Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 61—Petero 2

Buka Bibilia numera 61—Petero 2

Buka Bibilia numera 61—Petero 2

Taata papai: Petero

Vahi papairaa: Babulonia (?)

Otiraa te papai: area 64 T.T.

1. Eaha te mau haapapuraa e na Petero i papai i te Petero Piti?

 I TO Petero papairaa i te piti o ta ˈna rata, te taa ra ia ˈna e fatata roa oia i te faaruru atu i te pohe. Te hinaaro rahi ra oia e haamanaˈo i to ˈna mau taeae Kerisetiano i te faufaaraa o te ite mau o te tauturu ia ratou ia rave tamau noa i ta ratou taviniraa. Te vai ra anei te hoê tumu e feaa ˈi e na Petero i papai i te piti o te rata o to ˈna iˈoa to nia iho? Na te rata iho e faaore i te feaaraa e hiti mai e o oia te taata papai. Te parau ra te taata papai e o “Simona Petero, e tavini e e aposetolo hoi na Iesu Mesia” oia. (Pet. 2, 1:1) No nia i te rata iho, te na ô ra oia e: “Te papai atu nei au i te piti o te episetole ia outou.” (3:1) Te faaite ra oia e ua riro oia ei ite mata i to Iesu Mesia faahuru-ê-raahia, te hoê haamaitairaa ta Petero i fanaˈo e o Iakobo e o Ioane, e te papai ra oia no nia i te reira ma te mau manaˈo hohonu o te hoê ite mata. (1:16-21) Te faahiti ra oia e ua tohu Iesu i to ˈna poheraa.—Pet. 2, 1:14; Ioa. 21:18, 19.

2. Na te aha e paturu e e au te Petero Piti i te canon?

2 Teie râ, ua rave te tahi feia faahapa i te taa-ê-raa o te huru papairaa o na rata ei tumu no te ore e farii e na Petero i papai te piti o te rata. E ere râ te reira i te fifi mau, mea ê hoi te tumu parau e te fa o te rata. Hau atu â, ua papai Petero i ta ˈna rata matamua na roto “ia Siluano, . . . e taeae parau mau,” e mai te peu e ua faatiahia oia e papai i te mau pereota ia au ia ˈna iho, no reira paha ïa e taa ê ai te huru papairaa o na rata, inaha hoi e au ra e aita o Siluano i papai i te piti o te rata. (Pet. 1, 5:12) Ua patoi-atoa-hia e eita teie rata e au i te canon no te mea “aita i turu-rahi-hia e te mau Metua.” Teie râ, mai te nehenehe e itehia i roto i te tumu parau tarenihia “Mau tabula rahi matamua o te mau Papai Heleni Kerisetiano,” e fariihia na te Petero Piti ei tuhaa o te tabuka o te Bibilia e te tahi feia mana no mua ˈˈe i te Toru o te Apooraa no Carthage. *

3. E au ra e afea e ihea te Petero Piti i te papairaahia, e ua faataehia te reira na vai?

3 Afea te Petero Piti i te papairaahia? Peneiaˈe i te area 64 T.T. i Babulonia aore ra na pihai iho, aita i maoro i muri aˈe i te rata matamua, aita râ e haapapuraa, no nia iho â râ i te vahi. I te taime a papaihia ˈi te rata, te taio-aˈena-hia ra te rahiraa o te mau rata a Paulo i roto i te mau amuiraa e mea matau ia Petero te reira e no ˈna mea faaurua-anaˈe-hia e te Atua e tei roto anaˈe i “te mau parau â i papaihia ra.” Te faataehia ra te Petero Piti na ‘te feia i noaa ia ratou te faaroo, [oia hoi hoê â haamaitairaa e o] matou nei,’ tae noa ˈtu te feia ia ratou te faataeraahia te rata matamua e vetahi atu â ta Petero i poro atu. Mai te rata matamua tei tae i te mau vahi e rave rahi, oia atoa te piti o te rata, e au te reira i te taatoaraa.—Pet. 2, 3:15, 16; 1:1; 3:1; Pet. 1, 1:1; MN.

TUMU PARAU O TE PETERO PITI

4. (a) Nafea e tia ˈi i te mau taeae ia tutava ia rahi te hotu i te ite mau ra, e eaha tei tǎpǔhia na ratou? (b) Nafea te parau tohu e papu roa ˈtu ai, e no te aha e tia ˈi ia haapao-maitai-hia ˈtu?

4 Te haapapuraa i te parauraahia i te Basileia i te raˈi (1:1-21). E ru Petero i te haapeapea ma te here no ‘te feia i noaa ia ratou te faaroo.’ Te hinaaro ra oia ia faarahihia mai te maitai rahi e te hau ia ratou “i te ite [mau] i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra.” Ua horoa noa te Atua i “te maitai rahi roa i parauhia maira” ia ratou, ia noaa ia ratou te huru Atua i te reira. No reira, maoti te tutavaraa haapao maitai, ia apitihia to ratou faaroo i te mǎtaˈu ore, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te here taeae, e te aroha. Ia rahi roa teie mau huru maitatai i roto ia ratou, eita roa ˈtu ratou e toaruaru e e hotu-ore-hia i te ite mau ra. E tia i te mau taeae ia rohi hua i te haapapu i to ratou parauraahia e te maitiraahia, e to ratou atoa ôraa ˈtu i roto i te Basileia mure ore o to ratou Fatu. No to ˈna iteraa e ‘ua fatata oia i te haapae i teie nei tiahapa,’ ua ineine noa Petero i te haamanaˈo ia ratou i teie mau mea ia nehenehe ratou e faahiti i te reira ia reva ê oia. Ua riro Petero ei ite mata no te hanahana o te Mesia i nia i te mouˈa moˈa i to teie mau parau ‘taeraa mai ia ˈna ra no roto mai i te anaana rahi ra e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.’ Inaha, ua papu roa ˈtu â te parau tohu, e e tia ia haapao-maitai-hia, e ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai, “o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.”—1:1, 2, 4, 14, 17, 21; MN.

5. Eaha te faaararaa a Petero no nia i te mau orometua haapii haavare, e eaha te mau faahohoˈaraa puai ta ˈna e faaohipa no nia i te papuraa o te mau haavaraa a te Atua i taua mau taata ra?

5 Faaararaa puai no nia i te mau orometua haapii haavare (2:1-22). E faatupu te mau peropheta e te mau orometua haapii haavare i te pǔpǔ iti faaroo pohe, e faaitoito ratou i te haerea hairiiri, e no ratou e faainohia ˈi te parau mau. Eita râ to ratou haamouraa e faatautau. Aita te Atua i tapea ia ˈna iho i te faautua i te mau melahi i rave i te hara, i te hopoi mai i te diluvi i te tau o Noa, e te faariro ia Sodoma e Gomora ei rehu auahi. Ua faaora râ oia i te taata poro ra o Noa e te taata parau-tia ra o Lota, inaha “ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.” E feia mǎtaˈu ore hoi ratou, te mârô i to ratou iho hinaaro, te au i te animala feruriraa ore, te faaino i te mau mea itea ore ia ratou ra, mea au na ratou ta ratou haapiiraa haavare, e feia faaturi, nounou taoˈa, e te au ia Balaama i te hinaaroraa i te utua o te parau-tia ore. E tǎpǔ ratou i te tiamâraa, e e tîtî hoi ratou na te ino. E huru maitai aˈe ratou ahiri e aita ratou i ite i te eˈa o te parau-tia, ua tupu hoi i nia ia ratou te parau ra: “Ua hoˈi te urî i to ˈna iho ruai, e te maiaa i mâ ra i to ˈna taviriviriraa i te vari.”—2:9, 22; MN.

6. (a) No te aha Petero e papai ai i te rata, e eaha ta ˈna e parau no nia i te tǎpǔ a te Atua? (b) Taa ê atu i te feia tâhitohito, nafea e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia ara maitai?

6 Eiaha roa ˈtu e haamoe i te mahana o Iehova (3:1-18). Te papai ra Petero no te faaara i te puai feruriraa o te mau Kerisetiano, ia haamanaˈo ratou i tei parauhia mai i mutaa ihora. Ia tae i te mau mahana hopea ra, e tia mai te feia tâhitohito e parau e: “Teihea te [vairaa] mai” o te Mesia “i parauhia ra?” Te haamoe ra teie mau taata e ua haamou te Atua i te hoê ao i tahito ra i te pape e, “te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” Hoê â hete ia Iehova te hoê mahana e te hoê tausani matahiti, aore ïa Iehova “i faaroaroa i ta ˈna i parau maira,” e faaoromai rahi râ to ˈna, aita hoi oia e hinaaro ra ia pohe te hoê. No reira, ia ara te mau Kerisetiano i to ratou haerea e ia rave ratou i te mau ohipa o te paieti a tiai ai ma te ore roa ˈtu e haamoe i te taeraa mai o te mahana o Iehova, i reira te raˈi e ore ai i te auahi e te mau mea rii tumu e tarapape ai i te veavea rahi. E tae mai râ “te raˈi apî e te fenua apî” ia au i te tǎpǔ a te Atua.—3:4, 7, 9, 13; MN.

7. Maoti teie ite-atea-raa, e rohi hua te mau Kerisetiano i te aha?

7 E tia ïa ia ratou ia rohi hua ‘ia roohia mai ratou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.’ E tia ia hiˈo ratou i te faaoromai o to ratou Fatu e o te ora ïa, mai ta Paulo tei herehia ra i papai ia ratou. Maoti teie ite-atea-raa, ia ara ratou eiaha ia hiˈa i to ratou itoitoraa. E faaoti Petero e: “Ia tupu râ outou i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia. E ia ˈna te haamaitai i teie nei, e a muri noa ˈtu.”—3:14, 18.

FAUFAARAA

8. (a) Nafea Petero e haapapu ai e mea faauruahia te mau Papai Hebera e Heleni atoa? (b) Nafea tatou e faufaahia ˈi ia tapea maite tatou i te ite mau?

8 Mea faufaa mau â te ite mau! E tuu Petero iho i te ite mau i noaa ia ˈna no roto i te mau Papai Hebera i roto i ta ˈna haaferuriraa. E haapapu oia e ua faauruahia te reira e te varua moˈa: “E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.” E haamatara atoa oia e mea “horoahia mai” to Paulo paari. (1:21; 3:15) E faufaa-rahi-hia tatou ia hiˈopoa tatou i teie mau Papai atoa i faauruahia e ia tapea maite tatou i te ite mau. Eita ïa tatou e mauruuru noa ia tatou iho, mai te feia ta Petero i faataa e te na ô ra e: “Te vai noa nei â hoi te mau mea atoa . . . mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (3:4) Eita atoa tatou e topa i roto i te marei a te mau orometua haapii haavare mai ta Petero e faataa ra i roto i te pene 2 o ta ˈna rata. E tia râ ia tatou ia haafaufaa tamau noa i te mau haamanaˈoraa e horohia mai e Petero e te tahi atu feia papai Bibilia. E tauturu te reira ia ‘papu noa tatou i roto i te parau mau’ e ‘ia tupu i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia,’ ma te faaoromai e te itoito.—1:12; 3:18.

9. Eaha te tutavaraa haapao maitai e faaitoitohia maira ia rave tatou, e no te aha?

9 No te tauturu e ia tupu tatou i “te ite i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra,” e faaitoito Petero ia tutava ma te haapao maitai i te faahotu i taua mau huru maitatai Kerisetiano ra i tabulahia i roto i te pene 1, mau irava 5 e tae atu i te 7. E, i roto i te irava 8, e na ô â oia e: “E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e [tapea ia ore outou ia toaruaru e ia hotu-ore-hia] i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” E faaitoitoraa nehenehe mau teie i te ohiparaa ei tavini a te Atua i teie nei mau mahana fifi!—1:2; MN.

10. (a) Eaha te mau tǎpǔ ta Petero e haamatara, e eaha ta ˈna aˈoraa no nia i te reira? (b) Eaha te haapapuraa ta Petero e horoa no nia i te mau parau tohu o te Basileia?

10 Mea faufaa mau â ia rohi hua i te haapapu e e fanaˈo tatou i “te maitai rahi roa i parauhia maira” a te Atua ra o Iehova! No reira Petero e aˈo ai i te mau Kerisetiano faatavaihia ia tiatonu noa i te fa o te Basileia, a na ô ai e: “E faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia: ia na reira hoi outou e ore roa outou e hiˈa; e e horoa-hua-hia mai te ô no outou, i roto i te basileia mure ore o to tatou Fatu o Iesu Mesia, to tatou ora ra.” I muri iho, e huti Petero i te ara-maite-raa i nia i te unauna rahi o te hanahana o te Basileia o te Mesia, ta ˈna i ite mata maoti te faahuru-ê-raa, a na ô atu ai e: “Ua papu roa ˈtu â ia tatou te parau tohu i teie nei, MN.” Oia mau, e tupu mau â te mau parau tohu atoa no nia i te Basileia faahiahia o Iehova. Ma te tiaturi mau ïa tatou e apiti ai i te mau parau ta Petero i rave mai no roto i te parau tohu a Isaia: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”—Pet. 2, 1:4, 10, 11, 19; 3:13; Isa. 65:17, 18.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 303.

[Uiraa haapiiraa]