Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 65—Iuda

Buka Bibilia numera 65—Iuda

Buka Bibilia numera 65—Iuda

Taata papai: Iuda

Vahi papairaa: Paletetina (?)

Otiraa te papai: area 65 T.T.

1. Eaha te huru tupuraa i roto i te amuiraa i turai ia Iuda ia papai i teie rata etaeta na to ˈna mau taeae?

 TE FIFIHIA ra te mau taeae Kerisetiano o Iuda! Mai te poheraa e te tia-faahou-raa mai â o te Mesia ra o Iesu, ua ô omoe mai te feia ěê i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua tomo mai te enemi no te faaino i te faaroo, mai ta te aposetolo Paulo i faaara, fatata 14 matahiti na mua ˈˈe. (Tes. 2, 2:3) Nafea ia faaara i te mau taeae no nia i teie fifi? Na te rata etaeta e te puai a Iuda, ma ta ˈna mau parau huna ore, e horoa i te pahonoraa. Ua faaite papu Iuda iho i to ˈna tiaraa i roto i te mau irava 3 e te 4 [MN]: ‘I manaˈo aˈenei au e papai atu ia outou na, no te mea ua faaô omoe noa mai te tahi pae taata i roto, e feia paieti ore, o tei ruri ê i te [maitai rahi] o to tatou Atua ei taiataraa.’ Te haafifihia ra te niu mau o te haapiiraa e te morare viivii ore. Ua manaˈo Iuda e e tia ia ˈna ia aro no te maitai o to ˈna mau taeae, ia nehenehe atu ai ratou e aro puai no te faaroo.

2. (a) O vai o Iuda? (b) Teihea taairaa e o Iesu ta Iuda i haafaufaa rahi aˈe?

2 O vai râ o Iuda? Te faaite maira te omuaraa parau e ua papaihia te rata e “Iuda, e tavini no Iesu Mesia, e e taeae hoi no Iakobo, i te feia i haamoˈahia.” E aposetolo anei o Iuda, e 2 hoi o na aposetolo matamua 12 a Iesu, o Iuda atoa to raua iˈoa? (Luka 6:16) Aita Iuda e parau ra e e aposetolo oia, ia faahiti râ oia i te mau aposetolo, e parau oia “ratou,” aita ïa oia i roto. (Iuda 17, 18) Hau atu â, e parau oia ia ˈna iho ‘e taeae no Iakobo,’ papu mau ïa te taata i papai i te rata a Iakobo, taeae o Iesu. (Ir. 1) Ei hoê o te mau “pou” o te amuiraa no Ierusalema, mea matau-maitai-hia Iakobo, e no reira Iuda e faaite ai ia ˈna iho ia au ia ˈna. E taeae atoa ïa Iuda no Iesu, e mai te reira iho â to ˈna faahitiraahia. (Gal. 1:19; 2:9; Mat. 13:55; Mar. 6:3) Aita râ Iuda i haafaahiahia i to ˈna auraa e o Iesu, ua haafaufaa râ oia ma te haehaa i to ˈna taairaa pae varua ei “tavini no Iesu Mesia.”—Kor. 1, 7:22; Kor. 2, 5:16; Mat. 20:27.

3. Eaha te mea e haapapu e e parau mau te rata a Iuda?

3 E parau mau teie buka Bibilia, te faahitihia ra hoi i roto i te Canon de Muratori, no te senekele 2 T.T. Hau atu â, ua farii o Clément no Alesanederia (senekele 2 T.T.) e e au te reira i te canon. Ua faahiti o Origène i teie papai ei “rata poto roa, ua î râ i te paari o te Atua.” * No Tertullien atoa, e parau mau tera. Aita e feaaraa e tei roto oia i te mau Papai faauruahia.

4. Eaha te huru rata o te Iuda, ihea paha te papairaahia, e eaha te manaˈohia ra no nia i te tau papairaa?

4 Te papai ra Iuda “i te feia i haamoˈahia,” ma te ore e faahiti i te hoê amuiraa aore ra i te hoê taata taa maitai, ia taiohia ïa ta ˈna episetole e te mau Kerisetiano atoa. Noa ˈtu e aita e haapapuhia ra, eita e ore e ua papaihia teie rata i Paletetina. Mea fifi atoa ia faataa papu i te tau papairaa. Teie râ, ua tupu maitai atura paha ïa te amuiraa Kerisetiano, inaha te haamanaˈo ra Iuda i “te parau i parauhia mai i mutaa iho e te mau aposetolo a to tatou Fatu ra o Iesu Mesia” e e au ra e te faahiti ra oia i te Petero 2, 3:3. (Iuda 17, 18) Hau atu â, mea rahi te tuearaa i rotopu i te Iuda e te pene piti o te Petero Piti. Te faaite ra te reira e ua papai oia i te hoê â area taime e o Petero, no to raua haapeapea rahi i te amuiraa e fifihia ra i taua taime ra. No reira, te manaˈohia ra e ua papaihia teie rata i te area 65 T.T. Te turu-atoa-hia ra te reira i te mea e aita Iuda e faahiti ra i to Cestius Gallus haereraa mai e faahau i te orureraa hau ati Iuda i te matahiti 66 T.T., aita atoa i te toparaa o Ierusalema i te matahiti 70 T.T. I roto i ta ˈna episetole, te faahiti ra Iuda i te mau haavaraa taa maitai ta te Atua i faatupu i nia i te feia hara, e ahiri e ua topa ê na Ierusalema, e haapapu atu â ïa oia i ta ˈna haaferuriraa na roto i te faahitiraa i te reira haavaraa, tei tohuhia mai hoi e Iesu.—Iuda 5-7; Luka 19:41-44.

TUMU PARAU O TE IUDA

5. (a) No te aha Iuda e manaˈo ai e e mea titauhia ia papai i te feia i haamoˈahia “ia aro hua no te faaroo”? (b) Eaha te mau hiˈoraa ta Iuda e faahiti ei faaararaa?

5 Mau faaaraara no nia i te poreneia e te vahavaharaa i te tiaraa Fatu (Mau ir. 1-16). I muri aˈe i to ˈna aroharaa i “te feia i haamoˈahia,” e parau Iuda e te opua ra oia e papai no nia “i te ora [ta tatou paatoa e tufa],” i teie nei râ, mea titauhia ia papai oia ia ratou “[ia aro hua no] te faaroo.” No te aha hoi? No te mea ua faaô omoe mai te tahi feia paieti ore i roto, e ua ruri ê i te maitai rahi o te Atua ei taiataraa. Te na ô ra Iuda no nia i teie mau taata e ‘ua faarue ratou i te Fatu hoê ra i te Atua, e to tatou Fatu ia Iesu Mesia.’ (Mau ir. 1, 3, 4; MN) E haamanaˈo oia ia ratou e noa ˈtu e ua faaora Iehova i te hoê nunaa mai Aiphiti mai, ua “rave pohe roa ˈtura oia i te feia faaroo ore.” Hau atu â, ua faataa Iehova i te mau melahi o tei faarue i to ratou parahiraa mau “e tae noa ˈtu i te haavaraa i te mahana rahi ra.” Oia atoa, ua riro te utua mure ore a Sodoma e Gomora e te mau oire i pihai iho, ei hiˈoraa e ei faaararaa no te hopea o te feia “tei faariro ia ratou iho i te peu taiata e te hinaaro tia ore.”—Mau ir. 5-7.

6. E rave te feia paieti ore i teihea mau peu, e nafea Iuda e faahohoˈa ˈi i te hape e te faahopearaa o to ratou haerea?

6 Te na reira atoa nei te feia paieti ore i ‘te haaviivii i te tino, te vahavaha i te [tiaraa Fatu], e te faaino i te feia [hanahana].’ Aita nei te melahi rahi ra o Mikaela iho i faaino atu i te Diabolo a mârô ai raua i te tino o Mose, na ô noa ˈtu râ e: “Na [Iehova] e patoi atu ia oe.” Area teie nei feia, te faaino nei e te haaviivii noa nei â ïa ia ratou iho mai te mau animala manaˈo ore ra. Ua haere hoi ratou na te eˈa o Kaina, o Balaama, e o te orure hau ra o Kora. E au ratou i te toˈa tapoˈihia i te pape, i te ata pape ore, i te raau mǎrô aore e hoturaa tei tapiti te pohe e tei iriti-tumu-hia, i te aru miti uˈana o te haapuai mai i to ratou haama, e i te fetia ori aita e aveia papu. No ratou “te pouri taotao i vaiihohia ra e a tau noa ˈtu.” (Mau ir. 8, 9, 13; MN) Ua tohu Enoha e e faatupu Iehova i te haavaraa i nia i teie feia paieti ore. E feia ohumu ratou e te mauruuru ore, e e umere ratou i te taata ma te miimii.

7. (a) Eaha te faaararaa a te mau aposetolo no nia i te feia tâhitohito? (b) No te tiaturiraa o te ora mure ore, eaha te tia i te feia “here” ia rave no ratou iho e no vetahi ê?

7 Mau aˈoraa no te vai noa i roto i te here o te Atua (Mau ir. 17-25). E haamanaˈo Iuda i te mau taeae nafea te mau aposetolo a te Fatu ra a Iesu Mesia ia faaara mai e ‘e riro e feia tâhitohito ia tae i te tau hopea ra, i te haapaoraa i to ratou iho mau hinaaro paieti ore ra.’ Teie feia faatupu peapea, “[e mau taata e au i te animala, aita e huru pae varua].” E tia ïa i te feia “here” ia patu ia ratou iho i nia i te faaroo e ia vai noa i roto i te here o te Atua, a tiai noa ˈtu ai i te aroha hamani maitai o te Mesia “e tae noa ˈtu i te ora mure ore.” I to ratou aˈe pae, e aroha hamani maitai to ratou e te tauturu i te feia e feaa ra, e tia ˈi. E faaoti Iuda ma te faahanahana, na roto i te Fatu ra ia Iesu Mesia, i ‘te Atua to tatou Ora,’ Oia o te nehenehe e tiai ia ratou ia ore ia hiˈa.—Mau ir. 18-21, 25; MN.

FAUFAARAA

8. Nafea to Iuda faaohiparaa i te mau Papai faauruahia e “te buka o te natura” no te aˈo i to ˈna mau taeae?

8 O to Iuda iho manaˈo e mea faufaa te mau Papai faauruahia ei faaararaa, aˈoraa, faaitoitoraa, e ei haapiiraa i te feia “here.” No te faataa i te hara rahi a te feia paieti ore i faaô omoe mai i roto, ua faaohipa oia i te mau faahohoˈaraa puai no roto mai i te mau Papai Hebera, mai to te mau Iseraela taiva, te mau melahi tei hara, e te feia no Sodoma e Gomora, a faaite ai e hoê â te utua a te feia atoa e rave i teie mau peu faufau. Ua faaau oia i te mau taata viivii i te mau animala manaˈo ore, e ua parau oia e te haere ra ratou na te eˈa o Kaina, ua pee ru noa i te hapa a Balaama, e ua pohe mai ia Kora no ta ratou mau paraparau orure hau. Ua faaohipa atoa oia i te mau hiˈoraa oraora maitai no roto mai i “te buka o te natura.” Ua riro mai te rata huna ore a Iuda ei tuhaa no “te mau Papai atoa,” e tia ia faahohonuhia e te toea o te mau Papai, e te aˈo maira ia pee i te haerea tia “i te tau hopea.”—Iuda 17, 18, 5-7, 11-13; Num. 14:35-37; Gen. 6:4; 18:20, 21; 19:4, 5, 24, 25; 4:4, 5, 8; Num. 22:2-7, 21; 31:8; 16:1-7, 31-35.

9. No te aha te faaararaa a Iuda e hinaaro-noa-hia ˈi i teie nei tau, e e tia i te mau Kerisetiano ia tamau noa i te patu ia ratou iho i roto i teihea mau tuhaa?

9 Aita te patoiraa e te mau tamataraa no rapaeau mai i manuïa i te tapea i te tupuraa o te Kerisetianoraa, i teie nei râ, te farerei ra te mau taeae i te haaviiviiraa no roto mai i te amuiraa iho. E nehenehe te amuiraa taatoa e iri no te mau toˈa tapoˈihia i te pape. A ite maite ai e e nehenehe teie fifi e riro ei mea ino roa ˈtu â, e aˈo Iuda ma te puai “ia aro hua no te faaroo.” E tano maitai ta ˈna rata no teie tau mai i taua tau ra. Te hinaaro-noa-hia râ taua â faaararaa ra. E tiâ ia paruruhia te faaroo e ia aro no te reira, ia iriti-tumu-hia te peu morare tia ore, ia tauturuhia te feia e feaa ra ma te aroha hamani maitai e ‘ia haruhia mai no roto i te auahi,’ mai te peu e e nehenehe. No te turu i te hapa ore i te pae morare, te maitairaa i te pae varua, e te haamoriraa mau, e tia i te mau Kerisetiano i teie mahana ia tamau noa i te patu ia ratou iho i nia i te faaroo moˈa roa ra. E tia ia ratou ia haapao maite i te mau faaueraa tumu tia e ia haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure. E tia atoa ia maitai to ratou manaˈo i “te tiaraa Fatu,” a faatura ˈi i te mana haamauhia e te Atua i roto i te amuiraa Kerisetiano.—Iuda 3, 23, 8.

10. (a) Ia nafea te amuiraa i te mau taata e au i te animala, e eaha te faahopearaa e noaa mai? (b) Eaha te utua maitai e tiai ra i te feia aiˈa o te Basileia, e e apiti atu ratou ia Iuda no te aha?

10 E ore roa te “mau taata e au i te animala, aita e huru pae varua,” e ô i roto i te Basileia o te Atua, e haafifi noa râ ratou i te feia e haere ra na nia i te eˈa o te ora mure ore. (Iuda 19, MN; Gal. 5:19-21) E tia ia faaarahia te amuiraa no nia ia ratou, e ia tuu atu ia ratou i rapae! No reira, e rahi atu “te aroha [hamani maitai], e te hau, e te [here]” i te feia here ra, e e vai noa ratou i roto i te here o te Atua, ‘i te tiairaa i te aroha [hamani maitai] o to ratou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore.’ E tuu te Atua, te Ora, i te feia aiˈa o te Basileia “ma te hapa ore i mua i te aro o to ˈna hanahana ma te oaoa rahi.” Papu mau e e apiti atu ratou ia Iuda no te faatae i “te haamaitai, e te hanahana, e te hau, e te puai” Ia ˈna ra na roto atu ia Iesu Mesia.—Iuda 2, 21, 24, 25; MN.

[Nota i raro i te api]

^ Bible Pirot-Clamer, buka XII, api 567.

[Uiraa haapiiraa]