Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 8—Ruta

Buka Bibilia numera 8—Ruta

Buka Bibilia numera 8—Ruta

Taata papai: Samuela

Vahi papairaa: Iseraela

Otiraa te papai: area 1090 H.T.T.

Area tau puohuhia: 11 matahiti o te faatereraa a te mau tavana

1. (a) No te aha te buka a Ruta e hau atu ai i te hoê noa aamu o te here? (b) Eaha te parahiraa faahiahia o Ruta i roto i te Bibilia?

 UA RIRO te buka a Ruta ei faatiaraa nehenehe o te hope na roto i te aamu haviti mau o te here o Boaza raua o Ruta. E ere râ i te hoê noa here iti. Aita teie buka i opuahia no te faaanaanataeraa. Te haamatara ra te reira i te opuaraa a Iehova e faatupu i te hoê taata aiˈa no te Basileia, e te faateitei ra i To ˈna maitai rahi. (Ruta 1:8; 2:20; 3:10) E itehia te huru maitai rahi o te here o Iehova i to ˈna maitiraa i te hoê vahine ati Moabi, te hoê vahine i haamori na i te atua etene ra o Kemosa, e tei farii i te haapaoraa mau, ia riro oia ei tupuna no Iesu Mesia. O Ruta te hoê o na vahine e maha tei faahitihia te iˈoa i roto i te huitupuna mai ia Aberahama e tae atu ia Iesu ra. (Mat. 1:3, 5, 16) O Ruta te hoê o na vahine e piti tei topahia te iˈoa i nia i te mau buka o te Bibilia, o Esetera te tahi.

2. Afea te mau ohipa i roto i te Ruta i te tupuraa, afea te buka i te papairaahia, e na vai i papai?

2 “I te anotau i te hau o te feia tavana ra . . . ” Mea na roto i teie mau parau omuaraa e haamata ˈi te buka a Ruta i ta ˈna faatiaraa putapû. Na roto i teie mau parau, te taahia ra e ua papaihia te buka a muri aˈe, i te tau o te mau arii no Iseraela. Teie râ, e puohu te mau ohipa i faatiahia i roto i te buka i te hoê area tau fatata 11 matahiti i te anotau o te mau tavana. Noa ˈtu e aita te iˈoa o te taata papai i faahitihia, e au ra e na Samuela i papai, na ˈna hoi i papai i Te mau tavana e o oia hoi te taata haapao maitai faahiahia mau i te omuaraa o te anotau o te mau arii. No te mea te faaite ra te mau irava hopea e ua riro aˈena o Davida ei taata tiaraa teitei roa, e nehenehe ïa e parau e ua papaihia te buka i te area 1090 H.T.T. E anaanatae rahi iho â ïa Samuela, tei ite maitai i te parau tǎpǔ a Iehova no nia i te hoê “liona” no roto mai i te opu o Iuda, e o tei faaohipahia e Iehova no te faatahinu ia Davida no taua nei â opu fetii ra ei arii i Iseraela, i te papai i te huitupuna e aratai atu ia Davida ra.—Gen. 49:9, 10; Sam. 1, 16:1, 13; Ruta 1:1, 4; 4:13, 18-22.

3. Eaha te mau mea e haapapu e e au te Ruta i te canon?

3 Aita roa i mârôhia aˈenei e e au maite te buka a Ruta i te canon. Ua haapapu-maitai-hia te reira a faaurua ˈi Iehova e ia faahitihia o Ruta i roto i te huitupuna o Iesu i roto i te Mataio 1:5. Ua farii noa na te mau ati Iuda i te Ruta mai te hoê tuhaa o te canon o te mau Papai Hebera. E ere ïa i te mea maere e ua itehia mai te mau tuhaa o te buka i rotopu i te tahi atu mau buka e au i te canon i roto i te mau Otaro o te Miti Pohe tei itehia mai i te matahiti 1947. Hau atu â, e tuea maite te Ruta e te mau opuaraa a te Basileia o Iehova e te mau titauraa atoa a te Ture a Mose. Noa ˈtu e te opani ra te reira i to Iseraela ia faaipoipo i to Kanaana e to Moabi haamori idolo, aita râ e opani ra ia faaipoipo i te feia ěê mai ia Ruta i farii i te haamoriraa a Iehova. I roto i te buka a Ruta, e faataa-maitai-hia te ture no nia i te hoo-faahou-raa mai e te faaipoiporaa i te taoete.—Deut. 7:1-4; 23:3, 4; 25:5-10.

TUMU PARAU O TE RUTA

4. Eaha te faaotiraa ta Ruta e faaruru, e eaha ta ta ˈna maitiraa e faaite ra no nia i ta ˈna huru haamoriraa?

4 Te faaotiraa a Ruta e ati maite atu ia Naomi (1:1-22). E haamata te aamu i te hoê tau oˈe i Iseraela. E haere te hoê taata no Betelehema, o Elimeleka, i te tahi pae mai i Ioridana e ta ˈna vahine, o Naomi, e ta ˈna na tamaiti e piti, o Malona e o Kiliona, e faaea maa taime i te fenua ra o Moabi. I reira, e faaipoipo na tamaiti ra i te vahine Moabi, o Oraphe e o Ruta. E roohia te utuafare i te ati, e pohe na mua te metua tane, e i muri aˈe e pohe na tamaiti. E vai noa mai na vahine ivi e toru, ma te tamarii ore, aita ïa to Elimeleka e huaai. Ia faaroo oia e ua hiˈo aroha faahou mai Iehova ia Iseraela na roto i te horoaraa i te faraoa na to ˈna nunaa, e opua Naomi e hoˈi i to ˈna fenua aiˈa ra i Iuda. E haere ta ˈna na hunoa vahine na muri ia ˈna. E onoono Naomi ia hoˈi raua i Moabi, ma te taparu i te maitai rahi o Iehova ia horoa oia i te tane na raua i roto i to raua iho nunaa. I te pae hopea, e “hoˈi” Oraphe “i to ˈna ra, e i to ˈna ra hoi mau atua” area ia Ruta ra, tei taai puai i te haamoriraa a Iehova ma te haavare ore, e ati maite atu oia ia Naomi. E faaite oia i ta ˈna faaotiraa ma te nehenehe mau na roto i teie mau parau: “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua. E te vahi e pohe ai oe ra, ei reira atoa vau e pohe ai, e ei reira vau e tanuhia ˈi. Ia rave mai â Iehova ia ˈu, e ia rahi atu â ia tǎtaa taua i te tahi mea ê, maori râ i te pohe.” (1:15-17) E parau râ te vahine ivi e te tamarii ore ra o Naomi, teie hoi te auraa o to ˈna iˈoa “To ˈu nehenehe,” ia mairihia to ˈna iˈoa o Mara, oia hoi “Maramara.”

5. Eaha te mau huru maitatai ta Ruta e faaite, e nafea Boaza e faaitoito ai ia ˈna?

5 E ohi haere Ruta i roto i te faaapu a Boaza (2:1-23). Ia tae atu raua i Betelehema, e faatia Naomi ia Ruta e ohi haere i te kerite a ootihia ˈi. E ite te fatu o te faaapu, o Boaza, te hoê ati Iuda paari e fetii piri roa no to ˈna metua hoovai tane o Elimeleka, ia ˈna. Noa ˈtu e e tiaraa to ˈna e ohi haere ia au i te ture a te Atua, e faaite Ruta i te haehaa ia ani oia i te parau faatia e rave i te ohipa i roto i te faaapu. (Lev. 19:9, 10) E faatia-oioi-hia oia, e e parau Boaza ia ˈna e ohi haere noa i roto i ta ˈna faaapu e ta ˈna mau tavini vahine apî. Ma te parau e ua faaroo oia no nia i to ˈna haerea taiva ore ia Naomi, e faaitoito oia ia ˈna na roto i teie mau parau: “Ia tahoo mai Iehova ia oe i ta oe ohipa, e ia horoahia mai ta oe utua rahi e te Atua no Iseraela nei e Iehova, ta oe i haere mai e faarǔrǔ i raro aˈe i to ˈna pererau ra.” (Ruta 2:12) I taua ahiahi ra, e opere Ruta ma te horoa maitai i te mau hotu o ta ˈna ohipa na Naomi e e faataa ˈtu oia e ua manuïa ta ˈna ohi-haere-raa maoti te maitai o Boaza. E ite Naomi i te rima o Iehova i reira, a parau ai e: “Ia haamaitaihia oia e Iehova, o tei ore i faaea i te hamani maitai mai i te ora nei e tei pohe ra hoi . . . No to tatou fetii taua taata ra; o te hoê ïa no to tatou fetii mau iho.” (2:20) Oia mau, e fetii piri roa o Boaza, ia au i te ture e tiaraa to ˈna no te horoa i te tamarii na Naomi na roto i te iˈoa o Elimeleka tei pohe. E tamau noa Ruta i te ohi haere i roto i te mau faaapu a Boaza e ia hope roa te ootiraa kerite e te ootiraa sitona.

6. Nafea Ruta e titau ai i te faaipoiporaa ma te hoo faahou mai, e eaha te pahonoraa a Boaza?

6 E faaipoipo Boaza, ei taata hoo faahou mai, ia Ruta (3:1–4:22). No te mea ua ruhiruhia roa oia no te fanau i te tamarii, e faaue Naomi i teie nei ia Ruta e mono ia ˈna i roto i te faaipoiporaa ma te hoo faahou mai. I taua anotau faufaa roa ra, e peu matauhia e te fatu fenua e hiˈopoa oia iho i te papairaa huero e ravehia i te ahiahi no te fanaˈo i te mataˈi e puhihau mai ia mairi te hoê mahana veavea. E taoto Boaza i nia i te tahua papairaa, i reira Ruta e ite mai ai ia ˈna. E haere mǎrû mai oia ia ˈna ra, e tatara i te ahu i nia i te avae o Boaza, a tarava ˈi i raro. Ia ara mai Boaza i te tuiraa po, e faaite Ruta ia ˈna e, ia au i te peu matauhia e te mau vahine e titau ra i te faaipoiporaa i te taoete, e ani oia e ia hohora oia i to ˈna ahu i nia ia ˈna. * E parau Boaza e, “Ia ora na oe ia Iehova, e tau tamahine,” e e haapopou oia ia ˈna no te oreraa e haere na muri i te feia apî no te here uˈana aore ra no te nounou. E ere roa ˈtu oia i te hoê vahine e titau i te hoê taatiraa viivii, maoti râ e roo maitai to Ruta ei “vahine haapao maitai.” (3:10, 11) Teie râ, mai ta Boaza e parau i teie nei, te vai ra te tahi atu â taata hoo e fetii piri aˈe ia ˈna iho; e farerei atu oia ia ˈna ia poipoi aˈe. E tarava noa Ruta i pihai iho i to ˈna avae e ia aahiata aˈe. I reira Boaza e horoa ˈi i te hoê ô huero na ˈna, e e hoˈi Ruta ia Naomi ra, o te ui ma te ru nafea te ohipa i te tupuraa.

7. Nafea Boaza e faaau ai i te faaipoiporaa, e eaha te haamaitairaa e roaa mai?

7 E haere oioi Boaza i te uputa o te oire e imi i te taata hoo. Ma te rave hoê ahuru o te mau matahiapo o te oire ei ite, e horoa oia na teie fetii piri roa i te ravea no te hoo faahou mai i te mau faufaa atoa a Elimeleka. E na reira anei oia? E oioi oia i te farii ia ite oia e e nehenehe oia e faarahi i ta ˈna faufaa. Ia ite râ oia i te titauraa e faaipoipo ia Ruta ia au i te ture o te faaipoiporaa i te taoete, e mǎtaˈu oia no ta ˈna iho faufaa e, ia au i te ture, e faaite oia e aita oia e hinaaro ra na roto i te iritiraa i to ˈna tiaa. Aita te Bibilia e faahiti ra i to ˈna iˈoa, e parau-noa-hia oia ma te ore e faatura-maitai-hia “E mea.” I mua i tauâ mau ite ra, e hoo mai Boaza ia Ruta ei vahine na ˈna. E na reira anei oia no te tahi tumu miimii? Eita, “ia ore [râ] ia mou te iˈoa o tei pohe ra.” (4:1, MN, 10) E ani te feia atoa e vai ra i reira i te haamaitairaa a Iehova no teie faanahoraa î i te here, e e haamaitairaa faahiahia mau ïa! E fanau Ruta i te hoê tamaiti na Boaza tei ruhiruhia, e na Naomi e haapao i te tamarii. Ua parauhia oia “te tamaiti o Naomi” e e mairihia to ˈna iˈoa o Obeda.—4:17, MN.

8. Eaha ˈtu â te haapapuraa e maoti te faanahoraa a Iehova e tae mai ai te Huero i tǎpǔhia?

8 E horoa mai te mau irava hopea o te Ruta i te huitupuna na nia mai ia Phareza, na roto mai ia Boaza, e tae atu ia Davida ra. E parau te tahi feia faahapa e aita te mau ui atoa i tapaohia, no te mea e tau roa roa tei mairi e mea iti roa te taata i faahitihia. E parau mau anei te reira? Aore ra ua haamaitaihia anei te taata taitahi i te hoê oraraa maoro e i te roaaraa mai te hoê tamaiti i to ˈna ruhiruhiaraa? E nehenehe teie parau hopea e riro ei manaˈo tano, e e haapapu e e tae mai te Huero i tǎpǔhia na roto i te faanahoraa a Iehova e to ˈna maitai rahi, eiaha râ na roto i te puai o te taata. I te tahi atu mau taime, ua faaohipa Iehova i to ˈna puai mai te reira te huru, ei hiˈoraa no te fanauraa o Isaaka, o Samuela, e o Ioane Bapetizo.—Gen. 21:1-5; Sam. 1, 1:1-20; Luka 1:5-24, 57-66.

FAUFAARAA

9. Ua riro te feia faahiahia i roto i te aamu o Ruta ei hiˈoraa maitai no tatou i teie mahana na roto i teihea mau auraa?

9 Mea faufaa mau â teie aamu nehenehe o te tauturu i te mau hoa o te parau-tia ia haapaari i to ratou faaroo. Ua faaite paatoa te mau taata o teie aamu anaanatae, i te hoê faaroo faahiahia ia Iehova, “e roo maitai tei noaa ia ratou atoa nei i te faaroo.” (Heb. 11:39) Ua riro ratou ei hiˈoraa maitai no tatou i teie mahana. Ua faaite Naomi i te tiaturiraa hohonu i roto i te maitai rahi o Iehova. (Ruta 1:8; 2:20) Ua faarue Ruta i to ˈna fenua aiˈa ma te manaˈo tae mau no te pee i te haamoriraa a Iehova; ua riro oia ei vahine taiva ore e te auraro, e ei rave ohipa itoito atoa. Mea au roa na Boaza te ture a Iehova, mea hinaaro oia e rave ma te haehaa i to ˈna hinaaro, e mea here na ˈna te vahine haapao maitai ra o Naomi e te vahine itoito ra o Ruta, no reira oia i amo ai i ta ˈna hopoia e faaipoipo na roto i te hoo-faahou-raa mai.

10. No te aha te aamu i roto i te Ruta e haapaari ai i to tatou tiaturiraa i te mau tǎpǔ a te Basileia?

10 Ua faaohipahia te faanahoraa a Iehova no te faaipoiporaa, e i roto i teie huru tupuraa te faaipoiporaa na roto i te hoo-faahou-raa mai, no te faahanahana ia ˈna. O Iehova te Tumu o te faaipoiporaa o Boaza e o Ruta, e ua haamaitai oia i te reira ia au i to ˈna maitai rahi; ua faaohipa oia i te reira ei ravea no te paruru i te huaai arii o Iuda e aratai atu ia Davida ra e i te pae hopea i te Davida Rahi ra, oia hoi o Iesu Mesia. Maoti to Iehova ara-maitai-raa e ia tae mai te Taata aiˈa o te Basileia ia au i ta ˈna mau ture, e papu e e tiaturi roa ˈtu ai tatou e e tupu mau â te mau tǎpǔ atoa a te Basileia. E faaitoito te reira ia tatou ia rave i te ohipa auhune i teie nei tau, ma te tiaturi e e roaa mai te hoê utua tia roa no ǒ mai ia Iehova ra, te Atua o Iseraela i te pae varua, i raro aˈe hoi i ‘to ˈna pererau tatou i haere mai ai e faarǔrǔ’ e te fatata ra hoi te mau opuaraa a to ˈna Basileia i te tupu roa ma te hanahana. (2:12) Te buka a Ruta, o te tahi atu â ïa tuhaa faufaa o te faatiaraa e aratai atu i taua Basileia ra!

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 839.

[Uiraa haapiiraa]