Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 60—Petero 1

Buka Bibilia numera 60—Petero 1

Buka Bibilia numera 60—Petero 1

Taata papai: Petero

Vahi papairaa: Babulonia

Otiraa te papai: area 62-64 T.T.

1. No te aha te mau Kerisetiano i roohia ˈi i te ati, e no te aha i tano maitai ai te rata matamua a Petero?

 A PORO ai te mau Kerisetiano matamua i te mau huru maitatai o te Atua, te ruperupehia ra e te maraa ra te ohipa a te Basileia na te Hau emepera Roma atoa. Te hape ra râ te manaˈo o te taata i teie pǔpǔ itoito. I te hoê pae, ua haamata ta ratou haapaoraa i Ierusalema, i roto i te ati Iuda, e ua anoi te vetahi ia ratou e te mau Zélote ati Iuda o te rave i te politita, te orure i te hau i te zugo Roma e te haapeapea tamau i te mau tavana no to ratou vahi. I te tahi aˈe pae, e taa ê te mau Kerisetiano i te mea e eita ratou e pûpû i te tusia i te emepera aore ra e amui atu i roto i te mau oroa faaroo etene no taua tau ra. Te faainohia ra ratou e te faaruru ra i te mau ati e rave rahi no to ratou faaroo. I te taime au mau, e ma te feruri atea, tapao faaite ïa e mea faauruahia oia e te Atua, ua papai Petero i ta ˈna rata matamua, a faaitoito ai i te mau Kerisetiano ia tapea maite e a aˈo ai ia ratou eaha to ratou haerea, e tia ˈi, i mua ia Néron, te Kaisara o taua tau ra. Ua tano maitai te taeraa ˈtu teie rata, ua tupu hoi te hoê mataˈi puai hamani-ino-raa fatata i muri noa ˈˈe mai.

2. Na te aha e haapapu e na Petero i papai i te rata o to ˈna iˈoa to nia iho, e ua faataehia te rata na vai?

2 Te haapapu ra te mau parau omuaraa e o Petero te taata papai. Hau atu â, ua faahiti anaˈe Irénée, Clément no Alesanederia, Origène, e o Tertullien i te rata, a parau roa ˈi e na Petero i papai. * Hoê â haapapu-maitai-raahia e e parau mau te Petero Hoê e te mau rata atoa i faauruahia. Te faaite maira Eusèbe e ua faaohipa tahaa na te mau matahiapo o te ekalesia i te rata; aita i feaahia na e e parau mau tera i to ˈna ra tau (area 260-area 340 T.T.). Ua faahiti anaˈe Ignace, Hermas, e o Barnabas, no te omuaraa o te senekele 2, i te reira. * Ua au maite te Petero Hoê i te toea o te mau Papai faauruahia e te vauvau ra i te hoê poroi puai mau no te mau Kerisetiano ati Iuda e tei ere i te ati Iuda e noho ra ei “purutia i purara i Ponoto, e i Galatia, e i Kapadokia, e i Asia, e i Bitunia”—mau tuhaa fenua no Asia Iti.—Pet. 1, 1:1.

3. Eaha te haapapuraa no nia i te taime i papaihia ˈi te Petero Hoê?

3 Afea te rata i te papairaahia? Te faaite ra te huru paraparau e te farerei ra te mau Kerisetiano i te ati, no ǒ mai anei i te mau etene ra aore ra i te ati Iuda aita i taui i te faaroo, e aitâ te taime hamani-ino-raa i faatupuhia e Néron i te matahiti 64 T.T., i haamata ˈtura. Mea papu ïa e ua papai Petero i te rata na mua rii aˈe i te reira peneiaˈe i te area 62 e 64 T.T. Tei ia Petero noa râ o Mareko, o te paturu ïa i teie manaˈo. I te tapearaa matamua o Paulo i Roma (area 59-61 T.T.), tei ia ˈna ra o Mareko, te opua ra râ oia e haere atu i Asia Iti; e i te piti o te tapearaa o Paulo (area 65 T.T.), te haere faahou atura Mareko ia Paulo ra i Roma. (Pet. 1, 5:13; Kol. 4:10; Tim. 2, 4:11) I roto i taua area ra, ua nehenehe oia e tia ia Petero ra i Babulonia.

4, 5. (a) Na te aha e faaore i te parau e ua papai Petero i ta ˈna rata matamua i Roma? (b) Na te aha e faaite e ua papai oia i Babulonia mau?

4 Ihea te Petero Hoê i te papairaahia? E tuea te manaˈo o te feia tatara Bibilia e e parau mau teie rata, e te au i te canon, na vai i papai, e no nia i te area tau i papaihia ˈi, eita râ e tuea no nia i te vahi papairaa. Ia au i te faaiteraa a Petero iho, ua papai oia i ta ˈna rata tei ǒraa oia i Babulonia. (Pet. 1, 5:13) Ua parau râ vetahi e ua papai oia i Roma, a na ô ai e e iˈoa aro o “Babulonia” no Roma. Aita râ te tupuraa mau e paturu ra i teie manaˈo. Aita roa ˈtu te Bibilia e faaite ra e o Babulonia ra, o Roma iho â ïa. I te mea e, ua faatae Petero i ta ˈna rata i tei noho mau ra i Ponoto, Galatia, Kapadokia, Asia, e i Bitunia, ia faahiti oia ia Babulonia ra, o te vahi mau ïa tera to ˈna iˈoa. (1:1) E tumu maitai ta Petero i tia ˈi oia i Babulonia. Ua faauehia oia e hopoi i ‘te parau apî maitai i te peritome ra,’ e e pǔpǔ rahi ati Iuda to Babulonia e na te mau vahi tapiri i taua oire tahito ra. (Gal. 2:7-9) Ia faahiti te Dictionnaire encyclopédique de la Bible i te papairaa o te Talmud no Babulonia, e parau oia no “te mau fare vanaa ati Iuda” “i Babulonia e ohipa ra i te omuaraa o to tatou tau.” *

5 Aita te mau Papai faauruahia, e tae noa ˈtu na rata a Petero, e faaite ra e ua haere oia i Roma. Te na ô ra Paulo e ua tae oia i Roma, aita râ oia i parau aˈenei e to ǒ atoa o Petero. Te faahiti ra Paulo e 35 iˈoa i roto i ta ˈna rata i to Roma e te faatae ra oia i te aroha i na taata e 26, eaha ïa oia e ore ai e faahiti ia Petero? No te mea noa hoi aita o Petero i ǒ i taua taime ra! (Roma 16:3-15) Papu maitai ïa e o te “Babulonia” mai reira mai to Petero papairaa i ta ˈna rata matamua, o te Babulonia mau ïa i te hiti o te Eupharate i Mesopotamia.

TUMU PARAU O TE PETERO HOÊ

6. Te papai ra Petero no nia i teihea tiaturiraa, e e tupu te ‘fanau-faahou-raa’ ia noaa te tiaturiraa maoti teihea niu?

6 Te fanau-faahou-raa no te hoê tiaturiraa ora maoti te Mesia (1:1-25). I te omuaraa iho â, e huti Petero i te ara-maite-raa o ta ˈna feia taio i nia i te ‘fanau-faahou-raa ia noaa te [tiaturiraa] ora’ e te tufaa ino ore i haapaohia no ratou i nia i te raˈi, ia au i te maitai rahi o te Atua maoti te tia-faahou-raa o Iesu Mesia. No reira, te oaoa rahi nei “[tei maitihia],” noa ˈtu e te haapeapeahia ra ratou e te mau ati rau, ia riro te tamataraa o to ratou faaroo “ei [arueraa e ei hanahana e ei tura] i te faraa mai o Iesu Mesia ra.” Ua rave te mau peropheta i tahito ra, oia atoa te mau melahi, i te mau maimiraa no nia i taua faaoraraa ra. Ia faaitoito ïa tei maitihia i to ratou feruriraa no te ohipa e ia tuu i to ratou tiaturiraa i nia i teie maitai rahi e ia moˈa ratou i to ratou haerea atoa. E ere anei i te mea tano, ua faaorahia hoi ratou, eiaha i te mea tahuti noa ra, i “te toto taoˈa râ o te Mesia ra, mai to te arenio ino ore e te maˈi ore”? E tupu to ratou ‘fanau-faahou-raa’ maoti te parau a te Atua ora e te faaoromai ra, o Iehova, te parau o te tia i te vairaa e a muri noa ˈtu e tei porohia ˈtu ia ratou ei parau apî maitai.—1:1, 3, 7, 19, 23; MN.

7. (a) Te patuhia ra te mau Kerisetiano ei aha, e no teihea fa? (b) Ei purutia, eaha to ratou haerea, e tia ˈi?

7 Te tapearaa i te haerea maitai i roto i to te mau nunaa (2:1–3:22). Ei ofai ora, e patuhia te mau Kerisetiano ei fare varua, o te pûpû i te tusia varua e au i te Atua na roto ia Iesu Mesia, te ofai tihi, tei riro ei ofai turoriraa no te feia faaroo ore. Ua riro tei faaohipa i te faaroo ei ‘autahuˈaraa arii, ei nunaa moˈa, ia faaite hua ratou i te maitai o tei parau ia ratou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.’ Ei purutia i roto i to te mau nunaa, ia haapae ratou i to te tino nei mau hinaaro e ia tapea i te haerea maitai. Ia auraro ratou i “te taata atoa,” i te arii anei aore ra i ta ˈna mau tavana. Oia, ia ‘faatura ˈtu ratou i te taata atoa, ia here atu i te hui taeae, ia mǎtaˈu i te Atua, ia faateitei i te arii.’ Oia atoa, ia auraro te mau tavini i to ratou mau fatu, ma te manaˈo haava maitai, a faaoromai ai i te pohe tia ore. O te Mesia atoa, noa ˈtu e aita ta ˈna e hara, ua farii noa oia ia faainohia e ia haamauiuihia oia, a vaiiho ai i te ‘hiˈoraa’ ia pee-maitai-hia to ˈna taahiraa avae.—2:9, 13, 17, 21.

8. (a) Eaha te aˈoraa maitai e horoahia i te mau vahine e te mau tane? (b) Eaha te mea e titauhia ia noaa mai i te hoê te manaˈo haava maitai i mua i te Atua?

8 E au atoa i te mau vahine ia auraro, ia noaa mai ia ratou ta ratou mau tane faaroo ore ma te parau ore, i to ratou haerea viivii ore e to ratou faatura rahi. Eiaha ratou ia haapeapea no to ratou unauna rapaeau. Ia au i te hiˈoraa o te vahine faaroo ra o Sara, “o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” Ia faatura te mau tane i ta ratou mau vahine ei “farii paruparu ra” e ei “fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora.” E tia i te mau Kerisetiano atoa ia faaite i te here taeae. “O te hinaaro hoi i te ora ra . . . , e haapae oia i te ino, e rave i te maitai; e imi oia i te hau, e aruaru atu i te reira. Tei te feia parau-tia hoi to [Iehova] ra mata.” Maoti i te mǎtaˈu i te taata, ia ineine noa ratou i te faatia i to ratou tiaturiraa. E mea maitai hoi, ia tia i te Atua, ia mauiui tatou no te raveraa i te maitai, eiaha no te raveraa i te ino. “I pohe na hoi te Mesia iho no te hara hoê poheraa, te taata parau-tia no te feia parau-tia ore, ia tae tatou ia ˈna i te Atua ra, i taparahi-pohe-mau-hia oia i te tino ra, i faaorahia râ [ei varua].” Ua ora mai Noa e to ˈna utuafare maoti to ˈna faaroo i itehia i to ˈna hamaniraa i te araka. Oia atoa, e ora mai te feia i pûpû ia ratou no te Atua no to ratou faaroo i te tia-faahou-raa o te Mesia, i bapetizohia ei faataiperaa i taua faaroo ra, e te tamau i te rave i te hinaaro o te Atua, e e fanaˈo ratou i te manaˈo haava maitai no ǒ mai i te Atua ra.—3:4, 7, 10-12, 18; MN.

9. Eaha te huru feruriraa e tia i te mau Kerisetiano? Noa ˈtu te aha?

9 Te oaoaraa i te raveraa i te hinaaro o te Atua ei Kerisetiano, noa ˈtu te mauiui (4:1–5:14). E tia i te mau Kerisetiano ia hoê â to ratou huru feruriraa e to te Mesia, a ora ˈi no te rave noa i te hinaaro o te Atua, eiaha faahou râ i to te mau nunaa, noa ˈtu e e faaino to te mau nunaa ia ratou i te mea aita ratou e amui faahou ra e o ratou “[i roto i te hoê â vairaa hairiiri].” Ua fatata hoi te hopea o te mau mea atoa, ia haapao maitai ïa ratou, ia ara ma te pure, e ia rahi te here te tahi i te tahi, a rave ai i te mau mea atoa e ia faahanahanahia te Atua. Ia uˈana mai te mau tamataraa i roto ia ratou, eiaha ratou ia maere, ia oaoa râ ratou i te mea e te rave atoa ra ratou i te mau pohe o te Mesia. Eiaha râ te hoê ia mauiui no te raveraa i te ino. “O te feia i pohe i te hinaaro o te Atua ra, e pûpû i to ratou mau [nephe] ia ˈna i Tei Hamani ra, no ˈna te haapao mau, ma te rave i te parau maitai,” e haamata hoi te haavaraa na nia i te utuafare o te Atua.—4:4, 19; MN.

10. Eaha te aˈoraa e horoahia i te mau matahiapo e te feia apî, e e hope te Petero Hoê na roto i teihea haapapuraa puai?

10 E tia i te mau matahiapo ia faaamu i te nǎnǎ a te Atua ma te hinaaro mau, oia ma te itoito. Ia riro ratou ei hiˈoraa no te nǎnǎ, e papu ïa e e noaa ia ratou te korona hanahana o te ore roa e maheahea ia fa mai te Tiai rahi ra. Ia auraro te feia apî i te feia paari, ma te haehaa anaˈe ratou paatoa, “e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” Ia paari ratou i roto i te faaroo e ia ara i taua “liona uuru ra,” te Diabolo. E faahiti faahou â Petero i te mau parau faaitoitoraa puai ia faaoti oia i ta ˈna aˈoraa: “O te Atua râ no ˈna te mau maitai atoa, o tei parau ia tatou no to ˈna ra ao mure ore ia Iesu Mesia nei, ia maoro iti aˈe to outou pohe, ia haamaitai roa oia ia outou, ia tauturu mai, ia faaetaeta mai, e ia haapapu ia outou. Ei ia ˈna te haamaitai, e te hau, e a tau noa ˈtu. Amene.”—5:5, 8, 10, 11.

FAUFAARAA

11. Nafea Petero e pee ai i te mau aˈoraa a Iesu e a Paulo ia horoa oia i te manaˈo paari i te mau tiaau?

11 E mau aˈoraa maitatai to roto i te rata matamua a Petero no te mau tiaau. Ia au i te aˈoraa a Iesu i roto i te Ioane 21:15-17 e a Paulo i roto i te Ohipa 20:25-35, e faaite faahou Petero e e ohipa tiairaa mamoe te ohipa a te tiaau, o te tia ia ravehia ma te miimii ore, te hinaaro mau, e te itoito. E mono tiai mamoe te tiaau, o te tavini i raro aˈe i “te Tiai rahi,” o Iesu Mesia, i mua ia ˈna hoi te tiaau e tia ˈi no te nǎnǎ a te Atua, e e haapao oia i to ratou mau maitai ma te riro ei hiˈoraa e ma te haehaa.—5:2-4.

12. (a) Eaha te auraroraa au noa i te feia faatere e i te mau fatu tavini, e tia ˈi? (b) Eaha ta Petero e aˈo no nia i te auraroraa a te mau vahine e te tiaraa upoo o te mau tane? (c) Eaha te huru maitai Kerisetiano e faahiti-tamau-hia i roto i te rata?

12 E rave rahi mau tuhaa o te auraroraa Kerisetiano tei vauvauhia i roto i te rata a Petero, e e mau aˈoraa maitatai roa tei horoahia. I roto i te Petero 1, 2:13-17, te vai ra te aˈoraa tano no nia i te auraroraa i te feia faatere, mai te arii e te tavana. E auraroraa au noa râ, no te Fatu hoi e na reirahia ˈi e ma te “mǎtaˈu i te Atua,” e tavini hoi te mau Kerisetiano no ˈna. E faaitoitohia te mau tavini ia auraro i to ratou mau fatu e ia faaoromai ia mauiui ratou “no te haapao i te Atua.” Ua horoa-atoa-hia te aˈoraa maitai roa na te mau vahine e auraro i ta ratou mau tane, tae noa ˈtu i tei ore e faaroo, ia itehia e ‘mea taoˈa rahi’ to to ratou haerea viivii ore e te faatura “i mua i te aro o te Atua” e ia noaa mai ta ratou mau tane i te parau mau. E faaohipa Petero i ǒ nei i te faahohoˈaraa o te auraro haapao maitai o Sara ia Aberahama no te haamatara i te manaˈo. (Pet. 1, 2:17-20; 3:1-6; Gen. 18:12) Area te mau tane ra, e tia ïa ia ratou ia faaohipa i to ratou tiaraa upoo ma te haapao maitai i “te farii paruparu ra.” No nia noâ i taua tumu parau ra, e aˈo Petero e: “O outou atoa hoi, e te feia apî ra, e auraro maite outou i te feia paari.” E haamatara ˈtu ai oia i te faufaaraa o te haehaa, te hoê huru maitai Kerisetiano i faahiti-tamau-hia i roto i ta ˈna rata.—Pet. 1, 3:7-9; 5:5-7; 2:21-25.

13. (a) Nafea Petero e haamaramarama ˈi i te opuaraa a te Atua e parau i te amuiraa Kerisetiano i roto i ta ˈna rata? (b) E faahiti Petero i teihea tufaa oaoa, e e noaa te reira ia vai?

13 I te taime a haamata ˈi te ati e te hamani-ino-raa i te tupu mai, ua horoa Petero i te faaitoitoraa puai, e e faufaa faito ore to ta ˈna rata no te feia e farerei ra i te ati i teie mahana. A tapao na nafea oia e huti ai i te ara-maite-raa i nia i te mau Papai Hebera ia faahiti oia i te mau parau a Iehova: “Ia [moˈa] outou, te [moˈa] nei hoi au.” (Pet. 1, 1:16; Lev. 11:44; MN) E i muri iho â, i roto i te hoê irava î i te mau faahitiraa i te tahi atu â mau irava faauruahia, e faaite oia nafea te amuiraa Kerisetiano e patuhia ˈi ei fare varua ma te mau ofai ora i nia i te niu o te Mesia. No teihea fa? E pahono Petero e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Pet. 1, 2:4-10; Isa. 28:16; Sal. 118:22; Isa. 8:14; Exo. 19:5, 6; Isa. 43:21; Hos. 1:10; 2:23) Na teie “autahuˈaraa arii,” te hoê autahuˈaraa rahi o te nunaa moˈa o te Atua taatoa, o Petero e pûpû atu ai i te Basileia tǎpǔhia ei “tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore,” “te korona hanahana, o te ore roa e maheahea ra,” te “ao mure ore ia Iesu Mesia nei.” Te faaitoito-rahi-hia ra ïa ratou ia tamau i te oaoa i te mea e ‘ia faaitehia mai to ˈna hanahana, ia hiemateoa ratou ma te oaoa rahi.’—Pet. 1, 1:4; 5:4, 10; 4:13.

[Nota i raro i te api]

^ Cyclopedia a McClintock e Strong, nenei-faahou-raa no 1981, buka VIII, api 15.

^ New Bible Dictionary, piti o te neneiraa, 1986, neneihia e J. D. Douglas, api 918.

^ A A. Westphal, Valence-sur-Rhône, 1973, buka piti, api 715.

[Uiraa haapiiraa]