaa no te taata no te Atua. O tei ô hoi i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna.” Eiaha tatou e pee i te hiˈoraa o te auraro ore o Iseraela. “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, . . . e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.”—Heb. 4:9, 10, 12.

13. (a) Nafea to te Mesia riroraa mai ei ‘tahuˈa e a muri noa ˈtu,’ ei tumu no te ora mure ore? (b) No te aha Paulo e faaitoito ai i te mau Hebera ia haere i mua i te paari mau ra?

13 Hiˈoraa paari i te huru hau ê o te autahuˈaraa a te Mesia (4:14–7:28). E aˈo Paulo i te mau Hebera ia mau maite i ta ratou faˈiraa ia Iesu, te Tahuˈa Rahi roa tei haere atu i nia i te raˈi ia noaa ia ratou te aroha hamani maitai. Aita te Mesia i faahanahana ia ˈna iho, o te Metua râ tei parau e: “E tahuˈa oe e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Melehizedeka.” (Heb. 5:6; Sal. 110:4) Na mua roa, ua haamaitai-roa-hia te Mesia no te toroa tahuˈa rahi na roto i te haapiiraa i te auraro i roto i te mauiui, ia riro mai oia ei tumu o te ora mure ore no te feia atoa e auraro ia ˈna. “E parau rahi” ta Paulo “e te faaau taiata,” teie râ, e mau pêpe noâ te mau Hebera o te hinaaro ra i te û, ua tia hoi ia ratou i te riro mai ei orometua haapii. “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [i haamataro i te faaohipa i to ratou mana o te feruriraa ia ite] i te maitai e te ino.” E aˈo te aposetolo ia ratou ia ‘haere i mua i te paari mau ra.’—Heb. 5:11, 14; 6:1; MN.

14. Nafea te feia faaroo e tufa ˈi i tei tǎpǔhia mai, e nafea to ratou tiaturiraa i te haapapuraahia?

14 Eita roa ˈtu e tia ia faatupu faahou i te tatarahapa i te feia i ite i te parau a te Atua e i taiva ê atu, “ua [rî] faahou hoi ratou i te Tamaiti a te Atua [i nia i te raau], e ua faariro faaite noa ia ˈna ei faainoraa.” Maoti noa te faaroo e te faaoromai e nehenehe ai te feia faaroo e tufa i te tǎpǔ i parauhia ia Aberahama—te hoê tǎpǔ i haapapuhia i na mea hirohirouri ore e piti ra: te parau a te Atua e ta ˈna tǎpǔ. Ua haamauhia to ratou tiaturiraa, o te riro mai te hoê “[tutau] no te [nephe], e te mahiti ore, e te mau maitai,” i to Iesu tomoraa “i roto mai i te paruru ra,” oia tei Na mua e te Tahuˈa Rahi ia au i te parau ia Melehizedeka.—6:6, 19; MN.

15. Na te aha e faaite e e hau ê te autahuˈaraa a Iesu o te au i te parau ia Melehizedeka, i ta Levi?

15 E “arii no Salema” e “e tahuˈa na te Atua teitei” taua Melehizedeka ra. Ua aufau roa te upoo utuafare ra o Aberahama i te ahururaa na ˈna, e na roto ia ˈna o Levi atoa, tei roto noâ hoi oia ia Aberahama. Ua tae roa te haamaitairaa a Melehizedeka ia Aberahama i nia ia Levi tei ore â i fanauhia, e te faaite maira te reira e e iti aˈe te autahuˈaraa ati Levi i ta Melehizedeka. Hau atu â, ahiri e e noaa te tia-roa-raa na roto i te autahuˈaraa ati Levi a Aarona, e hinaarohia anei ïa te tahi atu â tahuˈa “mai te parau ia Melehizedeka”? Oia atoa, i te mea e te tauihia ra te autahuˈaraa, “[e taui-atoa-hia ïa] te ture eita e ore.”—7:1, 11, 12; MN.

16. No te aha e hau ê ai te autahuˈaraa a Iesu i te autahuˈaraa a te Ture?

16 Oia mau, aita te Ture i haamaitai roa i te hoê noa ˈˈe mea, ua riro râ ei mea paruparu e te faufaa ore. Ua rahi te mau tahuˈa a te Ture no te mea ua pohe anaˈe ratou, area o Iesu ra, “no te mea e tia i te parahiraa e a muri noa ˈtu, e ore to ˈna toroa tahuˈa e riro ia vetahi ê. E teie nei, e tia maitai roa ˈtu ia ˈna ia faaora i te feia e na reira ˈtu ia ˈna ra i te haere i te Atua ra, e tia hoi oia i te oraraa e a muri noa ˈtu ei tia ia ratou.” Mea ‘[haapao] maitai, e te rave ore i te ino, e te viivii ore, e te taa ê hoi i te feia rave hara ra’ teie Tahuˈa Rahi o Iesu, area te mau tahuˈa rarahi nominohia a te Ture, mea paruparu ïa, mea titauhia ia pûpû na mua ratou i te tusia no ta ratou iho mau hara hou ratou a nehenehe ai e vavao no vetahi ê. Ua haamau ïa te parau o te tǎpǔ a te Atua i te hoê ‘Tamaiti, no ˈna te au rahi maitai roa, e a muri noa ˈtu.’—7:24-26, 28; MN.

17. No te aha e hau ê ai te faufaa apî?

17 Te huru hau ê o te faufaa apî (8:1–10:31). Te faaitehia ra Iesu mai te “arai i te faufaa maitai roa ra, o tei tatinanahia i te parau maitai rahi, i parauhia maira.” (8:6) Te faahiti roa ra Paulo i te Ieremia 31:31-34, a faaite ai e ua papai-roa-hia te mau ture a te Atua i roto i te feruriraa e te mafatu o te feia i ô i roto i te faufaa apî, e e ite pauroa ratou ia Iehova, “e ta ratou mau hara, e ore roa” Iehova “e haamanaˈo faahou.” Ua faariro teie “faufaa apî” i tei mutaa ihora (te faufaa o te Ture) ei mea tahito, e tei ‘fatata i te moe ê.’—Heb. 8:12, 13.

18. Eaha te faaauraa a Paulo no nia i te mau tusia o na faufaa e piti?

18 E faataa Paulo i te mau tusia matamua o te faufaa tahito i te sekene ra mai “te mau peu i haapaohia . . . i tuuhia mai . . . e ia tae i te anotau e haamaitai-roa-hia ˈi ra.” Teie râ, i to te Mesia haereraa mai ei Tahuˈa Rahi, ma to ˈna iho ïa toto faufaa, eiaha râ ma te toto puaaniho e puaatoro oni apî. Ua haamana Mose i te faufaa tahito e ua tamâ i te sekene pae tino na roto i te pîpîraa i te toto animala, mea titauhia râ te mau tusia maitai aˈe no te mau mea mau i te raˈi i taaihia i te faufaa apî. “Aita aˈenei hoi te Mesia i tomo i roto i na vahi moˈa i hamanihia e te rima ra, i te hohoˈa no te vahi moˈa mau ra, tei te raˈi mau râ oia ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou, i teie nei â.” Aita e faufaa na te Mesia e pûpû i te tusia i te mau matahiti atoa, mai te tahuˈa rahi i Iseraela ra, “hoê roa râ o ˈna faaiteraahia mai i teie nei, i te hopea o te mau tau nei, ia faaore oia i te hara i te faatusiaraa ia ˈna iho.”—9:10, 24, 26.

19. (a) Eaha te mea tei ore i noaa i te Ture ia rave, e no te aha? (b) Eaha te hinaaro o te Atua no nia i te haamoˈaraa?

19 Ei haapotoraa, e parau Paulo e “e ata anaˈe te ture no te mau mea maitatai a muri atu,” aita ta ˈna mau tusia pûpû-tamau-hia i faaore i te ‘manaˈonaˈo-faahou-raa i te hara.’ Ua haere mai râ Iesu i te ao nei e rave i te hinaaro o te Atua. “No taua hinaaro ra e moˈa ˈi tatou nei, i te pûpûraa hoê i te tino o Iesu Mesia ra,” ta Paulo ïa e parau. No reira, ia mau noa i te mau Hebera te faaiteraa i mua i te taata o to ratou faaroo ma te ore e aueue e ia ‘haapao maite â te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra,’ ma te ore e faarue i to ratou haaputuputuraa. Ia tamau ratou i te hara ma te hinaaro mau i muri aˈe i te noaaraa ia ratou te ite i te parau mau, “aita roa ˈtu e taraehara toe.”—10:1, 2, 10, 24, 26.

20. (a) Eaha te faaroo? (b) Eaha te mau hiˈoraa faahiahia o te faaroo ta Paulo e faataa?

20 Faataaraa i te faaroo e faahohoˈaraa (10:32–12:3). E parau Paulo i te mau Hebera i teie nei e: “A haamanaˈo na râ i tei mutaa ihora anotau, a haamaramaramahia ˈi outou na, i tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” Eiaha ratou e faarue i to ratou itoito i te paraparau, e utua maitai rahi hoi to te reira, ia faaoromai râ ratou ia noaa ia ratou te utua i parauhia maira e “te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].” Te faaroo! Oia mau, o te reira te mea e hinaarohia. E faataa na mua Paulo i te reira: “[Te faaroo, o te tiai-papu-raa ïa i te mau mea e tiaturihia nei, te ite-papu-raa i te mau mea aore hoi e itehia ra].” I muri iho, i roto i te hoê pene taa maitai, e faataa poto oia i te hoê anairaa o te tahi mau taata no mutaa ihora tei ora, ohipa, aro, faaoromai e tei tufa i te parau-tia maoti te faaroo. “No te faaroo” i tiai ai Aberahama, a parahi noa ˈi oia i roto i te tiahapa e o Isaaka e o Iakoba, “i taua oire niu mau ra,” o te Atua hoi te Faatia. “No te faaroo” i itoito maite noa ˈi Mose, “[mai te huru ra e te ite roa ˈtura oia] i tei ore e itea ia hiˈo ra.” “Eaha ˈtu â ta ˈu parau ia parau?” ta Paulo ïa e ui. “E maoro hua hoi ia parau vau ia Gideona, ia Baraka, ia Samasona, ia Iepheta, ia Davida, ia Samuela, e te mau peropheta ra, i tei pau ia ratou te mau basileia i te faaroo, e ua rave i te parau-tia ra, e ua noaa tei parauhia maira.” Ua tamata-atoa-hia te tahi atu â na roto i te tâhitohito, te pǎpǎi, te ruuruu, e te haamauiuiraa aita râ ratou i farii ia tuuhia ratou “ia noaa ia ratou te ora faahou, te mea maitai roa ra.” Oia mau, ‘aore i au i teie nei ao taua feia ra.’ E roo maitai tei noaa ia ratou atoa nei i te faaroo, aita râ i noaa tei parauhia. “E teie nei,” ta Paulo ïa e parau â, “ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou.”—10:32, 39; 11:1, 8, 10, 27, 32, 33, 35, 38; 12:1, 2; MN.

21. (a) Nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e faaoromai i roto i te aroraa no te faaroo? (b) Eaha te tumu faufaa ˈtu â e faaroo ai i te faaararaa a te Atua ta Paulo e horoa mai?

21 Faaoromairaa i roto i te aroraa no te faaroo (12:4-29). E aˈo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera ia faaoromai i roto i te aroraa no te faaroo, te aˈo ra hoi Iehova ia ratou mai te mau tamarii ra. Teie te taime e faaetaeta ˈi i te rima e te turi paruparu e e haamanina ˈi i te eˈa o to ratou avae. E tia ia ratou ia ara maitai eiaha te hoê noa ˈˈe tumu taero aore ra te hoê mea viivii ia tupu i roto ia ratou a faaruehia ratou, mai ia Esau tei ore i haafaufaa i te mau mea moˈa. I te mouˈa pae tino ra, ua parau Mose e: “Mǎtaˈu rahi to ˈu e te rurutaina” no te auahi ura riaria, te ata, e te haruru o te reo. Ua haafatata ˈtu râ ratou i te hoê mea riaria roa ˈtu â—i te mouˈa ra o Ziona e te Ierusalema i te raˈi ra, te mau muriadi melahi, te amuiraa o te Matahiapo, te Atua te Haava i te taata atoa ra, e ia Iesu te Arai o te faufaa apî e te maitai aˈe. E tumu faufaa ˈtu â ïa i teie nei ia faaroo i te faaararaa a te Atua! I te tau o Mose, ua faaaueue te reo o te Atua i te fenua, i teie nei râ, ua tǎpǔ Oia e faaaueue atoa i te raˈi eiaha noa i te fenua. E faaoti Paulo i ta ˈna haaferuriraa mai teie: “E teie nei, ua noaa ia tatou te basileia aueue ore, e . . . haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te [mǎtaˈu i te Atua, e te riaria]. E auahi aamu hoi to tatou Atua.”—12:21, 28, 29; MN.

22. Mea na roto i teihea aˈoraa o te patu e faaoti ai Paulo i ta ˈna rata i te mau Hebera?

22 Mau aˈoraa rau no nia i te haamoriraa (13:1-25). E faaoti Paulo na roto i te tahi mau aˈoraa o te patu: Ia vai maite â te aroha taeae, eiaha e haamoe i te ite atu i te taata ěê, ia haamaitaihia te faaipoiporaa i te taata atoa ra, eiaha ia nounou i te moni, ia auraro i te aratai ia outou, e eiaha outou ia ruri-ê-hia e te haapiiraa ê. I te pae hopea, “e na roto tatou ia ˈna [Iesu], i te pûpû ma te tuutuu ore i te hoê tusia arueraa i te Atua, oia hoi, te hotu o te vaha o te faaite i to ˈna ra iˈoa i mua i te taata.”—13:15, MN.

FAUFAARAA

23. Eaha ta Paulo e parau no nia i te Ture, e nafea oia e paturu ai i ta ˈna parau?

23 Ei vauvauraa i te parau paruru i te Mesia, e rata faahiahia roa ino te Hebera, tei papai-maitai-hia e tei paturu-rahi-hia e te mau haapapuraa no roto mai i te mau Papai Hebera. E rave oia i te mau tuhaa rau o te Ture a Mose—te faufaa, te toto, te arai, te sekene haamoriraa, te autahuˈaraa, te mau tusia—a faaite ai e e faahohoˈaraa noa te reira i haamauhia e te Atua no te mau mea rahi roa ˈtu â e tae mai, o te tapae anaˈe i nia i te Mesia ra o Iesu e i ta ˈna tusia, te tupuraa ïa o te Ture. Te Ture “o tei riro hoi ei mea tahito, e ua marau ra, ua fatata ïa i te moe ê,” ta Paulo ïa i parau. “Hoê â hoi Iesu Mesia huru, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa ˈtu.” (8:13; 13:8; 10:1) Eaha râ paha te oaoa o teie mau Hebera i te taioraa i teie rata!

24. Eaha te faanahoraa e faataahia i roto i te Hebera o te riro ei mea faufaa faito ore no tatou i teie mahana?

24 Eaha râ to ˈna faufaaraa no tatou i teie mahana, mea ê hoi to tatou huru tupuraa? I te mea aita tatou i raro aˈe i te Ture, e faufaahia anei tatou i te haaferuriraa a Paulo? Oia mau ïa. Te vauvauhia ra i ǒ nei no tatou te faanahoraa rahi o te faufaa apî niuhia i nia i te tǎpǔ ia Aberahama e mea na roto i to ˈna Huero e haamaitaihia ˈi te mau fetii atoa o te fenua nei. O te reira te tiaturiraa no te ora, to tatou tiaturiraa hoê roa, ia tupu te tǎpǔ tahito a Iehova e haamaitai na roto i te Huero o Aberahama, o Iesu Mesia. Noa ˈtu e aita tatou i raro aˈe i te Ture, ua fanauhia tatou i roto i te hara ei huaai a Adamu, e te hinaaro nei tatou i te hoê tahuˈa rahi aroha, te hoê e tusia taraehara maitai roa ta ˈna e pûpû, te hoê o te nehenehe e tomo tia ˈtu i te vahi e vai ai Iehova i nia i te raˈi e e vavao no tatou. Te ite ra tatou i ǒ nei i te Tahuˈa Rahi o te aratai ia tatou i te oraraa i roto i te ao apî a Iehova, o te taa i to tatou mau paruparu, i te mea e “i ati atoa oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei,” e o te titau maira ia tatou ia “faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.”—4:15, 16.

25. Eaha te mau faaauraa i te mau Papai Hebera o te haamaramarama, ta Paulo e rave?

25 Hau atu â, i roto i te rata a Paulo i te mau Hebera, e itea mai ia tatou te haapapuraa putapû e ua tupu te mau parau tohu i papaihia mea maoro aˈenei i roto i te mau Papai Hebera, ma te faahiahia mau. Ua papai-anaˈe-hia te reira ei haapiiraa e ei tamahanahanaraa no tatou i teie mahana. Ei hiˈoraa, i roto i te Hebera, e pae taime to Paulo faaauraa i te parau tohu o te Basileia i roto i te Salamo 110:1 ia Iesu Mesia, te Huero o te Basileia, tei “parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra” no te tiai “e ia faarirohia tana mau enemi ei taahiraa avae no ˈna.” (Heb. 12:2; 10:12, 13; 1:3, 13; 8:1) E faahiti atoa Paulo i te Salamo 110:4 no te faataa i te toroa faufaa e amohia e te Tamaiti a te Atua ei ‘tahuˈa e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Melehizedeka.’ Mai ia Melehizedeka i tahito ra, o ta te Bibilia e parau ra e “aore e metua tane, aore hoi e metua vahine, aore e ihotatau, aore e mahana matamua, aore hoi e hopea to to ˈna oraraa,” e Arii o Iesu “o te vai tahuˈa maite mai â e a muri noa ˈtu” no te pûpû i te mau haamaitairaa mure ore o ta ˈna tusia taraehara na te feia atoa e auraro i ta ˈna faatereraa. (Heb. 5:6, 10; 6:20; 7:1-21) O taua noâ Arii e Tahuˈa ra ta Paulo e faahiti ma te rave i te Salamo 45:6, 7: “O [te Atua] to oe terono” o te tia i “te vai-maite-raa e a muri noa ˈtu, e te sepeta o to oe ra basileia, e sepeta parau-tia ïa. I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino, no reira te Atua, to Atua i faatahinu rahi hua ˈi ia oe i te monoˈi ra i te oaoa, e hau atura i te feia i amui atoa ia oe ra.” (Heb. 1:8, 9) A faahiti ai Paulo i te mau Papai Hebera e a faaite ai e ua tupu i nia i te Mesia o Iesu, te faataa ra oia i te mau tuhaa rau o te opuaraa a te Atua ia maramarama tatou.

26. Eaha te faaitoitoraa e horo ma te faaroo e te faaoromai ta te Hebera e horoa ra?

26 Mai ta te rata i te mau Hebera e faaite maramarama ra, ua tiai ru Aberahama i te Basileia, “te oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra”—te oire “no te raˈi ra, MN.” “No te faaroo” i hinaaro ai oia i te Basileia, e i rave ai oia i te mau haapaeraa rahi ia noaa ia ˈna ta ˈna mau haamaitairaa maoti te tia-faahou-raa “maitai roa ra.” E hiˈoraa faahiahia mau o Aberahama e te tahi atoa mau tane e mau vahine faaroo—te “nahoa rahi i ite nei” ta Paulo e faataa ra i roto i te pene 11 o te Hebera! A taio ai tatou i teie buka, e ouˈauˈa to tatou mafatu i te oaoa, ma te mauruuru i te haamaitairaa e te tiaturiraa ta tatou e fanaˈo ra e teie feia haapao maitai. No reira, te faaitoitohia ra tatou ia ‘horo tamau maite i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.’—11:8, 10, 16, 35; 12:1.

27. Eaha te mau tiaturiraa hanahana a te Basileia e haamatarahia ra i roto i te Hebera?

27 Ma te faahiti i te parau tohu a Hagai, e huti Paulo i to tatou ara-maite-raa i nia i te tǎpǔ a te Atua: “Hoê a ˈu faaaueueraa toe, e ere hoi te fenua anaˈe ra, o te raˈi atoa ïa.” (Heb. 12:26; Hag. 2:6) E vai noa mai râ te Basileia o te Atua e o te Mesia ra o Iesu, te Huero, e a muri noa ˈtu. “E teie nei, ua noaa ia tatou te basileia aueue ore, e tapea maite tatou i taua maitai ra, ia haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te [mǎtaˈu e te faatura ˈtu i te Atua].” Te haapapu maira teie buka faahiahia e e fa mai â te Mesia no te piti o te taime “eiaha ei taraehara, ia ora râ te feia e tiai ia ˈna ra.” E na roto ïa tatou ia ˈna “i te pûpû ma te tuutuu ore i te hoê tusia arueraa i te Atua, oia hoi, te hotu o te vaha o te faaite i to ˈna ra iˈoa i mua i te taata.” Ia haamoˈahia te iˈoa rahi o te Atua ra o Iehova e a muri noa ˈtu na roto i ta ˈna Arii e Tahuˈa, o Iesu Mesia!—Heb. 12:28; MN; 9:28; 13:15, MN.

[Nota i raro i te api]

^ The Story of the Bible, 1964, api 91.

^ Cyclopedia a McClintock e Strong, nenei-faahou-raa no 1981, buka IV, api 147.

[Uiraa haapiiraa]