Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 62—Ioane 1

Buka Bibilia numera 62—Ioane 1

Buka Bibilia numera 62—Ioane 1

Taata papai: Aposetolo Ioane

Vahi papairaa: Ephesia aore ra i pihai iho

Otiraa te papai: area 98 T.T.

1. (a) Eaha te huru maitai e faahiti-rahi-hia ra i roto i te mau papai a Ioane, eaha râ te mea e faaite ra e e ere oia i te taata horuhoru haere noa? (b) No te aha i tano maitai ai te taeraa mai ta ˈna na rata e toru?

 MEA au roa na Ioane, te aposetolo herehia a Iesu Mesia, te parau-tia. Na te reira i tauturu ia maramarama ia ˈna te manaˈo o Iesu. E ere ïa i te mea maere ia faahiti-rahi-hia te tumu parau o te here i roto i ta ˈna mau papai. E ere râ oia i te taata horuhoru haere noa, ua faahiti hoi Iesu ia ˈna mai te hoê o na “tamarii a te patiri [Boanere].” (Mar. 3:17) Oia mau, ua papai oia i ta ˈna na rata e toru no te turu i te parau mau e te parau-tia, no te mea te ite-papu-hia ra te taivaraa i tohuhia e te aposetolo Paulo. Ua tano maitai na rata e toru a Ioane i te taeraa mai, ua riro hoi te reira ei faaitoitoraa no te mau Kerisetiano matamua i roto i ta ratou aroraa i te mau haafifiraa a “taua varua ino ra.”—Tes. 2, 2:3, 4; Ioa. 1, 2:13, 14; 5:18, 19.

2. (a) Na te aha e faaite e ua papaihia te mau rata a Ioane i muri aˈe roa i te mau Evanelia a Mataio, a Mareko, e te mau rata mitionare? (b) E au ra e anafea e ihea te mau rata i te papairaahia?

2 Ia au i te mau tumu parau, ua papaihia teie mau rata i muri aˈe roa i te mau Evanelia a Mataio e a Mareko—i muri aˈe atoa i te mau rata mitionare a Petero e a Paulo. Ua taui te mau tau. Aita e faahitihia ra te haapaoraa ati Iuda, te haamǎtaˈuraa rahi no te mau amuiraa i to ratou haamataraa ra; e aita atoa e faahiti-noa ˈˈe-hia ra te mau Papai Hebera. Area râ, te parau ra Ioane no “te hora hopea” e te faraa mai o ‘te anetimesia e rave rahi.’ (Ioa. 1, 2:18) E parau oia i ta ˈna feia taio, “e au mau tamarii,” e ia ˈna iho “te matahiapo, MN.” (Ioa. 1, 2:1, 12, 13, 18, 28; 3:7, 18; 4:4; 5:21; Ioa. 2, 1; Ioa. 3, 1) Te faaite nei teie mau mea atoa e no muri roa mai te papairaahia teie na rata e toru. Oia atoa, ia hiˈohia te Ioane 1, 1:3, 4, e au ra e ua papaihia te Evanelia a Ioane fatata i te hoê â taime. Te manaˈohia ra e, ua oti na rata e toru a Ioane i te papaihia i te area 98 T.T., hou rii noa a pohe ai te aposetolo, e ua papaihia i pihai iho ia Ephesia.

3. (a) Na te aha e haapapu e na vai i papai i te Ioane Hoê e e parau mau anei? (b) Eaha te parau i taatihia mai i muri aˈe, na te aha râ e haapapu e mea hape te reira?

3 Na te aposetolo Ioane mau â i papai i te Ioane Hoê, e tuea rahi hoi te reira e te maharaa o te Evanelia ta ˈna iho â i papai. Ei hiˈoraa, e faaomua oia i ta ˈna rata na roto i te parauraa e ua ite mata roa ˈtu oia i “te Logo ra o te Ora . . . , taua Ora mure ore i vai i te Metua ra, e i faaitehia mai ia matou nei,” mea maere mau te tuearaa e te omuaraa o te Evanelia a Ioane. Ua haapapuhia e e parau mau teie rata e te Canon de Muratori, e te feia papai mai ia Irénée, Polycarpe, e o Papias, no te senekele 2 T.T. anaˈe ratou. * Ia au ia Eusèbe (area 260-area 340 T.T.), aita roa ˈtu i patoihia aˈenei e e parau mau te Ioane Hoê. * E tia râ ia tapaohia e ua taati mai te tahi mau huriraa tahito aˈe i te mau parau i muri nei, i roto i te pene 5, i te hopea o te irava 7 e te omuaraa o te irava 8: “I nia i te raˈi, o te Metua, o te Logo, e o te Varua Maitai; e o taua tootoru ra hoi hoê â ïa. E toru hoi e faaite i te ao nei.” Aita râ teie mau parau i roto i te mau papai Heleni matamua e ua taatihia mai no te turu i te haapiiraa o te Toru Tahi. Aita teie mau parau i roto i te rahiraa o te mau huriraa no teie nei tau, ta te Katolika e ta te Porotetani.—Ioa. 1, 1:1, 2. *

4. Te hinaaro ra Ioane e paruru i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia vai, e eaha te mau haapiiraa hape ta ˈna e patoi?

4 Te papai ra Ioane no te paruru i ta ˈna “mau here,” o ta ˈna ïa “mau tamarii,” i te mau haapiiraa hape a ‘te anetimesia e rave rahi’ o tei haere ê mai roto atu ia ratou, e te tamata ra i te faaatea ê ia ratou i te parau mau. (2:7, 18) Ua hema paha teie mau anetimesia taiva i te philosophia Heleni, tae noa ˈtu i te Gnostiscisme matamua, te parau ra hoi te feia e turu i te reira e ua noaa ia ratou te hoê ite taa ê huru aro no ǒ mai i te Atua ra. * Ma te patoi papu atu i te taivaraa, e faahohonu Ioane e toru tumu parau: te hara, te here, e te anetimesia. Te faaite ra ta ˈna mau parau no nia i te hara, e no te turu i te tusia a Iesu no te mau hara, e te faahua parau ra taua mau anetimesia ra e aita ta ratou e hara e aita e faufaa no ratou te tusia taraehara a Iesu. No to ratou “ite” niuhia i nia ia ratou iho, ua riro ratou ei mea miimii e te aroha ore, te hoê huru ta Ioane e faaite a onoono noa ˈi oia i nia i te here Kerisetiano mau. Hau atu â, e au ra e te aro ra Ioane i ta ratou haapiiraa hape, te faataa ra hoi oia e o Iesu te Mesia, e i ora na oia hou a riro ai ei taata, e ua haere taata mai oia ei Tamaiti na te Atua e pûpû i te ora no te feia faaroo. (1:7-10; 2:1, 2; 4:16-21; 2:22; 1:1, 2; 4:2, 3, 14, 15) Te parau maitai ra Ioane i teie mau orometua haavare e “anetimesia,” e e horoa oia e rave rahi ravea e ite-papu-hia ˈi o vai te mau tamarii a te Atua e o vai te mau tamarii a te Diabolo.—2:18, 22; 4:3.

5. Na te aha e faaite e ua papaihia te Ioane Hoê na te amuiraa Kerisetiano taatoa?

5 I te mea e aita e amuiraa taa ê e faahitihia ra, te papaihia ra ïa te rata na te hui taeae Kerisetiano. Te haapapu-atoa-hia ra te reira i te mea e aita e aroharaa i te omuaraa e i te hopea o te rata. Ua parau vetahi e e vauvauraa parau teie nei papai, maoti i te hoê rata. Te faaite ra te faaohiparaa i te taˈo otini ra “outou” i te roaraa o te rata e te faatae ra te taata papai i ta ˈna mau parau i te hoê pǔpǔ, eiaha râ i te hoê taata.

TUMU PARAU O TE IOANE HOÊ

6. Eaha te taa-ê-raa ta Ioane e faaite i rotopu i te feia e haere ra na roto i te maramarama e te feia tei roto i te pouri?

6 A haere na roto i te maramarama, eiaha na roto i te pouri (1:1–2:29). “I papai hoi matou i teie parau ia outou,” ta Ioane ïa e parau, “ia navai roa to outou oaoa.” I te mea e “e maramarama te Atua,” o te feia anaˈe ‘e haere na te maramarama’ ‘[e tufaa ta] ratou e o ˈna’ e te tahi e te tahi. E mâ ta ratou hara “i te toto o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia.” Area râ, te feia ‘e haere na te pouri’ e te parau e, ‘Aita a matou e hara,’ te haavare nei ïa ratou ia ratou iho, e aore te parau mau i roto ia ratou. Ia faˈi ratou i ta ratou mau hara, e haapao maitai te Atua e e faaore mai oia i ta ratou mau hara.—1:4-8.

7. (a) Nafea te hoê taata e faaite ai e ua ite oia e te here ra oia i te Atua? (b) Nafea te anetimesia e itehia ˈi?

7 Te parauhia ra e o Iesu Mesia “te taraehara” no te mau hara, oia ‘te tia i ǒ te Metua ra.’ O tei parau e ua ite oia i te Atua e aore i haapao i Ta ˈna mau faaueraa, e haavare oia. O tei here i to ˈna taeae ra, e tia noa ïa i roto i te maramarama, o tei riri râ i to ˈna taeae, te haere ra ïa na roto i te pouri. E aˈo etaeta Ioane eiaha e hinaaro i teie nei ao aore ra te mau mea o teie nei ao, inaha, te na ô ra oia e, “O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te [here] i te Metua ra i roto ia ˈna.” E rave rahi anetimesia tei tia mai, e “mai roto atu ia tatou nei,” ta Ioane ïa e faataa, “e ere râ ratou i to tatou.” Te anetimesia, o te ore ïa e farii e o Iesu te Mesia. E patoi oia i te Metua e te Tamaiti atoa. Ia vai maite â te “mau tamarii” i roto i ta ratou i haapii i te matamua ra ‘ia tia ratou i te atiraa i te Tamaiti, e te Metua atoa hoi,’ ia au i te faatavairaa no ǒ mai ia ˈna ra, e mea mau hoi te reira.—2:1, 2, 15, 18, 19, 24; MN.

8. (a) Na te aha e faataa ê i te mau tamarii a te Atua i ta te Diabolo? (b) Nafea te “mau tamarii” i te iteraa i te here, e eaha te hiˈopoaraa i to ratou mafatu e tia ia ratou ia rave tamau noa?

8 Eita te mau tamarii a te Atua e rave i te hara (3:1-24). No te here o te Metua, ua mairihia ratou “e tamarii na te Atua,” e i te faraa mai o te Atua, e riro ratou mai ia ˈna atoa te huru e ‘e ite ratou ia ˈna i to ˈna ra huru mau.’ Te hara, o te faahaparaa ïa i te ture, e te feia e ati i te Mesia ra, e ore ïa e rave i te hara. O tei rave i te hara ra, no te Diabolo ïa oia, e haamouhia hoi ta ˈna mau ohipa e te Tamaiti a te Atua. E ite-papu-hia te tamarii a te Atua e te tamarii a te Diabolo: E here ta te Atua te tahi i te tahi, area ta te varua ino ra, e au ïa ratou ia Kaina, tei riri e tei taparahi i to ˈna teina. E parau Ioane i te “mau tamarii” e ua ite ratou i te here no te mea ua ‘horoa oia i to ˈna iho ora’ no ratou, e e faaue oia ia ratou eiaha e ‘pipiri to ratou aau’ aroha e te here i to ratou mau taeae. ‘Eiaha to ratou ei here vaha anaˈe e te here arero; ei here rave râ, ei mea mau.’ Ia ite ratou e “no te parau mau” anei ratou, e tia ia ratou ia hiˈopoa eaha to roto i to ratou mafatu e ia hiˈo e ‘te rave ra anei ratou i te mau mea e mauruuru ai te Atua ra.’ E tia ia ratou ia haapao i ta ˈna faaueraa ‘e faaroo i te iˈoa o ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, e e here ratou ia ratou iho.’ E ite ïa ratou e te ati noa râ ratou ia ˈna, e te ati maira oia ia ratou ma te varua.—3:1, 2, 16-19, 22, 23.

9. (a) Nafea ia tamata i te mau parau faauruahia? (b) Na te aha e haamatara e mea titauhia ia here te tahi i te tahi?

9 A here te tahi i te tahi ma te ati maite i te Atua (4:1–5:21). E tia ia tamata i te mau parau faauruahia. Te mau parau e patoi ra e ua haere taata mai te Mesia, “e ere ïa i to ǒ mai i te Atua,” na te anetimesia râ. No ǒ mai e e au te reira i teie nei ao, area te parau mau i faauruahia mai ra, no ǒ mai ïa i te Atua. E parau Ioane e: “E [here] hoi te Atua,” e “o te [here] mau teie, e ere râ e na tatou i [here atu] i te Atua, oia râ tei [here] mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” E titauraa rahi mau ïa teie ia here tatou ia tatou iho! Te feia o te here ia vetahi ê, te parahi nei te Atua i roto ia ratou, e no reira, ua maitai roa te here, ia noaa ia ratou “[te huna ore i te parau],” a faarue ai i te mǎtaˈu. Te na ô ra Ioane e: “Te [here] nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei [here] mai na ia tatou nei.” “O tei [here] i te Atua ra, ia [here] oia i to ˈna ra taeae.”—4:3, 8, 10, 17, 19, 21; MN.

10. (a) Nafea teie nei ao e vî ai i te mau tamarii a te Atua, e eaha ta ratou haapapuraa? (b) Eaha to ratou huru i mua i te hara e te haamoriraa idolo?

10 Te faaiteraa i te here ei tamarii na te Atua, o te haapaoraa ïa i ta ˈna mau faaueraa, e e vî teie nei ao i te faaroo. I te feia e faaroo to ratou i te Tamaiti a te Atua, e faaite te Atua e ua horoa mai Oia ‘i te ora mure ore, e tei ta ˈna tamaiti taua ora nei.’ No reira, e nehenehe ratou e tiaturi e e faaroo mai oia ia ratou ia ani atu ratou i te mau mea atoa e au i to ˈna hinaaro. E hara te mau huru parau-tia ore atoa, te vai nei râ te hara pohe ore. O ta te Atua i fanau, e ore ïa e rave i te hara. Noa ˈtu e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra . . . , ua tae mai te Tamaiti a te Atua,” e ua horoa mai oia i “te ite” i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite ratou i te Atua mau, ta ratou e ati maite atu i teie nei na “roto i ta ˈna Tamaiti ra ia Iesu Mesia.” E tia atoa ia ara ratou ia ratou i te mau idolo ra!—5:11, 19, 20.

FAUFAARAA

11. Nafea te mau Kerisetiano i teie nei tau e aro ai i te mau anetimesia e te mau hinaaro o teie nei ao?

11 Mai tei tupu i te mau matahiti hopea o te senekele matamua T.T., “e rave rahi te anetimesia” i teie nei te tia i te mau Kerisetiano mau ia ara ˈtu. E tia i teie mau Kerisetiano mau ia tapea maite i ‘te parau ta ratou i faaroo, mai te matamua mai, ia here ratou ia ratou iho,’ e ia ati noa ˈtu i te Atua e i te haapiiraa mau, a rave ai i te parau-tia ma te huna ore i te parau. (2:18; 3:11; 2:27-29) Mea faufaa roa atoa te faaararaa no nia i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro o te mata nei, e te [faaiteraa] ahaaha o te oraraa nei,” taua mau haerea nounou taoˈa ra o teie nei ao tei horomii i te rahiraa o te feia e parau nei e e Kerisetiano ratou. E tia i te mau Kerisetiano mau ia ape i teie nei ao e to ˈna hinaaro, ma te ite e “o tei haapao . . . i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” I teie nei anotau nounou taoˈa, te amahamaha i te pae faaroo, e te riri, mea faufaa mau â ia haapii i te hinaaro o te Atua na roto i te mau Papai faauruahia e ia rave i taua hinaaro ra!—2:15-17; MN.

12. Eaha te mau taa-ê-raa ta te Ioane Hoê e horoa ra ia faufaahia tatou, e nafea teie nei ao e vî ai ia tatou?

12 Ia faufaahia tatou i haapapu maitai ai te Ioane Hoê i te mau taa-ê-raa i rotopu i te maramarama no ǒ mai i te Metua ra e te pouri o te haamou i te parau mau no ǒ mai i te varua ino ra, i rotopu i te mau haapiiraa a te Atua o te horoa i te ora e te mau haavare a te anetimesia, i rotopu i te here e vai ra i roto i te amuiraa taatoa o te feia i ati atu i te Metua e i te Tamaiti e te riri taparahi taata e au i to Kaina e vai ra i roto i te feia i ‘haere mai roto atu ia tatou nei ia itea-maitai-hia e e ere ratou atoa ra i to tatou.’ (2:19; 1:5-7; 2:8-11, 22-25; 3:23, 24, 11, 12) Ia ite maite tatou i te reira, e hinaaro rahi ïa tatou ‘ia vî teie nei ao’ ia tatou. Nafea râ hoi? Maoti ïa te faaroo puai e “te [here] i te Atua,” oia hoi te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa.—5:3, 4.

13. (a) Nafea te haamatararaahia e e puai te here i te Atua o te turai? (b) Eaha te huru o te here Kerisetiano e tia ˈi, e eaha te ati-maite-raa e noaa mai?

13 “Te here i te Atua”—mea faahiahia mau â te haamatararaahia teie puai o te turai ia tatou, i te roaraa o te rata! I roto i te pene 2, te ite nei tatou i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te hinaaro i teie nei ao e te here i te Metua. I muri aˈe, e hutihia to tatou ara-maite-raa i nia i te parau e “E aroha hoi te Atua.” (4:8, 16) E e aroha rave mau â teie! Te faaiteraa nehenehe roa ˈˈe o te reira, o te tonoraa mai ïa te Metua i ta ˈna “Tamaiti ei Ora no to te ao.” (4:14) E tia ia faatupu te reira i te here ma te aau mehara e te mǎtaˈu ore i roto i to tatou mafatu, ia au i teie mau parau a te aposetolo: “Te [here] nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei [here] mai na ia tatou nei.” (4:19) E tia ia hoê â te huru o to tatou here e to te Metua e to te Tamaiti—te hoê here rave e te haapae ia ˈna iho. Mai ia Iesu i pûpû i to ˈna ora no tatou nei, “ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi,” oia, ia iriti tatou i te uputa o to tatou aau aroha ia here tatou i to tatou mau taeae, eiaha ma te vaha anaˈe, “ei [here] rave râ, ei mea mau.” (3:16-18) Mai ta te rata a Ioane e faaite maitai ra, o teie here, apitihia e te ite mau i te Atua, te taai maite i te feia e haere ra e te Atua ma te ati maite e te taiva ore e te Metua e te Tamaiti. (2:5, 6) O te feia aiˈa o te Basileia tei haamaitaihia e teie taairaa o te here ta Ioane e parau atura e: “Tei roto tatou ia ˈna . . . , [na] roto i ta ˈna Tamaiti ra ia Iesu Mesia. Oia te Atua mau e te ora mure ore.”—5:20.

[Nota i raro i te api]

^ The International Standard Bible Encyclopedia, buka 2, 1982, neneihia e G. W. Bromiley, mau api 1095-1096.

^ Histoire ecclésiastique, hurihia e G. Bardy, Paris, 1955, III, XXIV, 17.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 803.

^ New Bible Dictionary, piti o te neneiraa, 1986, neneihia e J. D. Douglas, mau api 426, 604.

[Uiraa haapiiraa]