Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahohonuraa numera 10—Te Bibilia—e parau mau e te haavare ore

Faahohonuraa numera 10—Te Bibilia—e parau mau e te haavare ore

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Faahohonuraa numera 10—Te Bibilia—e parau mau e te haavare ore

Te aamu, te teotarafia, e te tumu o te taata ia au i te Bibilia; to ˈna tanoraa i te pae o te ihi, o te taˈere, e o te mau peu; te haavare ore, te au-maite-raa, e te taiva ore o to ˈna feia papai; ta ˈna mau parau tohu.

1. (a) Eaha te manaˈo o te rahiraa o te taata i te Bibilia? (b) Eaha te tumu matamua e hau ê ai te Bibilia?

 MEA pinepine te Bibilia i te fariihia mai te hoê buka taa ê mau no to ˈna huru pehepehe nehenehe roa e mai te hoê ohipa faahiahia roa a te feia i papai ia ˈna. E hau ê râ oia i te reira. Ua haapapu te feia papai iho e na Iehova, te Atua Mana hope, te mau parau ta ratou i papai. No reira mai te nehenehe o te huru papai o te Bibilia e te mea faahiahia ˈtu â, to ˈna faufaa faito ore ei buka î i te ite e te paari o te horoa i te ora. Ua haapapu Iesu, te Tamaiti a te Atua, e te mau parau ta ˈna i parau, “e varua ïa, e ora tei reira,” e ua faahiti rahi oia i te mau Papai Hebera tahito. “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau, tei faariro i te mau Papai Hebera ei “mau parau moˈa a te Atua.”—Ioa. 6:63; Tim. 2, 3:16, MN; Roma 3:1, 2, MN.

2, 3. Nafea te feia papai Bibilia i te haapapuraa e mea faauruahia oia e te Atua?

2 Ua haapapu te aposetolo Petero e na te varua moˈa i turai i te mau peropheta a te Atua e papai. Ua papai te arii Davida e: ‘Te parau nei te varua o Iehova ia ˈu, e tei tau vaha nei ta ˈna parau.’ (Sam. 2, 23:2) Ua faˈi te mau peropheta e na Iehova ta ratou mau parau. Ua faaara Mose eiaha e taati aore e iriti i te hoê noa ˈˈe parau i te mau parau moˈa ta Iehova i horoa mai ia ˈna. No Petero, mea faauruahia te mau papai a Paulo, e ua faahiti mau paha Iuda i te parau a Petero ei mana faauruahia. I te pae hopea, ua papai Ioane, te taata i papai i te Apokalupo, ma te arataihia e te varua o te Atua e ua faaara oia e ia taati aore ra ia iriti noa ˈtu te hoê taata i te hoê parau i teie faaiteraa tohu, e tia ˈtu oia no ˈna iho, eiaha i mua i te taata, i mua râ i te Atua iho.—Pet. 1, 1:10-12; Pet. 2, 1:19-21; Deut. 4:2; Pet. 2, 3:15, 16; Iuda 17, 18; Apo. 1:1, 10; 21:5; 22:18, 19.

3 Ua haapapu pauroa teie mau tavini itoito a te Atua e mea faauruahia te Bibilia e e parau mau. Mea rahi atu â te mau haapapuraa e e parau mau te mau Papai Moˈa, e e tauaparau tatou i te tahi pae i raro aˈe i na upoo parau 12 i muri nei.

4. Nafea to te ati Iuda hiˈo-noa-raa i te mau buka o te mau Papai Hebera?

4 (1) Te tanoraa i te pae o te aamu. Mai te matamua mai â, ua hiˈo noa te ati Iuda i te mau buka o te canon o te mau Papai Hebera ei mea faauruahia e ei mau parau mana papu roa. Inaha, i te tau o Davida, ua farii-maite-hia te mau tupuraa faatiahia i roto i te Genese e tae noa ˈtu i te Samuela Hoê ei aamu mau o te nunaa e o te mau taairaa o te Atua e o ratou, e te itehia ra te reira i roto i te Salamo 78, o te faahiti hau atu i te 35 o te reira mau tupuraa.

5. Eaha ta te feia papai no tahito ra i haapapu no nia ia Mose e te pǎpǎ Ture a te ati Iuda?

5 Ua patoi puai te mau enemi o te Bibilia i Na buka e pae, i to ˈna iho â râ huru parau mau e te taata i papai. Hau atu â râ i te ati Iuda tei farii e na Mose i papai i Na buka e pae, te vai atoa ra te faaiteraa a te feia papai no tahito ra, e enemi hoi te tahi o te ati Iuda. O Hécatée no Abdère, o Manéthon, taata tuatapapa Aiphiti, o Lysimaque no Alesanederia, o Eupolème, o Tacite, e o Juvénal, ua parau anaˈe e na Mose i haamau i te pǎpǎ ture o te faataa ê i te ati Iuda i te tahi atu mau nunaa, e te na ô ra te rahiraa e ua papai oia i taua mau ture ra. Ua faahiti atoa o Numénius, philosopho o te pee ia Pythagore, ia Iane e ia Iamebera mai te mau tahuˈa Aiphiti i patoi ia Mose. (Tim. 2, 3:8) No te tau mai o Alexandre (senekele 4 H.T.T.), i to to Heleni haamataraa i te anaanatae i te tuatapaparaa o te ati Iuda, teie feia papai e tae atu i te tau o te emepera Aurélien (senekele 3 T.T.). Mea rahi atu â te feia papai no tahito ra o te faahiti ia Mose mai te hoê aratai, te hoê faatere, aore ra te hoê iriti ture. * Mai ta tatou i ite i roto i te faahohonuraa na mua ˈˈe, e paturu pinepine te mau itearaa a te ihipǎpǎ e e tano te mau tupuraa i faatiahia i roto i te Bibilia no nia i te nunaa o te Atua o tei faaû i te mau nunaa tapiri, e te aamu.

6. Eaha te faaiteraa e paturu i te tanoraa o te mau Papai Heleni i te pae tuatapaparaa?

6 Eaha ïa no nia i te mau Papai Heleni Kerisetiano? Eita noa te reira e haapapu i te parau o te mau Papai Hebera, ua haapapu-atoa-hia râ e mea tano te reira i te pae tuatapaparaa e e parau mau e ua aifaito te faauruaraa e to te mau Papai Hebera. Te parau maira te feia papai i ta ratou i faaroo e i ite, no te mea ua ite mata ratou e mea pinepine, ua apiti ratou i roto i te mau ohipa ta ratou i faatia. Ua tiaturi te mau tausani feia no to ratou tau ia ratou. Ua paturu-rahi-hia ta ratou faaiteraa e te feia papai no tahito ra, mai ia Juvénal, Tacite, Sénèque, Suétone, Pline le Jeune, Lucien, Celse, e te taata tuatapapa ati Iuda ra o Josèphe.

7. (a) Eaha te haaferuriraa ta S. A. Allibone i vauvau no te haapapu e e parau mau te Bibilia? (b) Ia au i to ˈna manaˈo, eaha te tumu e patoi ai te taata i te mea papu?

7 Teie ta S. Austin Allibone i papai i roto i te buka The Union Bible Companion: “E taata ite roa o Sir Isaac Newton . . . i te faahohonu i te mau papai tahito, e ua hiˈopoa oia ma te haapao maitai roa i te mau Papai Moˈa. Eaha ta ˈna faaotiraa no nia i te reira? ‘Ia ˈu,’ o ta ˈna ïa e parau nei, ‘mea papu aˈe e e parau mau te Faufaa Apî i te mau huru aamu atoa no teie nei ao.’ Te na ô nei Taote Johnson e mea rahi aˈe ta tatou haapapuraa e ua pohe Iesu Mesia i te Kalavari, ia au i ta te mau Evanelia i parau, i te vai ra no nia i te poheraa o Jules César i te Capitole. Oia mau, mea rahi roa ˈtu â. A ani na i te hoê taata o te parau e aita oia e tiaturi ra i te aamu o te Evanelia, eaha te tumu e tiaturi ai oia e ua pohe César i te Capitole, aore ra na te pâpa Léon III i faakorona ia Charlemagne ei emepera no Tooa o te râ i te matahiti 800 . . . Nafea outou e ite ai e ua ora mau â o Charles I i Beretane, e ua tâpûhia to ˈna upoo, e ua faatere o Olivier Cromwell ei mono no ˈna? . . . Te parauhia ra e na Sir Isaac Newton i ite mai i te ture o te ohuraa . . . E tiaturi tatou i te mau parau atoa no nia i teie mau taata; no te mea te vai ra te mau haapapuraa a te tuatapaparaa no nia ia ratou. . . . Mai te peu e, noa ˈtu te mau haapapuraa mai teie, e tamau noâ te vetahi i te ore e tiaturi, e vaiiho tatou ia ratou i roto i te feruriraa piˈo e te maamaa aore ra te maua aita e ravea. Eaha ïa ta tatou e parau no nia i te feia e na ô ra e aita to ratou manaˈo i haapapuhia noa ˈtu te rahi o te mau haapapuraa e vai ra i teie nei e e parau mau te mau Papai Moˈa? . . . Papu maitai e e nehenehe tatou e parau e o te mafatu eiaha te upoo te fifi;—e aita ratou e hinaaro ra e tiaturi i te mea o te faahaehaa i to ratou teoteo, e te faahepo ia ratou e taui i te huru oraraa.” *

8. Eaha te vahi e taa ê ai te Kerisetianoraa o te Bibilia i te tahi atu mau haapaoraa atoa?

8 Ua haamatara o George Rawlinson i te huru teitei aˈe o te Kerisetianoraa, te hoê haapaoraa i reira te mau pǐpǐ e haamori ai ma te parau mau, i to ˈna papairaa e: “E taa ê te Kerisetianoraa—e tae noa ˈtu te Faufaa Apî, o te reira hoi to ˈna taahiraa avae matamua—i te tahi atu mau haapaoraa o te ao no to ˈna huru tia e te parau mau. Mea parau haere noa ta te mau haapaoraa no Heleni e no Roma, no Aiphiti, Inidia, Peresia, e Hitia o te râ ma, o te ore e pûpû i te hoê niu mau i te pae o te aamu. . . . E ere râ mai te reira e te haapaoraa o te Bibilia. Oia mau, ia hiˈo tatou i te Faufaa Tahito aore ra i te mea Apî, i ta te ati Iuda aore ra i ta te Kerisetiano, e ite mai tatou i te hoê faanahoraa haapiiraa tumu niuhia i nia i te mau tupuraa; o te au roa ino i te reira [mau tupuraa]; o te faufaa ore aita anaˈe te reira; e o te nehenehe e hiˈohia ei mea papu roa mai te peu e ua itehia e e tia te reira ia fariihia.” *

9. A faataa na e mea tano te Bibilia i te pae teotarafia.

9 (2) Te tanoraa i te pae teotarafia e ihifenua. E rave rahi feia papai tei faaite i to ratou manaˈo no nia i te tanoraa taa ê o te faataaraa a te Bibilia i te Fenua Tǎpǔhia e te mau vahi tapiri. Ei hiˈoraa, ua parau o A. P. Stanley tei ratere na te pae Hitia o te râ no nia i te tere o to Iseraela na te medebara e: “Ahiri noa ˈtu e aita i itehia to ratou aveia mau, no te rahi o te mau tuearaa o te mau huru taa ê o te fenua, e rahi roa ˈtu â te mau haapapuraa i te aamu. . . . E au maite te mau pape pihaa, te mau apoo pape, e te mau anavai iti i te mau faahitiraa i te ‘pape’ o Mara; te ‘pape pihaa’ o . . . Elima; te ‘anavai iti’ o Horeba; te ‘apoo pape’ a te mau tamahine a Ietero, e te mau ‘taheraa pape’ i Midiana. Te vai noa râ te mau raau tupu mai tei faahitihia i roto i te aamu a Mose.” * E itehia te tanoraa o te aamu o Aiphiti, eiaha noa i roto i te faataaraa i te huru fenua—to ˈna repo maitai î i te maa huero, to ˈna anavai Nil ua î te hiti i te aeho (Gen. 41:47-49; Exo. 2:3), ta ˈna pape no roto i te mau ‘anavai, faataheraa, pape otia, e vairaa pape’ (Exo. 7:19), ta ˈna ‘vavai, ta ˈna kerite, ta ˈna sitona, e ta ˈna olura’ (Exo. 9:31, 32)—i roto atoa râ i te iˈoa e te vairaa o te mau oire.

10. Nafea te mau aivanaa no teie tau i te hoonaraahia i te peeraa i te aamu Bibilia?

10 Ua tiaturi rahi te tahi mau aivanaa no teie tau i te Bibilia i te pae ihifenua e teotarafia e ua pee ratou ia ˈna mai te hoê aveia e ua hoonahia ratou. Tau matahiti aˈenei, ua rave o Ben Tor, te hoê taata ihifenua tuiroo, i te mau maimiraa na nia i teie irava: “Ia tae oe i to Atua ra ia Iehova i te fenua maitai ra; . . . i te fenua e auri te ofai ra.” (Deut. 8:7, 9) Tau kilometera i te atea ia Bere-seba, ua itea mai ia ˈna te mau mato tarere rarahi î i te ofai ereere e uteute. Ua manaˈohia e te vai ra 15 mirioni tǎne ofai aita i rahi te auri i roto. I muri aˈe, ua itea mai i te feia îite te hoê vairaa ofai maitai roa 1,5 kilometera i te roa e 60 e tae atu i te 65 % auri anoi ore to roto. Ua parau o Joseph Weitz, taata îite rahi i te pae tanu-faahou-raa i te uru raau no Iseraela e: “Te raau matamua ta Aberahama i tanu i roto i te repo i Bersabée, o te hoê ïa tamaris. A maha matahiti aˈenei, maoti teie faaiteraa, ua tanu matou e 2 mirioni tamaris i taua vahi ra. Ua tano Aberahama: ua itea mai ia matou e o te tamaris te hoê o te mau raau varavara o te tupu maitai i te pae Apatoa, e iti hoi i te 150 milimetera ûa i te matahiti i reira.” * Te na ô ra te buka Tree and Shrub in Our Biblical Heritage, a Nogah Hareuveni e: “Te itehia ra e aita te Patereareha Aberahama i tanu noa i te mau huru raau atoa i to ˈna taeraa ˈtu i Bere-seba. . . . Ua maiti oia i te raau mea haumârû aˈe to ˈna marumaru i to te tahi atu mau raau. Hau atu â, e faaruru te [tamaris] i te ahu e te paˈurâ roa no te mea e tae roa to ˈna mau aˈa i te vahi hohonu roa e tii i te pape. E ere ïa i te mea maere e ua vai noa te [tamaris] e tae roa mai i teie mahana i te tuhaa fenua o Bere-seba.” *Gen. 21:33.

11. Nafea te orometua haapii o Wilson e haapapu ai e mea tano te Bibilia?

11 No nia i te mau parau rii i te pae tuatapaparaa tau e teotarafia i roto i te Bibilia, ua papai te orometua haapii o R. D. Wilson i roto i te buka A Scientific Investigation of the Old Testament, mau api 213-214 e: “Mea tano aˈe e mea papu aˈe te mau parau i te pae tuatapaparaa tau e teotarafia i tei horoahia mai e te tahi atu mau parau mana tahito; e au maite roa te aamu o te tahi mau taata e te tahi atu â mau aamu i te mau haapapuraa a te mau parau mana e ere i ta te Bibilia.”

12. Nafea te mau tupuraa e tuati ai i te aamu Bibilia no nia i te tumu o te huitaata?

12 (3) Mau nunaa taata e to ratou reo. I roto i te buka After Its Kind, ua papai Byron C. Nelson e: “O te taata tei poietehia, eiaha râ te Ereere, te Tinito, te Europa. Ua poietehia e piti taata ta te Bibilia e parau e o Adamu e o Eva, e no roto mai ia raua, maoti te fanauraa e te faarauraa natura, te mau huru taata atoa e vai ra i nia i te fenua. Hoê huru natura te mau nunaa taata atoa, noa ˈtu eaha te iri e te faito rahi. Hoê â anaˈe huru feruriraa, manaˈo hohonu, tupuraa i te pae tino to ratou paatoa, e ineine noa i te faaipoipo te tahi i te tahi, e e nehenehe e fanau mai i te tahi atu mai ia ratou iho. No roto anaˈe mai te mau nunaa atoa i na tupuna e piti i oti roa ino i te rima o te Atua poiete.” * O te faaiteraa ïa teie a te Genese 1:27, 28; 2:7, 20-23; 3:20; te Ohipa 17:26; e te Roma 5:12.

13. Eaha ta te hoê taata ihipǎpǎ i parau no nia i te vahi mai reira te parareraa te mau reo i tahito ra?

13 Teie te manaˈo o te taata ihipǎpǎ o Sir Henry Rawlinson i te aamu Bibilia no nia i te tumu o te mau reo tahito: “Mai te peu e e vaiiho tatou e na te aveia noa o te mau reo e aratai ia tatou, e ma te ore roa ˈtu e hiˈo i te mau Papai, e maiti â tatou i te mau vahi papu no Sinara, ei pu mai reira te mau reo rau i te parareraa.” *Gen. 11:1-9.

14. (a) Eaha te mea hoê noa o te faataa ê i te Bibilia ei mea faauruahia e te Atua? (b) Eaha te hiˈoraa tano roa e vauvauhia i roto noa i te Bibilia, e nafea to ˈna neheheneraa e faaohipahia e au ai i te mau tuhaa atoa o te oraraa o te mau mahana atoa?

14 (4) E nehenehe e faaohipahia. Ahiri e aita ˈtu e haapapuraa e e parau mau te Bibilia, na ta ˈna noa mau faaueraa tumu parau-tia e mau ture morare teitei e faataa ê ia ˈna ei ohipa a te varua o te Atua. Hau atu â, e au to ˈna neheneheraa e faaohipahia i te mau tuhaa atoa o te oraraa o te mau mahana atoa. Aita ˈtu buka e horoa mai i te hoê hiˈoraa tano roa o te tumu o te mau mea atoa, tae noa ˈtu o to te taata, e o te opuaraa a te Atua poiete no te fenua e te taata. (Gen., pene 1; Isa. 45:18) E faaite mai te Bibilia no te aha te taata e pohe ai e no te aha te ino e vai ai. (Gen., pene 3; Roma 5:12; Ioba, mau pene 1, 2; Exo. 9:16) E haamau oia i te mau ture parau-tia teitei roa ˈˈe. (Exo. 23:1, 2, 6, 7; Deut. 19:15-21) E horoa oia i te aˈoraa tia no nia i te mau taairaa i te pae tapihooraa (Lev. 19:35, 36; Mas. 20:10; 22:22, 23; Mat. 7:12); te haerea morare mâ (Lev. 20:10-16; Gal. 5:19-23; Heb. 13:4); te taairaa e o vetahi ê (Lev. 19:18; Mas. 12:15; 15:1; 27:1, 2, 5, 6; 29:11; Mat. 7:12; Tim. 1, 5:1, 2); te faaipoiporaa (Gen. 2:22-24; Mat. 19:4, 5, 9; Kor. 1, 7:2, 9, 10, 39); te taairaa fetii e te mau hopoia a te tane, a te vahine, e a te mau tamarii (Deut. 6:4-9; Mas. 13:24; Eph. 5:21-33; 6:1-4; Kol. 3:18-21; Pet. 1, 3:1-6); te haerea e au i mua i te feia faatere (Roma 13:1-10; Tito 3:1; Tim. 1, 2:1, 2; Pet. 1, 2:13, 14); te ohipa tia e te mau taairaa fatu e tavini e paoti ohipa e rave ohipa (Eph. 4:28; Kol. 3:22-24; 4:1; Pet. 1, 2:18-21); te mau auhoaraa maitai (Mas. 1:10-16; 5:3-11; Kor. 1, 15:33; Tim. 2, 2:22; Heb. 10:24, 25); te faaafaroraa i te mau peapea (Mat. 18:15-17; Eph. 4:26); e e rave rahi atu â mau mea faufaa roa o te oraraa o te mau mahana atoa.

15. Eaha te aˈoraa Bibilia no nia i te ea pae tino e pae feruriraa e nehenehe e faaohipahia?

15 E horoa atoa te Bibilia i te mau manaˈo faufaa no nia i te ea pae tino e pae feruriraa. (Mas. 15:17; 17:22) Aita i maoro aˈenei, ua haapapu te mau maimiraa a te mau taote e e ohipa te huru feruriraa o te hoê taata i nia i to ˈna ea i te pae tino. Ei hiˈoraa, ua faaite te mau hiˈopoaraa e e pinepine mea puai roa te neiraa toto o te feia e riri haere noa. Ua parau te vetahi e e faatupu te riri i te huru-ê-raa o te mafatu, te maui upoo, te taheraa toto o te ihu, te aninia, aore ra te fifi i te paraparau. Ua faataa râ hoi te Bibilia e mea maoro aˈenei e: “Te hoê mafatu mǎrû, o te ora ïa o te tino iˈo.”—Mas. 14:30, MN; hiˈo i te Mataio 5:9.

16. Eaha te tahi mau parau a te Bibilia no nia i te tahi mau parau mau tei itea mai e te ihi e maoro i muri aˈe?

16 (5) Te tanoraa i te pae o te ihi. Noa ˈtu e e ere te Bibilia i te hoê buka ihi, ia faahiti râ oia i te mau tumu parau o te ihi, mea tano iho â e e au maite i te mau itearaa e te ite mau a te ihi. Ia faatia oia i te nanairaa o te poieteraa e tae noa ˈtu i to te mau animala (Gen., pene 1), ia parau oia e mea menemene te fenua (Isa. 40:22), e mea mau noa i roto i te reva i nia i te “aore,” ua na mua roa ïa oia i te mau itearaa i teie mau mea mau a te ihi. (Ioba 26:7) Ua haapapu te ihinatura no teie tau e mea tano te parau a te mau Papai e “e ere hoi hoê â huru tino te mau tino atoa nei,” mea ê te faanahoraa o te mau taoˈa tahi o te tino o te hoê i to te tahi huru ora, e o to te taata iho to ˈna “tino.” (Kor. 1, 15:39) * I te pae o te ihi animala, e tuu te Levitiko 11:6 i te aranabata i roto i te mau animala o te tamǎrû i te maa. Ua tâhitohitohia na teie parau, ua itea mai râ i te ihi i teie nei e e horomii faahou te rapiti i ta ˈna maa. *

17. Nafea i te iteraahia e mea tano te Bibilia i te pae rapaauraa?

17 I teie tau roa nei i fariihia ˈi te parau ra e ‘tei te toto te ora o te mau mea atoa’ ei parau mau tumu o te ihi rapaauraa. (Lev. 17:11-14) Ua faataa te Ture a Mose eaha te animala, te manu e te iˈa e mea “viivii ore” ia amu te taata, e ua opani i te maa atâta. (Lev., pene 11) I titau na te Ture e, i roto i te hoê puhaparaa faehau, ia tapoˈihia te tutae taata, o te paruru rahi ïa i te mau maˈi haapê e taˈitaˈihia e te raˈo, mai te hî toto e te fiva typhoïde. (Deut. 23:9-14) I teie â mahana, i te tahi mau fenua, e tupu te maˈi rahi no te mea aita e faaore-maitai-hia ra te tutae taata. E maitai rahi atu â te taata i taua mau fenua ra ahiri ratou e pee i te mau aˈoraa a te Bibilia no nia i te ihomâ.

18. Eaha ˈtu â te hiˈoraa e mea tano te Bibilia i te pae o te ihi?

18 E faaitoito te Bibilia e inu maa uaina iti “no to opu hoi, e no te pohe pinepine no oe ra.” (Tim. 1, 5:23) Ua papai te taote Salvatore P. Lucia, orometua haapii i te Fare haapiiraa tuatoru no Kalifonia, tuhaa Rapaauraa, e: “Ua riro te uaina ei maa inu maitai tahito roa ˈˈe e ei raau faufaa roa ˈˈe e nehenehe e rave-tamau-hia i te roaraa o te tuatapaparaa o te huitaata.” *

19. Nafea e haapapu ai e mea tano te mau papai a Luka?

19 (6) Te taˈere e te mau peu. Ua papai o A. Rendle Short i roto i te Modern Discovery and the Bible, no nia i te buka Ohipa e: “E peu matauhia e to Roma te faatereraa i te mau tuhaa fenua o ta ratou hau emepera rahi ma te vaiiho noa i te huru tiaauraa o taua vahi ra mai te peu e e ere i te mea atâta, e no reira te feia mana i roto i te mau mataeinaa taa ê e ohipa ˈi ma te mau iˈoa rau. Aita e taata, taa ê noa ˈtu e e ratere hiˈopoa maitai aore ra e taata tuatapapa haapao maitai oia, e nehenehe e parau eaha mau na te tiaraa o taua mau taata ra. E manuïa iho â te aravihi o Luka ei taata tuatapapa i roto i te hoê o te mau hiˈopoaraa etaeta roa ˈˈe no te mea e noaa noa ia ˈna te mea tano roa ino. Mea pinepine, na te hoê noa moni, aore ra te hoê tapaopaoraa i horoa mai i te haamaramaramaraa i hinaarohia no te haapapu i ta ˈna parau; eita te feia tuatapapa Roma fariihia e tamata i te rave i teie ohipa fifi mau. Inaha, te parau ra Luka e e mau teterareha o Heroda e o Lousanio; te na reira atoa ra o Josèphe. E parauhia o Heroda Ageripa, tei haapohe ia Iakobo i te ˈoˈe e tei tuu ia Petero i roto i te fare tapearaa, e arii; te faaite mai ra Josèphe nafea to ˈna faahoaraa ia Gaius César (Caligula) i Roma e to ˈna haamaitairaahia i te tiaraa arii i to Caligula riroraa mai ei emepera. E proconsul te tavana no Kupero, o Serigio Paulo. . . . Na mua rii aˈe, e tuhaa fenua Roma o Kupero faaterehia e te hoê propréteur aore ra légat, i te tau râ o Paulo, mai tei itehia i nia i te moni no Kupero, na roto i te reo Heleni e Latino atoa, o proconsul te tiaraa tano. Ua parauhia e no te tau ‘e proconsul ai o [Serigio] Paulo’ te hoê tapaopaoraa Heleni i itehia mai i Soloi, i te pae miti apatoerau o Kupero . . . I Tesalonia, i rave na te feia rahi o te oire i te tiaraa taa ê roa e politarque [feia faatere i te oire, Ohipa 17:6, nota i raro i te api], te hoê iˈoa matau-ore-hia i roto i te mau buka haapiiraa. Mea ê roa ïa te reira no tatou, taa ê noa ˈtu to Luka faaohiparaa i te reira, ahiri e aita to nia i te mau tapaopaoraa. . . . E tuhaa fenua Roma o Ahaia i te tau o Auguso, i te tau o Tiberio, na te emepera iho i faatere na ia ˈna, i te tau râ o Kalaudio, mai ta Tacite e faaite maira, ua hoˈi faahou oia na te huitoofa, e no reira, te tiaraa tano o Galio, [Ohipa 18:12] o proconsul ïa. . . . Hoê â oaoaraa to Luka, hoê â tanoraa, i te pae teotarafia e i roto i ta ˈna i ite i to ˈna ratere-haere-raa.” *

20. Nafea te mau papai a Paulo e faaite ai i te huru o te tau i ora ˈi e i papai ai oia?

20 E faaiteraa mau te mau rata a Paulo i te huru o to ˈna tau e e haapapuraa e ua ite mata roa oia i te mau mea ta ˈna i papai. Ei hiˈoraa, e oire parahihia e te nuu o Philipi, mea faahiahia roa na to ˈna huiraatira to ratou tiaraa Roma. Ua haamanaˈo Paulo i te mau Kerisetiano e tei te raˈi to ratou oire. (Ohi. 16:12, 21, 37; Phil. 3:20) Ua tui te roo o Ephesia no ta ˈna mau peu tahutahu. Ua haapii Paulo i te mau Kerisetiano no taua oire ra e rave i te mauhaa eiaha ratou ia riro atu i te mau demoni, e i taua atoa taime ra, ua faataa maitai oia i te haana tamaˈi a te faehau Roma. (Ohi. 19:19; Eph. 6:13-17) E peu matauhia e te feia upootia Roma e rave i te poroteraa upootiaraa ma te mau tîtî, e vaiiho-tahaa-hia te tahi pae, e ua faaohipahia te reira ei hiˈoraa. (Kor. 2, 2:14; Kol. 2:15) I roto i te Korinetia 1, 1:22, te faaitehia ra te taa-ê-raa i rotopu i te ati Iuda e te Heleni. I te na reiraraa, ua pee te feia papai Kerisetiano i te tanoraa o Mose, te taata i papai i Na buka e pae ta George Rawlinson i parau e: “Aita i mǎrǒhia aˈenei te tanoraa i te pae ihi nunaa taata o Na buka e pae no nia i te mau peu i Hitia o te râ.” *

21. (a) A horoa i te mau hiˈoraa o te haavare ore o te feia papai Bibilia. (b) Nafea te reira e haapuai ai i to tatou tiaturi e e parau mau te Bibilia?

21 (7) Te haavare ore o te feia papai Bibilia. I roto i te Bibilia taatoa, e haapapuraa puai te haavare ore o te feia papai e e parau mau tera. Ei hiˈoraa, ua faaite roa Mose i ta ˈna iho hara e te haavaraa a te Atua e eita raua o to ˈna taeae o Aarona e tae i te Fenua Tǎpǔhia. (Num. 20:7-13; Deut. 3:23-27) Ua vauvau-roa-hia te hararaa o Davida e piti taime, oia atoa te taivaraa ta ˈna tamaiti o Solomona. (Sam. 2, pene 11, 12, 24; Arii 1, 11:1-13) Ua papai o Iona no to ˈna iho auraro-ore-raa e te faahopearaa o te reira. Ua haavahia te nunaa Iseraela taatoa fatata e te feia papai atoa i te mau Papai Hebera, e mau ati Iuda anaˈe hoi, no to ˈna auraro-ore-raa i te Atua, i roto mau i te buka ta te ati Iuda e poihere e e farii ei mau parau a te Atua e ei aamu mau o to ratou nunaa. Hoê â atoa haavare-ore-raa to te feia papai Kerisetiano. Ua faaite na Evanelia e maha atoa i te hunaraa Petero i te Mesia. E ua huti Paulo i te ara-maite-raa i nia i te hape ino a Petero no nia i te faaroo i to ˈna faataa-ê-raa i te ati Iuda i te Etene i roto i te amuiraa Kerisetiano i Anetiohia. E tupu to tatou tiaturi i te Bibilia i te rahi ia ite tatou e eita te feia papai e faaherehere i te hoê noa ˈˈe taata, tae noa ˈtu ia ratou iho, no to ratou tapitapi e haapao maitai i te papai.—Mat. 26:69-75; Mar. 14:66-72; Luka 22:54-62; Ioa. 18:15-27; Gal. 2:11-14; Ioa. 17:17.

22. Eaha ˈtu â o te haapapu e o te Parau a te Atua iho â te Bibilia, e eaha te tumu i papaihia ˈi?

22 (8) Au-maite-raa o te feia papai. Ua papaihia te Bibilia i te hoê roaraa hau atu i te 1 600 matahiti e na feia papai e 40, aita râ e auraa ore. E numera rahi roa tei operehia noa ˈtu te patoiraa taehae roa e te mau tutavaraa itoito i te haamou atu. Te haapapu ra teie mau mea e oia iho â ta ˈna e parau ra o te Parau a te Atua Mana hope, e e mea faufaa mau â “ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia.”—Tim. 2, 3:16, MN. *

23. Eaha te tumu parau e ite-tamau-hia o te haapapu e mea faauruahia te Bibilia? A horoa i te mau hiˈoraa.

23 E itehia e mea faauruahia te Bibilia ia haamatara tamau oia i te tumu parau o te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova maoti te Basileia o te Mesia. Teie te tahi mau hiˈoraa faahiahia:

 Gen. 3:15 Tǎpǔraa i te Huero o te haamou

i te ophi

 Gen. 22:15-18 E haamaitaihia to te mau nunaa atoa

na roto i te huero o Aberahama

 Exo. 3:15; 6:3 Haapapu te Atua i to ˈna iˈoa,

to ˈna faaiteraa o Iehova

 Exo. 9:16; Roma 9:17 Parau te Atua e ta ˈna opuaraa,

ia porohia to ˈna iˈoa

 Exo. 18:11; Rahi aˈe Iehova i te mau atua ê atoa

Isa. 36:18-20;

37:20, 36-38;

Ier. 10:10, 11

 Exo. 20:3-7 Faatura te Atua i to ˈna iˈoa,

titau oia e haamori ia ˈna anaˈe

 Ioba, mau pene 1, 2 Mana arii tia o Iehova, te huru

e te taiva ore o te taata i te reira

 Ioba 32:2; 35:2; Haamatarahia te faatiaraa o te Atua

36:24; 40:8

 Isa. 9:7 Paturu te Atua ma te itoito i

te Basileia mure ore o ta ˈna Tamaiti

 Dan. 2:44; 4:17, 34; Faufaaraa o te Basileia o te Atua

7:13, 14 e o te “Tamaiti a te taata”

 Ezek. 6:10; 38:23 “E ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”

E itehia teie parau hau atu i te

60 taime i roto i te parau tohu

a Ezekiela

 Mal. 1:11 E rahi te iˈoa o te Atua i roto

i te mau nunaa

 Mat. 6:9, 10, 33 Mea faufaa roa ino te haamoˈaraa o te

iˈoa o te Atua maoti to ˈna Basileia

 Ioa. 17:6, 26 Ua faaite Iesu i te iˈoa o te Atua

 Ohi. 2:21; Roma 10:13 E tiaoro i te iˈoa o Iehova e ora ˈi

 Roma 3:4 Ia itehia e e parau mau ta te Atua noa

ˈtu e e riro te taata atoa ei haavare

 Kor. 1, 15:24-28 E faahoˈihia te Basileia i te Atua ra;

e riro te Atua ei mau mea atoa

no te mau taata atoa

 Heb. 13:15 E tia i te mau Kerisetiano ia poro

i te iˈoa o Iehova i mua i te taata

 Apo. 15:4 Ia faahanahanahia te iˈoa o Iehova

e te mau nunaa atoa

 Apo. 19:6 E aruehia te iˈoa o Iehova i muri aˈe

i te haamouraa o Babulonia Rahi

24. (a) Nafea te taiva ore o te mau Kerisetiano matamua e haapapu ai e e parau mau “te tuatapaparaa Kerisetiano”? (b) Eaha ˈtu â te haapapuraa e ua faatia te feia papai Bibilia i te mau tupuraa mau eiaha râ i te mau aai?

24 (9) Taiva ore o te mau Ite. Teie ta George Rawlinson i parau no nia i te tiaturi e nehenehe e horoahia i te faaiteraa a te mau pǐpǐ matamua, te feia i papai i te mau Papai Kerisetiano e te tahi atu â: “Ua ite te mau pǐpǐ apî e e nehenehe ratou e titauhia ia faaruru i te pohe i te mau taime atoa no ta ratou haapaoraa. . . . E faaû te feia papai matamua atoa o te paturu i te Kerisetianoraa, no ta ratou patururaa, i te mau mana tivila, a roo-atoa-hia ˈi i tauâ utua ra. Ia taaihia te faaroo i te parau o te ora e o te pohe, eita te taata e farii haere noa i te tiaturiraa na mua mai; eita atoa ratou e faaô noa ˈtu i roto i te hoê pǔpǔ faaroo e hamani-ino-hia ra aita anaˈe ratou i fafa maitai na mua i te mau haapiiraa a taua haapaoraa ra e i papu maitai e e parau mau iho â tera. Mea papu maitai e mea ravea aˈe ta te mau pǐpǐ apî matamua i ta tatou no te haapapu e e parau mau ta te mau Kerisetiano; ua nehenehe ratou e uiui i te mau ite e e faaau i ta ratou mau faatiaraa, e imi nafea te feia patoi i te fariiraa i ta ratou mau parau, e hiˈo i te mau parau mana a te mau Etene no taua tau ra, e e hiˈopoa maitai i te mau haapapuraa atoa. . . . Ia amuihia teie mau mea atoa—e e tia ia haamanaˈohia e amuiraa haapapuraa teie—e noaa mai te hoê haapueraa haapapuraa mea varavara i te itehia no nia i te mau tupuraa o te tau tahito roa; e o te haamau ma te feaa ore e e parau mau te tuatapaparaa Kerisetiano. Aita roa ˈtu . . . to taua tuatapaparaa ra e huru aai. E tuatapaparaa otahi tera, i faatiahia ma te taui ore, area te mau aai ra, e tauiui noa ïa; ua taai-maite-hia te reira i te tuatapaparaa tivila o taua tau ra, ta ˈna e faataa ma te tano taa ê mau, area te mau aai ra, e taviri ïa aore ra e mono atu i te tuatapaparaa tivila; ua î te Bibilia i te mau parau rii e au i te tupuraa mau, o ta te mau aai ïa e ape maite; ua î oia i te aˈoraa ohie e te maramarama, area te mau aai ra, e haapii ïa na roto i te mau auraa parau. . . . Te huru haapao maitai, te taiva ore, te tapitapiraa i te tanoraa, te here mau i te parau mau, o te mau huru rahi roa ˈˈe ïa o te feia i papai i te Faufaa Apî, tei faatia i te mau tupuraa mau, eiaha i te mau aai . . . Ua papai ratou ‘ia ite papu tatou e e parau mau te mau parau’ i ‘tiaturi-mau-hia na’ i to ratou tau ra.” *—Hiˈo i te Luka 1:1, 4.

25. Eaha te mea o te haapapu taa ê e e parau mau te Bibilia?

25 O te mau parau tohu a te Atua te hoê tuhaa anaanatae roa o te Bibilia. Ua haapapu-taa-ê-hia te huru parau mau o te Bibilia maoti te tupuraa o te mau parau tohu e rave rahi, o te faaite paatoa i te ravea hiˈo-atea-raa faahiahia a Iehova i te tau a muri aˈe. Ua riro mau â teie Parau tohu ei “lamepa e anaana i te vahi pouri ra,” e ia haapao maitai atu ratou, e puai mai te faaroo o te feia e hinaaro e ora e tae roa ˈtu i te taime e tupu roa ˈi te mau parau tohu atoa no nia i te Basileia i roto i te ao apî mure ore e te parau-tia a te Atua. E horoa mai na tabula e toru i muri nei i te mau haapapuraa hau e e parau mau ta te Bibilia ma te faaite i te tupuraa o te mau parau tohu e rave rahi, e oia atoa te au-maite-raa o te mau Papai atoa, te Hebera e te Heleni. I te roaraa o te tau, ua anaana noa ˈtu â te Bibilia, o te haapapu e e parau mau â tera i ‘faaurua e te Atua e e mea faufaa.’—Pet. 2, 1:19; Tim. 2, 3:16, MN.

[Nota i raro i te api]

^ The Historical Evidences of the Truth of the Scripture Records, 1862, a George Rawlinson, mau api 54, 254-258.

^ 1871, mau api 29-31.

^ The Historical Evidences of the Truth of the Scripture Records, mau api 25-26.

^ Sinai and Palestine, 1885, mau api 82-83.

^ Sélection du Reader’s Digest, Me 1954, mau api 114-119.

^ 1984, api 24.

^ 1968, mau api 4-5.

^ The Journal of the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland, Lonedona, 1855, buka 15, api 232.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 1147.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 142-143, 837-838.

^ Wine as Food and Medicine, 1954, api 5.

^ 1955, mau api 211-213.

^ The Historical Evidences of the Truth of the Scripture Records, api 290.

^ The Historical Evidences of the Truth of the Scripture Records, mau api 225, 227-228.

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 343, 344]

(10) MAU PARAU TOHU RAHI NO NIA IA IESU E TO RATOU TUPURAA

Parau tohu Ohipa Tupuraa

Gen. 49:10 Fanauhia i roto Mat. 1:2-16;

i te opu o Iuda Luka 3:23-33;

Heb. 7:14

Sal. 132:11; No te utuafare o Davida Mat. 1:1, 6-16; 

Isa. 9:7; tamaiti a Iese Mt 9:27; 15:22

Isa 11:1, 10 Mt 20:30, 31;

Mt 21:9, 15;

Mt 22:42;

Mar. 10:47, 48;

Luka 1:32; 2:4;

Lu 3:23-32;

Lu 18:38, 39;

Ohi. 2:29-31;

Ohi 13:22, 23;

Roma 1:3; 15:8, 12

Mika 5:2 Fanauhia i Betelehema Luka 2:4-11;

Ioa. 7:42

Isa. 7:14 Fanauhia e te hoê Mat. 1:18-23;

paretenia Luka 1:30-35

Ier. 31:15 Haapohehia te mau aiû Mat. 2:16-18

i muri aˈe i to ˈna

fanauraa

Hos. 11:1 Tiihia i Aiphiti Mat. 2:15

Mal. 3:1; 4:5; Faaineinehia te eˈa Mat. 3:1-3; 11:10-14; 

Isa. 40:3 na mua ˈˈe Mt 17:10-13;

Mar. 1:2-4;

Luka 1:17, 76;

Lu 3:3-6; 7:27;

Ioa. 1:20-23;

Ioa 3:25-28;

Ohi. 13:24; 19:4

Dan. 9:25 Fa mai ei Mesia Tia ˈtu no te

i te hopea o bapetizoraa e

na 69 “hebedoma” faatavaihia i te

varua i te taime i

faataahia i te

matahiti 29 T.T.

(Luka 3:1, 21, 22)

Isa. 61:1, 2 Tonohia mai no te hoê Luka 4:18-21

ohipa

Isa. 9:1, 2 Maoti ta ˈna taviniraa, Mat. 4:13-16

e ite te feia no

Naphatali e no Zebuluna

i te maramarama rahi

Sal. 78:2 Faahiti i te mau Mat. 13:11-13, 31-35

parabole

Isa. 53:4 Amo i to tatou Mat. 8:16, 17

mau maˈi

Sal. 69:9 Itoito no te fare o Mat. 21:12, 13;

Iehova Mar. 11:15-18;

Luka 19:45, 46;

Ioa. 2:13-17

Isa. 42:1-4 Ei tavini a Iehova, Mat. 12:14-21

aita i maniania i roto

i te mau aroâ

Isa. 53:1 Aita i tiaturihia Ioa. 12:37, 38;

Roma 10:11, 16

Zek. 9:9; Tomoraa i Ierusalema Mat. 21:1-9; 

Sal. 118:26 i nia i te hoê pinia Mar. 11:7-11;

aseni; fariihia ei arii Luka 19:28-38;

mai te hoê e haere Ioa. 12:12-15

maira i te iˈoa

o Iehova

Isa. 28:16; Patoihia, riro mai râ Mat. 21:42, 45, 46; 

Isa 53:3; ei ofai tihi Ohi. 3:14; 4:11; 

Sal. 69:8; Pet. 1, 2:7

Sal 118:22, 23

Isa. 8:14, 15 Riro mai ei ofai Luka 20:17, 18;

turoriraa Roma 9:31-33;

Pet. 1, 2:8

Sal. 41:9; Haavare te hoê Mat. 26:47-50; 

Sal 109:8 aposetolo taiva Ioa. 13:18, 26-30;

ia Iesu Ioa 17:12; 18:2-5;

Ohi. 1:16-20

Zek. 11:12 Haavarehia no na moni Mat. 26:15; 27:3-10;

ario e 30 Mar. 14:10, 11

Zek. 13:7 Purara ê te mau pǐpǐ Mat. 26:31, 56;

Ioa. 16:32

Sal. 2:1, 2 Patoi amui te feia mana Mat. 27:1, 2;

Roma e te mau aratai Mar. 15:1, 15;

o Iseraela i tei Luka 23:10-12;

faatavaihia e Iehova Ohi. 4:25-28

Isa. 53:8 Haavahia e faautuahia Mat. 26:57-68;

Mt 27:1, 2, 11-26;

Ioa. 18:12-14,

Ioa 18:19-24,

Ioa 18:28-40;

Ioa 19:1-16

Sal. 27:12 Ravehia te mau ite Mat. 26:59-61;

haavare Mar. 14:56-59

Isa. 53:7 Mamû oia i mua i te Mat. 27:12-14;

feia faahapa Mar. 14:61; 15:4, 5;

Luka 23:9; Ioa. 19:9

Sal. 69:4 Ririhia ma te tumu ore Luka 23:13-25;

Ioa. 15:24, 25;

Pet. 1, 2:22

Isa. 50:6; Poarahia, tuhahia i te Mat. 26:67; 

Mika 5:1 huare Mt 27:26, 30;

Ioa. 18:22; 19:3

Sal. 22:16, Rîhia i nia i te raau Mat. 27:35;

nota Mar. 15:24, 25;

Luka 23:33;

Ioa. 19:18, 23;

Ioa 20:25, 27

Sal. 22:18 Tufa-kelero-hia to ˈna Mat. 27:35;

ahu Ioa. 19:23, 24

Isa. 53:12 Amuihia e te feia rave Mat. 26:55, 56;

hara Mt 27:38;

Luka 22:37

Sal. 22:7, 8 Tâhitohitohia tei niaraa Mat. 27:39-43;

i te raau Mar. 15:29-32

Sal. 69:21 Horoahia te vinega e Mat. 27:34, 48;

te raau avaava Mar. 15:23, 36

Sal. 22:1 Vaiihohia ˈtu e te Atua Mat. 27:46;

i te mau enemi ra Mar. 15:34

Sal. 34:20; Aore e ivi i ofatihia Ioa. 19:33, 36

Exo. 12:46

Isa. 53:5; Patiahia Mat. 27:49; 

Zek. 12:10 Ioa. 19:34, 37;

Apo. 1:7

Isa. 53:5, 8, Pohe tusia no te hopoi Mat. 20:28; 

Isa 53:11, 12 ê i te mau hara e Ioa. 1:29;

te iriti i te eˈa o Roma 3:24; 4:25;

te tiaraa parau-tia Kor. 1, 15:3;

i mua i te Atua Heb. 9:12-15;

Pet. 1, 2:24;

Ioa. 1, 2:2

Isa. 53:9 Hunahia i roto i te Mat. 27:57-60;

feia taoˈa Ioa. 19:38-42

Iona 1:17; 2:10 I roto i te menema Mat. 12:39, 40;

e toru mahana, Mt 16:21; 17:23;

faatiahia ˈtu ai Mt 20:19; 27:64;

Mt 28:1-7;

Ohi. 10:40;

Kor. 1, 15:3-8

Sal. 16:8-11, Faatiahia hou a tahuti ai Ohi. 2:25-31;

nota Ohi 13:34-37

Sal. 2:7 Faariro Iehova ia ˈna Mat. 3:16, 17;

ei Tamaiti na ˈna maoti Mar. 1:9-11;

te fanauraa a te varua Luka 3:21, 22;

e te tia-faahou-raa Ohi. 13:33;

Roma 1:4;

Heb. 1:5; 5:5

Mau uiraa no te tabula “Mau parau tohu rahi no nia ia Iesu e to ratou tupuraa”:

(a) Eaha te mau parau tohu no nia i to ˈna fanauraa e faaite e e au ia Iesu i te riro ei Mesia?

(b) Eaha te mau parau tohu i tupu i te omuaraa o te taviniraa a Iesu?

(c) Nafea to Iesu faatupuraa i te mau parau tohu na roto i ta ˈna huru raveraa i ta ˈna taviniraa?

(d) Eaha te mau parau tohu i tupu i roto i te nau mahana hopea hou te haavaraa a Iesu?

(e) Nafea te mau parau tohu i te tupuraa i to ˈna haavaraahia?

(f) Eaha te mau parau tohu i faaite e e rîhia oia i nia i te raau, e pohe e e faatia-faahou-hia oia?

[Tapura i te mau api 344-346]

(11) MAU HIˈORAA NO TE TAHI ATU MAU PARAU TOHU BIBILIA TEI TUPU

Parau tohu Ohipa Tupuraa

Gen. 9:25 E riro to Kanaana ei Ios. 9:23, 27;

tavini na Iseraela Tav. 1:28;

Arii 1, 9:20, 21

Gen. 15:13, 14; E haere mai Iseraela i Exo. 12:35, 36; 

Exo. 3:21, 22 rapae ia Aiphiti ma te Sal. 105:37

mau taoˈa rahi ia haava

te Atua i te nunaa i

faatîtî ia ratou

Gen. 17:20; E noaa to Isemaela 12 Gen. 25:13-16; 

Ge 21:13, 18 raatira e e riro mai ei Par. 1, 1:29-31

nunaa rahi

Gen. 25:23; E noho atea roa to Edoma Gen. 36:8; 

Ge 27:39, 40 i te mau vahi repo Deut. 2:4, 5;

maitatai, e tavini i to Sam. 2, 8:14;

Iseraela, e e orure i Arii 2, 8:20;

te hau i te tahi taime Par. 1, 18:13;

Par. 2, 21:8-10

Gen. 48:19, 22 E riro Epheraima ei mea Num. 1:33-35;

rahi aˈe ia Manase, e e Deut. 33:17;

noaa i te opu taitahi Ios. 16:4-9; 17:1-4

te hoê tufaa

Gen. 49:7 E purara ê Simeona e Ios. 19:1-9;

o Levi na Iseraela Ios 21:41, 42

Gen. 49:10 E horoahia te ariiraa Sam. 2, 2:4;

na Iuda Par. 1, 5:2;

Mat. 1:1-16;

Luka 3:23-33;

Heb. 7:14

Deut. 17:14 E titau Iseraela i te Sam. 1, 8:4, 5, 19,

hoê arii Sa 1, 8:20

Deut. 28:52, E faautuahia Iseraela Ua tupu i nia ia

De 28:53, no to ˈna taivaraa; Samaria i te

De 28:64-66, e haaatihia te mau matahiti 740 H.T.T.

De 28:68 oire, e hopoi-tîtî-hia (Ar 2, 17:5-23),

te taata i nia ia Ierusalema

i te matahiti

607 H.T.T.

(Ier. 52:1-27), e

i niâ ia Ierusalema

i te matahiti

70 T.T.

Ios. 6:26 Utua no te Arii 1, 16:34

patu-faahou-raa

ia Ieriko

Sam. 1, 2:31, Faainoraa i te huaai Sam. 1, 4:11, 17, 18; 

Sa 1, 2:34; o Eli Arii 1, 2:26, 27, 35

Sa 1, 3:12-14

Arii 1, 9:7, 8; E haamouhia te hiero Arii 2, 25:9; 

Par. 2, 7:20, 21 ia taiva noa ˈtu Par. 2, 36:19;

Iseraela Ier. 52:13;

Oto 2:6, 7

Arii 1, 13:1-3 E haaviiviihia te fata Arii 2, 23:16-18

a Ieroboama

Arii 1, 14:15 Faatahuriraa o te Arii 2, 17:6-23;

basileia opu 10 o Ar 2, 18:11, 12

Iseraela

Isa. 13:17-22; Haamouraa o Babulonia; Dan. 5:22-31; 

Isa 45:1, 2; e mahiti noa te mau e haapapu te aamu o

Ier. 50:35-46; uputa o Babulonia; teie nei ao. Ua haru

Ier 51:37-43 na to Medai e to Kuro ia Babulonia a

Peresia faaterehia e mahiti noa ˈi te

Kuro e haru mau uputa *

Isa. 23:1, 8, E haamouhia te oire o E haapapu te aamu o

Isa 23:13, 14; Turia e to Kaladaio teie nei ao e ua

Ezek. 26:4, 7-12 faaterehia e haamouhia te tuhaa

Nebukanesa i nia i te fenua

rahi e ua haavîhia

te tuhaa i nia i te

motu e Nebukanesa

i muri aˈe 13

matahiti haaatiraa *

Isa. 44:26-28 Patu-faahou-raa o Par. 2, 36:22, 23;

Ierusalema e o te hiero Eze. 1:1-4

e te ati Iuda e hoˈi

mai na te faatîtîraa;

ta Kuro tuhaa i rave

Ier. 25:11; Hoˈi-faahou-raa o te hoê Dan. 9:1, 2; 

Ier 29:10 toea i muri aˈe e 70 Zek. 7:5;

matahiti vai-ano-raa Par. 2, 36:21-23

Ier. 48:15-24; E faaanohia Moabi Aita faahou te nunaa

Ezek. 25:8-11; Moabi i teie nei *

Zeph. 2:8, 9

Ier. 49:2; E riro te mau oire Amona Aita faahou te nunaa

Ezek. 25:1-7; ei mau aivi rii ano Amona i teie nei *

Zeph. 2:8, 9

Ier. 49:17, 18; E tâpû-ê-hia Edoma mai Ua ore roa te nunaa

Ezek. 25:12-14; te huru ra aita oia Edoma i muri aˈe i

Ezek 35:7, 15; i vai aˈenei te haamouraa o

Oba. 16, 18 Ierusalema i te

matahiti 70 T.T. *

Dan. 2:31-40; E maha basileia i E haapapu te aamu

Da 7:2-7 faataahia: Babulonia, o teie nei ao i te

Peresia, Heleni, e tupuraa no nia i te

Roma. E rave rahi hitiraa mai e te

parau rii i tohuhia toparaa o teie mau

hau rahi *

Dan. 8:1-8, I muri aˈe i te basileia Ua haru Alexandre

Da 8:20-22; o Peresia, e faatere le Grand i te Hau

Da 11:1-19 Heleni, te hoê hau emepera Peresia.

puai. E vahihia teie I to ˈna poheraa, ua

basileia na roto e haru e maha tenerara

maha, e mai roto mai i te hau. I te pae

i te reira e fa mai hopea, ua puaihia

e piti hau puai, te mai te mau hau a

arii no apatoerau e Séleucus e a

te arii no apatoa Ptolémée e ua aro

tamau noa te tahi

i te tahi *

Dan. 11:20-24, E faaue te hoê faatere Ua faauehia te

MN i te tapaoraa iˈoa. tapaoraa iˈoa i

I te tau o to ˈna mono, Paletetina i te tau

e ofatihia “te Arii o a faatere ai Kaisara

te faufaa” Auguso; ua

haapohehia Iesu i te

tau a faatere ai to

ˈna mono o Tiberio

Kaisara *

Zeph. 2:13-15; E riro Nineve ei vahi Ua riro mai ei

Nah. 3:1-7 ano faarueraa pehu *

Zek. 9:3, 4 E haamouhia te oire i Na Alexandre i

nia i te motu o Turia faatupu i te

matahiti 332 H.T.T. *

Mat. 24:2, E haaatihia Ierusalema Na to Roma i faatupu

Mt 24:16-18; e te mau pou i te matahiti

Luka 19:41-44 faaetaetaraa e e 70 T.T. *

haamouhia

Mat. 24:7-14; Anotau rahi ati tohuhia Anotau fifi aitâ i

Mar. 13:8; hou te hopea o teie itehia aˈenei i nia

Luka 21:10, 11; faanahonahoraa o te i te fenua mai te

Tim. 2, 3:1-5 mau mea; tamaˈi, oˈe, Tamaˈi Rahi Matamua

aueueraa fenua, maˈi mai â i te

pee, tia-ore-raa i te matahiti 1914.

ture, pororaa i te Te porohia ra te

parau apî maitai o te basileia i teie nei

Basileia i to te mau i roto i na fenua

nunaa atoa e 234

[Nota i raro i te api]

^ Hérodote I, 191, 192; Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 578-579.

^ Cyclopedia, a McClintock e Strong, nenei-faahou-raa no 1981, buka X, api 617; Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 531, 1125.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 304-305.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 101.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 696-697.

^ “Que ta volonté soit faite sur la terre,” mau api 103-124, 166-177, 188-195, 219-228.

^ “Que ta volonté soit faite sur la terre,” mau api 120-121, 172-174, 192-194, 219-260; Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 74-75.

^ “Que ta volonté soit faite sur la terre,” mau api 246-251; Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 228.

^ Hiˈo i te api 159, mau paratarapha 5, 6.

^ Cyclopedia, a McClintock e Strong, nenei-faahou-raa no 1981, buka X, mau api 618-619.

^ Hiˈo api 188, paratarapha 9.

Mau uiraa no te tabula “Mau hiˈoraa no te tahi atu mau parau tohu Bibilia tei tupu”:

(a) Eaha te mau mea i tohuhia tei tupu i muri aˈe i to te nunaa Iseraela taeraa ˈtu i te fenua o Kanaana?

(b) Eaha te mau haavaraa i tohuhia no Iseraela e no Iuda i tupu, e anafea ra?

(c) Eaha tei tohuhia no nia i te hoê hoˈi-faahou-raa? Ua tupu anei te reira?

(d) Ua faataehia te mau poroi haavaraa i nia i teihea mau nunaa taa maitai, e nafea taua mau haavaraa tohu ra i te tupuraa?

(e) Eaha te tahi mau tupuraa rahi o te tuatapaparaa i tohuhia e Daniela? e Iesu?

[Tapura i te mau api 346-349]

(12) TE TAHI MAU FAAHITIRAA E FAAAURAA I TE MAU PAPAI HEBERA A TE FEIA PAPAI I TE MAU PAPAI HELENI

(NOTA: I roto i teie tabula, aita te mau irava o te tabula “Mau parau tohu rahi no nia ia Iesu” o te mau api na mua ˈtu.)

Faahororaa Parau Faaauraa

Gen. 1:3 Faaue te Atua ia fa mai Kor. 2, 4:6

te maramarama

Gen. 1:26, 27 Hamani te Atua i te Iak. 3:9;

taata ia au i to ˈna Mar. 10:6

huru, te tane e te

vahine

Gen. 2:2 Faaea te Atua i te ohipa Heb. 4:4

poieteraa i te fenua nei

Gen. 2:7 Hamanihia Adamu ei Kor. 1, 15:45

nephe ora

Gen. 2:24 E faarue te taata i to Mat. 19:5;

ˈna mau metua a ati Mar. 10:7, 8;

atu ai i ta ˈna vahine; Kor. 1, 6:16;

e riro raua ei hoê Eph. 5:31

Gen. 12:3; 18:18 E haamaitaihia to te Gal. 3:8

mau nunaa atoa na roto

ia Aberahama

Gen. 15:5 E rahi roa mai te huaai Roma 4:18

o Aberahama

Gen. 15:6 Haapaohia te faaroo o Roma 4:3;

Aberahama ei parau-tia Gal. 3:6;

na ˈna Iak. 2:23

Gen. 17:5 Aberahama, metua tane Roma 4:16, 17

o te feia faaroo no

“te mau fenua atoa e

rave rahi”

Gen. 18:10, 14 Tǎpǔhia te hoê tamaiti Roma 9:9

na Sara

Gen. 18:12 Parau o Sara ia Pet. 1, 3:6

Aberahama “e fatu”

Gen. 21:10 Darama taipe o Sara, Gal. 4:30

Hagara, Isaaka, e o

Isemaela to roto

Gen. 21:12 No roto te huaai o Roma 9:7;

Aberahama ia Isaaka Heb. 11:18

Gen. 22:16, 17 Horeo te Atua na nia ia Heb. 6:13, 14

ˈna iho e haamaitai

ia Aberahama

Gen. 25:23 Tohuhia e e haamaitai Roma 9:12

te Atua ia Iakoba

eiaha râ ia Esau

Exo. 3:6 E Atua te Atua, eiaha Mat. 22:32;

no tei pohe, no tei Mar. 12:26;

ora râ Luka 20:37

Exo. 9:16 Te tumu i vaiiho ai te Roma 9:17

Atua ia ora noa Pharao

Exo. 13:2, 12 Pûpûhia te matahiapo na Luka 2:23

Iehova

Exo. 16:18 Faatano noa te Atua i Kor. 2, 8:15

te ohiraa i te mâna

Exo. 19:5, 6 E riro mai Iseraela ei Pet. 1, 2:9

basileia tahuˈa

Exo. 19:12, 13 Te huru riaria o Iehova Heb. 12:18-20

i te mouˈa Sinai

Exo. 20:12-17 Te 5, te 6, te 7, te 8, Mat. 5:21, 27; 15:4;

te 9, e te 10raa o te Mt 19:18, 19;

mau ture Mar. 10:19;

Luka 18:20;

Roma 13:9;

Eph. 6:2, 3;

Iak. 2:11

Exo. 21:17 Te utua ia ofatihia te Mat. 15:4;

5raa o te ture Mar. 7:10

Exo. 21:24 E mata ra, ei mata ïa Mat. 5:38

te utua e e niho ra,

ei niho ïa te utua

Exo. 22:28 “Eiaha oe e parau ino i Ohi. 23:5

to outou ihora haava”

Exo. 24:8 Faaauraa i te faufaa Heb. 9:20;

o te Ture—‘te toto Mat. 26:28;

o te faufaa’ Mar. 14:24

Exo. 25:40 Faaitehia te hohoˈa o Heb. 8:5

te sekene e o to ˈna

mau tauihaa ia Mose

Exo. 32:6 E rave to Iseraela i Kor. 1, 10:7

te arearearaa

Exo. 33:19 E aroha hamani maitai Roma 9:15

to te Atua i ta ˈna

e hinaaro

Lev. 11:44 ‘Ia moˈa outou; te Pet. 1, 1:16

moˈa nei hoi au’

Lev. 12:8 Te pûpûraa a te vahine Luka 2:24

veve ia fanau te hoê

tamaroa

Lev. 18:5 Te taata e haapao i te Gal. 3:12

Ture, e ora ïa i te

reira

Lev. 19:18 A aroha i to taata-tupu Mat. 19:19; 22:39;

mai ia oe iho na Mar. 12:31;

Roma 13:9;

Gal. 5:14; Iak. 2:8

Lev. 26:12 O Iehova te Atua o Kor. 2, 6:16

Iseraela

Num. 16:5 Ua ite Iehova o vai Tim. 2, 2:19

to ˈna

Deut. 6:4, 5 A here ia Iehova ma to Mat. 22:37;

mafatu e nephe atoa Mar. 12:29, 30;

Luka 10:27

Deut. 6:13 “O to Atua o Iehova ta Mat. 4:10;

oe e haamori” Luka 4:8

Deut. 6:16 “Eiaha oe e aa i to Atua Mat. 4:7;

ra ia Iehova” Luka 4:12

Deut. 8:3 Eiaha te taata e ora i Mat. 4:4;

te maa anaˈe ra Luka 4:4

Deut. 18:15-19 E faatupu te Atua i te Ohi. 3:22, 23

hoê peropheta mai

ia Mose

Deut. 19:15 Ia haapapuhia te mau Ioa. 8:17;

parau atoa e na ite Kor. 2, 13:1

toopiti aore ra tootoru

Deut. 23:21 “E faatupu râ oe Mat. 5:33

i ta oe i tǎpǔ

ia Iehova ra”

Deut. 24:1 Te faataaraa ia au i Mat. 5:31

te Ture a Mose

Deut. 25:4 “Eiaha oe e tavaha i Kor. 1, 9:9;

te puaatoro e taataahi Tim. 1, 5:18

i te sitona ra”

Deut. 27:26 E faainohia te Iseraela Gal. 3:10

e ore e haapao

i te Ture

Deut. 29:4 Aita i rahi te ati Iuda Roma 11:8

i faaroo i te parau

apî maitai

Deut. 30:11-14 Titauhia ia vai “te Roma 10:6-8

parau o te faaroo”

i roto i te mafatu e

ia poro i te reira

Deut. 31:6, 8 Eita roa ˈtu te Atua e Heb. 13:5

faarue i to ˈna nunaa

Deut. 32:17, 21 Ua faatihaehae te Atua Roma 10:19;

i te ati Iuda na roto Kor. 1, 10:20-22

i te titau-manihihi-raa

i te mau Etene. Ua

faatihaehae to Iseraela

ia Iehova i ta ratou

haamoriraa idolo

Deut. 32:35, 36 Na Iehova e tahoo Heb. 10:30

Deut. 32:43 “E oaoa outou, e te Roma 15:10

Etene e, e to ˈna

atoa ra taata”

Sam. 1, 13:14; Davida, te hoê taata Ohi. 13:22

Sa 1, 16:1 e au i to te Atua aau

Sam. 1, 21:6 Ua amu Davida e to ˈna Mat. 12:3, 4;

mau taata i te mau Mar. 2:25, 26;

pane o te aro Luka 6:3, 4

Arii 1, 19:14, 18 O te hoê noa toea ati Roma 11:3, 4

Iuda tei ore i taiva

i te Atua

Par. 2, 20:7 Parauhia Aberahama te Iak. 2:23

“hoa” o te Atua (tei

“here” Ia ˈna)

Ioba 41:11 ‘O vai tei horoa ˈtu na Roma 11:35

mua na [te Atua]?’

Sal. 5:9 “E vahi tiapapu hamǎmǎ Roma 3:13

noa to ratou arapoa”

Sal. 8:2 E faatupu te Atua i te Mat. 21:16

arueraa “no roto i te

vaha o te tamarii rii”

Sal. 8:4-6 “Eaha te taata nei i Heb. 2:6, 7;

manaˈo mai ai oe ia Kor. 1, 15:27

ˈna?” Ua tuu te Atua i

te mau mea atoa i raro

aˈe i te avae o te Mesia

Sal. 10:7 “Ua î to ratou vaha i Roma 3:14

te tuhi”

Sal. 14:1-3 “Aore roa e taata Roma 3:10-12

parau-tia”

Sal. 18:49 E haamaitai to te mau Roma 15:9

nunaa etene i te Atua

Sal. 19:4, nota E ravea ta te taata Roma 10:18

atoa e faaroo i te

parau mau no nia i te

vai-mau-raa o te Atua mai

te faaitehia e te

poieteraa atoa

Sal. 22:22 “E faaite au i to iˈoa Heb. 2:12

i to ˈu ra mau taeae”

Sal. 24:1 Na Iehova te fenua Kor. 1, 10:26

Sal. 32:1, 2 “E ao to te taata eita Roma 4:7, 8, MN

roa ˈtu Iehova e haapao

faahou atu i ta ˈna hara”

Sal. 34:12-16 ‘Tei te feia parau-tia Pet. 1, 3:10-12

hoi to Iehova mata’

Sal. 36:1 “Aore roa e mǎtaˈu i Roma 3:18

te Atua i mua i to

ratou mata”

Sal. 40:6-8 Eita te Atua e farii Heb. 10:6-10

faahou i te mau tusia

a te Ture; e noaa te

moˈaraa i te tusia hoê

roa o te tino o Iesu,

ia au i to te Atua

hinaaro

Sal. 44:22 “Ua faarirohia matou Roma 8:36

mai te mamoe i

haapaohia no te pohe ra”

Sal. 45:6, 7 ‘O te Atua te terono Heb. 1:8, 9

o te Mesia e a muri

noa ˈtu’

Sal. 51:4 E upootia te Atua maoti Roma 3:4

ta ˈna parau e ta ˈna

mau haavaraa

Sal. 68:18 I to te Mesia maueraa Eph. 4:8

i nia, ua horoa oia

i te mau ô taata

Sal. 69:22, 23 E riro mai te airaa Roma 11:9, 10

maa hau a to Iseraela

ei marei

Sal. 78:24 Te pane o te raˈi Ioa. 6:31-33

Sal. 82:6 “E atua outou” Ioa. 10:34

Sal. 94:11 ‘Ua ite Iehova i te Kor. 1, 3:20

manaˈo o te feia paari,

e e mea faufaa ore ïa’

Sal. 95:7-11 Aita te mau Iseraela Heb. 3:7-11;

faaroo ore i ô i roto i Heb 4:3, 5, 7

te faaearaa o te Atua

Sal. 102:25-27 ‘Na oe, e Iehova, i Heb. 1:10-12

haamau i te tumu o

te fenua’

Sal. 104:4 “Ua faariro oia i te Heb. 1:7; MN

mau melahi no ˈna

[ei varua]”

Sal. 110:1 E parahi te Fatu i te Mat. 22:43-45;

rima atau o Iehova Mar. 12:36, 37;

Luka 20:42-44;

Heb. 1:13

Sal. 110:4 E tahuˈa te Mesia e a Heb. 7:17

muri noa ˈtu, mai ia

Melehizedeka te huru

Sal. 112:9 “Ua faaani oia . . . e Kor. 2, 9:9

tia tana parau-tia i

te vai-maite-raa”

Sal. 116:10 “Ua faaroo vau, no Kor. 2, 4:13

reira vau i parau ai”

Sal. 117:1 “E haamaitai outou Roma 15:11

ia Iehova, e te mau

fenua atoa ra”

Sal. 118:6 ‘O Iehova to ˈu Heb. 13:6

tauturu; e ore au

e mǎtaˈu’

Sal. 140:3 “E te taero asepi i Roma 3:13

roto i to ratou utu”

Mas. 26:11 “Ua hoˈi te urî i Pet. 2, 2:22

to ˈna iho ruai”

Isa. 1:9 Ahiri e aita te hoê Roma 9:29

toea, e riro Iseraela

mai ia Sodoma

Isa. 6:9, 10 Aita to Iseraela i Mat. 13:13-15;

faaroo i te parau apî Mar. 4:12;

maitai Luka 8:10;

Ohi. 28:25-27

Isa. 8:17, 18 ‘Inaha vau, e te Heb. 2:13

tamarii ta Iehova i

ho mai no ˈu ra’

Isa. 10:22, 23 O te hoê noa toea Roma 9:27, 28

Iseraela te faaorahia

Isa. 22:13 “E amu tatou e e inu Kor. 1, 15:32

hoi; ananahi hoi tatou

e pohe ai”

Isa. 25:8 “Ua horomii-roa-hia te Kor. 1, 15:54; MN

pohe [e a muri

noa ˈtu]”

Isa. 28:11, 12 Aita te taata i Kor. 1, 14:21

tiaturi noa ˈtu e ua

paraparauhia ˈtu “i te

parau ěê”

Isa. 28:16 Aita e inoinoraa no te Pet. 1, 2:6;

feia e niu i to ratou Roma 10:11

faaroo i nia i te Mesia,

te niu o Ziona

Isa. 29:13 Faataahia te huru Mat. 15:7-9;

haavarevare o te mau Mar. 7:6-8

papai parau e o te

mau Pharisea

Isa. 29:14 E faaore te Atua i te Kor. 1, 1:19

paari o te feia paari

Isa. 40:6-8 E vai noa te parau i Pet. 1, 1:24, 25

faahitihia e Iehova e

a muri noa ˈtu

Isa. 40:13 ‘O vai tei riro ei aˈo Roma 11:34

no Iehova?’

Isa. 42:6; 49:6 “Ua haapaohia oe e au Ohi. 13:47

ei tiarǎmǎ no te

Etene”

Isa. 45:23 E piˈo te mau turi atoa Roma 14:11

i raro i mua ia Iehova

Isa. 49:8 Te taime au ia Kor. 2, 6:2

faaroohia mai, i te

“mahana faaoraraa”

Isa. 52:7 Mea nehenehe te avae o Roma 10:15

te feia e hopoi i te

parau apî maitai

Isa. 52:11 “E haere mai outou i Kor. 2, 6:17

rapae au mai roto mai

ia ratou ra, ia taa ê

outou”

Isa. 52:15 Porohia te parau apî Roma 15:21

maitai i te mau Etene

Isa. 54:1 ‘E oaoa oe, e te vahine Gal. 4:27

tamarii ore ra o tei ore

i fanautama na’

Isa. 54:13 ‘E haapii-anaˈe-hia Ioa. 6:45

ratou e Iehova’

Isa. 56:7 E riro te fare o Iehova Mat. 21:13;

ei fare pureraa na to Mar. 11:17;

te mau nunaa atoa Luka 19:46

Isa. 59:7, 8 Faataahia te ino o te Roma 3:15-17

taata

Isa. 65:1, 2 Faaite Iehova ia ˈna Roma 10:20, 21

iho i te mau nunaa

Etene

Isa. 66:1, 2 “O te raˈi to ˈu Ohi. 7:49, 50

terono, e o te fenua

to ˈu taahiraa avae”

Ier. 5:21 E mata to ratou, Mar. 8:18

aita râ e ite ra

Ier. 9:24 ‘O te oaoa ra, e oaoa Kor. 1, 1:31;

oia ia Iehova’ Kor. 2, 10:17

Ier. 31:31-34 E faaau te Atua i te Heb. 8:8-12;

hoê faufaa apî Heb 10:16, 17

Dan. 9:27; 11:31 “Te mea riaria e pau Mat. 24:15

ai ra”

Hos. 1:10; 2:23 E riro atoa mai to te Roma 9:24-26

mau nunaa Etene ei

nunaa o te Atua

Hos. 6:6 “O te aroha ta ˈu i Mat. 9:13; 12:7

hinaaro, eiaha te tusia”

Hos. 13:14 ‘E te pohe e, teihea Kor. 1, 15:54, 55

to oe tara?’

Ioe. 2:28-32 “O te tiaoro i te iˈoa Ohi. 2:17-21;

o Iehova e ora ïa” Roma 10:13

Amo. 9:11, 12 E faatia faahou te Atua Ohi. 15:16-18

i te tiahapa o Davida

Hab. 1:5 “A hiˈo na outou, e te Ohi. 13:40, 41

feia e vahavaha, a maere

atu”

Hab. 2:4 ‘E ora to ˈu taata Heb. 10:38;

parau-tia i te faaroo’ Roma 1:17

Hag. 2:6 E faaaueuehia te mau Heb. 12:26, 27

raˈi e te fenua

Mal. 1:2, 3 Herehia Iakoba, Roma 9:13

ririhia Esau

Mau uiraa no te tabula “Te tahi mau faahitiraa e faaauraa i te mau Papai Hebera a te feia papai i te mau Papai Heleni”:

(a) Nafea te mau faahitiraa a te mau Papai Heleni i te Genese e paturu ai i te aamu o te poieteraa?

(b) Nafea te faaauraahia te mau irava o te Genese no nia ia Aberahama e to ˈna huero?

(c) Eaha te mau faahitiraa i te Exodo no nia i na Ture Ahuru e te tahi atu mau tuhaa o te Ture?

(d) Nohea mai te faahitiraahia na ture rahi e piti, e here ia Iehova ma te mafatu e te nephe atoa e e here i te taata-tupu mai ia ˈna ihora?

(e) A horoa i te tahi o te mau faaueraa tumu o Na buka e pae i faahitihia i roto i te mau Papai Heleni. Nafea te reira i te faaauraahia?

(f) Teihea mau irava i roto i te Salamo, i faahitihia i roto i te mau Papai Heleni, o te faahanahana ia Iehova (1) ei Fatu i poiete i te fenua? (2) ei Atua o te faaite i te anaanatae i te feia parau-tia e o te haapao maitai ia ratou?

(g) Nafea te mau Papai Heleni Kerisetiano e faaau ai i te mau irava no roto mai i te Isaia e te tahi atu mau peropheta i (1) te pororaa i te parau apî maitai? (2) te patoiraa a te vetahi i te parau apî maitai? (3) to te mau nunaa Etene riroraa mai ei feia faaroo e te hoê toea Iseraela? (4) te mau maitai e noaa mai ia faaohipahia te faaroo i te parau apî maitai?