Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 64—Ioane 3

Buka Bibilia numera 64—Ioane 3

Buka Bibilia numera 64—Ioane 3

Taata papai: Aposetolo Ioane

Vahi papairaa: Ephesia aore ra i pihai iho

Otiraa te papai: area 98 T.T.

1. Ua faataehia te Ioane Toru ia vai, e eaha ta tatou i ite no nia ia ˈna?

 UA PAPAIHIA teie rata na Gaio, te hoê Kerisetiano haapao maitai here-mau-hia e Ioane. E rave rahi taata o Gaio te iˈoa i te tau o te amuiraa matamua. E maha taime e itehia ˈi teie iˈoa i te tahi atu mau vahi o te mau Papai Heleni Kerisetiano, e toru aˈe e peneiaˈe e maha taata taa ê te faahitihia ra. (Ohi. 19:29; 20:4; Roma 16:23; Kor. 1, 1:14) Aita e faataaraa e papuhia ˈi o vai mau i roto i na taata e maha taua Gaio ra ta Ioane i papai atu. O ta tatou noa i ite no nia ia Gaio, e melo oia no te hoê amuiraa Kerisetiano, e hoa piri roa no Ioane, e ua faatae-taa-ê-hia te rata na ˈna, no reira i faaohipa-noa-hia ˈi te taˈo ra “oe.”

2. Na te aha e haapapu na vai, afea, e ihea te papairaahia te Ioane Toru?

2 No te mea hoê â te huru faahitiraa i te mau aroharaa i te omuaraa e te hopea o te rata e te Ioane Piti, e te parau faahou ra hoi te taata papai e o oia “matahiapo,” aita ˈtura ïa e feaaraa e na te aposetolo Ioane atoa i papai i teie rata. (Ioa. 2, 1, MN) Te faaite atoa ra te tuearaa o te tumu parau e te huru paraparau e ua papaihia teie rata, mai te tahi atu na rata, i Ephesia, aore ra i pihai iho, i te area 98 T.T. No to ˈna poto, mea varavara roa oia i te faahitihia e te feia papai matamua, teie râ, mai te Ioane Piti, te itehia ra oia i roto i te mau tabula matamua o te mau Papai faauruahia. *

3. Eaha ta Ioane e faaite i roto i te Ioane Toru, e eaha te hiˈoraa faahiahia e itehia ra no nia i te autaeaeraa o te mau Kerisetiano matamua?

3 I roto i ta ˈna rata, te faaite ra Ioane i to ˈna mauruuru no te farii maitai o Gaio i te mau taeae ratere, e te faahiti ra oia i te tahi mau fifi faatupuhia e te hoê taata titau i te mea teitei o Dioterephe te iˈoa. E au ra e na te taata ra o Demeterio i afai atu i teie rata ia Gaio ra, e peneiaˈe na Ioane i tono atu ia ˈna, e te hinaaro ra oia i te farii maitai o Gaio i roto i to ˈna tere, e na teie rata i turu i taua hinaaro ra. Mai ia Gaio ra, aita ˈtu parau ê atu i ta tatou e taio i ǒ nei no nia ia Dioterephe e ia Demeterio. Teie râ, te horoa maira te rata i te hoê hiˈoraa faahiahia o te autaeaeraa piri o te mau Kerisetiano matamua no te ao atoa. Te hoê mea, o te peu farii maitai ïa i te feia ratere ‘no te iˈoa ra,’ noa ˈtu e aita te feia farii manihini i matau ia ratou.—Ioa 3, Ir. 7.

TUMU PARAU O TE IOANE TORU

4. No te aha Ioane e haapopou ai ia Gaio, eaha te haerea tia ore ta ˈna e faahapa, e eaha te aˈoraa maitai ta ˈna e horoa?

4 E faaitoito te aposetolo i te farii maitai e te mau ohipa maitatai (Mau ir. 1-14). E oaoa Ioane i te faarooraa e te “haapao” noa râ o Gaio “i te parau mau.” E haapopou oia ia ˈna no ta ˈna ohipa haapao maitai, oia te tapitapiraa ma te here i te mau taeae ratere. “Ia farii hoi tatou [i teie mau taata] e tia ˈi,” ta Ioane ïa e parau, “ia riro tatou ei feia rave ohipa atoa i te parau mau nei.” Ua papai aˈena Ioane i te amuiraa, eita râ te taata faateitei ia ˈna iho ra o Dioterephe e farii ma te faatura i te hoê noa ˈˈe parau a Ioane aore ra a te tahi atu feia nominohia. Ia haere atu Ioane, e titau oia ia ˈna ia faˈi i ta ˈna “parau faaino.” E faauehia Gaio here “eiaha e pee i te parau ino, i te parau maitai râ.” E faahitihia Demeterio mai te hoê hiˈoraa e au ia aruehia. Maoti i te papai e rave rahi parau, e faaite Ioane i to ˈna manaˈo e fatata i te farerei mata roa ˈtu ia Gaio.—Mau ir. 4, 8, 10, 11; MN.

FAUFAARAA

5. (a) Nafea to Ioane haapapuraa e e tiaau maitai roa oia, e eaha te huru aau e tia ia atuatuhia? (b) No te aha Ioane e faahapa hua ˈi ia Dioterephe? (c) E tia ia tatou ia faaitoito i te aha i teie mahana, ia au maite i teihea faaueraa tumu horoahia e Ioane?

5 Te haapapu ra te aposetolo Ioane e e tiaau maitai roa oia na roto i to ˈna itoito i te paruru i te amuiraa i te mau haaviiviiraa. Mea popou te aau here e te farii maitai o te amuiraa, e e hopoia mau â na ratou te atuaturaa i teie huru oaoa, ia nehenehe te mau taeae no taua vahi ra e “te taata ěê” (te feia matau-ore-hia na mua ˈˈe e te Kerisetiano e farii ra ia ratou) i haere mai ia ratou ra, e tavini “ei feia rave ohipa atoa i te parau mau nei.” (Mau ir. 5, 8) E mata teitei râ to Dioterephe, e huru ririhia e Iehova, e aita oia i faatura i te mana teotaratia, a faaino atoa ˈi i te aposetolo Ioane. (Mas. 6:16, 17) Te opani ra oia i te eˈa o te farii maitai o te amuiraa. E ere ïa i te mea maere ia faahapa hua Ioane i teie ino e ia turu oia i te here Kerisetiano mau i roto i te amuiraa. E tia atoa ia tatou ia faaitoito i teie mahana i te vai haehaa noa, i te haere i roto i te parau mau, e i te faaohipa i te here paieti e te horoa maitai, ia au maite i te faaueraa tumu i horoahia e Ioane: “O tei rave i te maitai ra, no te Atua ïa: area o tei rave i te ino ra, aore ïa i ite i te Atua.”—Ioa. 3, 11.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo i te tumu parau tarenihia “Mau tabula rahi matamua o te mau Papai Heleni Kerisetiano,” api 303.

[Uiraa haapiiraa]