Faahohonuraa numera 3—Faanahoraa i te mau tupuraa i roto i te tau
Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau
Faahohonuraa numera 3—Faanahoraa i te mau tupuraa i roto i te tau
Numeraraa i te taime i te tau Bibilia e tuatapaparaa i te tau o te mau tupuraa rahi o te mau Papai Hebera e Heleni.
1. (a) Na te aha e faaite e o Iehova te Fatu mau o te tau? (b) Eaha te haereraa i mua i ravehia no te faataa i te tuatapaparaa tau Bibilia?
I TO ˈNA horoaraa i te orama o “te arii i apatoa” e “te arii no apatoerau” ia Daniela, ua rave te melahi a Iehova tau taime i te parau ra “te tau i haapaohia ra.” (Dan. 11:6, 27, 29, 35) E rave rahi atu â mau irava o te faaite atoa ra e o Iehova te Fatu mau o te tau, e e faatupu oia i ta ˈna mau opuaraa i te tau mau ra. (Luka 21:24; Tes. 1, 5:1, 2) I roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, ua horoa mai oia i te tahi mau “tapao” o te tauturu mai ia faataa i te mau tupuraa faufaa i roto i te tau. Mea rahi te haereraa i mua tei ravehia i roto i te taaraa i te tuatapaparaa tau Bibilia. Te tamau noa ra te mau maimiraa a te ihipǎpǎ e a vetahi atu â i te turama i te mau fifi rau, o te tauturu mai ïa ia faataa i te tau o te mau tupuraa rahi o te Bibilia.—Mas. 4:18.
2. A horoa i te hoê hiˈoraa o te taioraa i te mau numera nanairaa.
2 Numera nanairaa e numera tumu. I roto i te faahohonuraa na mua ˈtu (mau paratarapha 24 e 25), ua itea mai ia tatou e te vai ra te taa-ê-raa i rotopu i te numera tumu e te numera nanairaa. E tia ia haamanaˈohia te reira ia numerahia te mau anotau Bibilia ia au i te mau taioraa mahana o teie tau. Ei hiˈoraa, ia faahitihia “te toru ahuru ma hitu o te tîtîraa o te arii o Iuda o Iehoiakina,” e numera nanairaa te parau ra “toru ahuru ma hitu.” E 36 matahiti tia ïa te reira e tau mahana, hebedoma, aore ra avaˈe (tei te taime i mairi mai te hopea mai o te 36raa o te matahiti).—Ier. 52:31.
3. (a) Eaha te mau buka a te Hau e tauturu ia faataa i te mau taio mahana Bibilia? (b) Eaha te matahiti faatereraa, e eaha te matahiti faateronoraa?
3 Mau matahiti faatereraa e faateronoraa. E faahiti te Bibilia i te mau buka tuatapaparaa a te Hau o Iuda e Iseraela, e ta to Babulonia e Peresia atoa. I roto i na basileia e maha atoa ra, e tuatapapa-maitai-hia te tau ia au i te mau faatereraa a te mau arii, e ua na reira-atoa-hia i roto i te Bibilia. E pinepine te Bibilia i te faaite eaha te buka i faahitihia, ei hiˈoraa, “te buka ohipa a Solomona.” (Arii 1, 11:41) Tei roto te tuhaa o te matahiti faateronoraa i te tau faatereraa a te hoê arii, e haere mai ai te mau matahiti tia o ta ˈna faatereraa. Te mau matahiti faatereraa, o te mau matahiti ariiraa haamanahia ïa, mai te avaˈe Nisana ˈtu e i te avaˈe Nisana, aore ra mai te tau uaaraa tiare atu e i te tau uaaraa tiare. Ia faateronohia te hoê arii, e parauhia te mau avaˈe hou te tau uaaraa tiare i te avaˈe Nisana, to ˈna matahiti faateronoraa, i reira oia e faahope ai i te faatereraa a te arii ta ˈna i mono. E taiohia râ ta ˈna iho tau faatereraa haamanahia mai te 1 no Nisana mai.
4. A faaite nafea te tuatapaparaa tau Bibilia e ravehia ˈi na nia i te mau matahiti faatereraa.
4 Ei hiˈoraa, te itehia ra e ua haamata Solomona i te faatereraa maa taime iti hou te avaˈe Nisana 1037 H.T.T., te ora noa ra ïa o Davida. Aita i maoro, pohe atura o Davida. (Arii 1, 1:39, 40; 2:10) E haere roa râ te matahiti hopea o te faatereraa a Davida i te tau uaaraa tiare 1037 H.T.T., e e taiohia i roto i to ˈna na matahiti ariiraa e 40. E parauhia te matahiti aita i tia, mai te haamataraa o te faatereraa a Solomona e tae atu i te tau uaaraa tiare 1037 H.T.T., to ˈna matahiti faateronoraa, e eita e nehenehe e taiohia ei matahiti faatereraa na ˈna no te mea te faatia ra oia i te tau ariiraa a to ˈna metua tane. Aita ïa te matahiti faatereraa matamua tia a Solomona i haamata hou te avaˈe Nisana 1037 H.T.T. (Arii 1, 2:12) I te pae hopea, te parauhia ra e e 40 matahiti tia to Solomona faatereraa ei arii. (Arii 1, 11:42) Ia faataa-ê-hia te mau matahiti faatereraa i te mau matahiti faateronoraa, e nehenehe e tuatapapahia te tau Bibilia ma te tano. *
NUMERARAA I TE TAU E TAE ROA ˈTU I TE POIETERAA
5. Nafea e faataahia ˈi te taio mahana o te faanaho-faahou-raa o te haamoriraa a Iehova i Ierusalema?
5 Mai te taio mahana faufaa ˈtu. Te taio mahana faufaa no te numera i te tau e tae roa ˈtu i te poieteraa o Adamu, o te toparaa ïa te opu arii Babulonia ia Kuro i te matahiti 539 H.T.T. * Ua haamau o Kuro i ta ˈna parau e faaora i te ati Iuda i ta ˈna matahiti matamua, hou te tau uaaraa tiare 537 H.T.T. Te faatia ra te Ezera 3:1 e ua tae te mau tamarii a Iseraela i Ierusalema i te hituraa o te avaˈe, oia hoi Tishri, e au ïa i te area Setepa e Atopa. Inaha, e parauhia e i te tau toparaa rauere 537 H.T.T. ra te haamau-faahou-raahia te haamoriraa a Iehova i Ierusalema.
6. (a) Eaha te anotau i tohuhia i hope i te tau toparaa rauere 537 H.T.T.? (b) Anafea ra taua anotau ra i te haamataraa, e nafea te mau tupuraa e haapapu ai i te reira?
6 O te hopea atoa ïa teie haamau-faahou-raa i te haamoriraa a Iehova i te tau toparaa rauere 537 H.T.T., o te hoê anotau parau tohu. Teihea anotau? O te anotau ‘hitu ahuru matahiti’ ïa i reira te Fenua Tǎpǔhia ‘i te riroraa ei vahi ano’ e o ta Iehova atoa i parau e, “Ia hope na matahiti e hitu ahuru i Babulonia ra, e ite atu ai au ia outou, e faatupu vau i tau parau maitai ia outou i reira, i te aratai-faahou-raa mai ia outou i ǒ nei.” (Ier. 25:11, 12; 29:10) Ua ohipa Daniela, o tei ite maite i teie parau tohu, ia au i te reira a fatata mai ai te hopea o na ‘hitu ahuru matahiti.’ (Dan. 9:1-3) Ua haamata ïa na ‘hitu ahuru matahiti’ tei hope i te tau toparaa rauere 537 H.T.T., i te tau toparaa rauere 607 H.T.T. O ta te mau tupuraa ïa e paturu ra. Te faataa ra te Ieremia pene 52 i te mau tupuraa rahi o te haaatiraa o Ierusalema, te parariraa te patu i to Babulonia, e te haruraahia te arii Zedekia i te matahiti 607 H.T.T. E, mai ta te irava 12 e parau ra, “i te pae o te marama, e te ahuru o te mahana,” oia hoi te ahuru o te avaˈe Ab (o te au i te area Tiurai e Atete), ua tutui aˈera to Babulonia i te hiero e te oire i te auahi. E ere râ teie i te haamataraa o na ‘hitu ahuru matahiti.’ Te vai noa râ te tiamâraa o te hau ati Iuda na roto ia Gedalia, ta te arii no Babulonia i haamau ei tavana i nia i te mau ati Iuda i faaea mai. Ia tae “i te hitu o te marama,” ua taparahi-pohe-hia Gedalia e te tahi atu â, no reira te toea ati Iuda i horo ê ai i Aiphiti. I reira noa, i te area 1 no Atopa 607 H.T.T., te fenua i ‘te vai-pau-noa-raa e ia hitu ahuru noa ˈtu te matahiti.’—Arii 2, 25:22-26; Par. 2, 36:20, 21.
7. (a) Nafea ia numera i te tau e hoˈi atu i te amaharaa o te basileia i muri aˈe i to Solomona poheraa? (b) Nafea te parau tohu a Ezekiela e haapapu ai i te reira?
7 Mai te matahiti 607 H.T.T. e tae atu i te matahiti 997 H.T.T. Mea fifi roa te numeraraa mai te anotau o te toparaa o Ierusalema e haere atu i muri i te tau i amaha ˈi te basileia i muri aˈe i to Solomona poheraa. Teie râ, te faaite ra te hoê faaauraa i te mau tau o te mau arii no Iseraela e to Iuda mai tei faataahia i roto i Te mau arii Hoê e te Piti e e 390 matahiti te roaraa o te reira. Te vai ra te haapapuraa puai e mea tano teie numera i roto i te parau tohu o te Ezekiela 4:1-13. Te faaite ra teie parau tohu i te taime mau i haaatihia ˈi Ierusalema e i to te mau nunaa hopoi-tîtî-raa i to ˈna mau taata, i te matahiti 607 H.T.T. ra. Ua hope ïa na matahiti e 40 i parauhia no nia ia Iuda, na roto i te faaanoraa o Ierusalema. Aita na matahiti e 390 i taaihia ia Iseraela i hope i to Samaria haamouraahia, ua tupu aˈena hoi te reira hou Ezekiela a tohu ai, e ua faataa maitai te parau tohu i te haaatiraa e te faaanoraa o Ierusalema. No reira, ua hope atoa “te hara o te utuafare o Iseraela” i te matahiti 607 H.T.T. Mai reira ˈtu e haere i muri, te ite ra tatou e ua haamata te anotau e 390 matahiti i te matahiti 997 H.T.T. I taua matahiti ra, i muri aˈe i te poheraa o Solomona, ua faataa mai Ieroboama i te utuafare o Davida e ua haafariu ê oia “ia Iseraela ia ore ia pee ia Iehova, e ua hara rahi roa ratou ia ˈna.”—Arii 2, 17:21.
8. (a) Nafea e numera ˈi i te mau matahiti e hoˈi atu i te Revaraa? (b) Eaha te tauiraa i tupu i roto i te tuatapaparaa tau Bibilia i taua tau ra?
8 Mai te matahiti 997 H.T.T. e tae atu i te matahiti 1513 H.T.T. Ua hope te hopea o na matahiti faatereraa e 40 a Solomona i te tau uaaraa tiare 997 H.T.T., ua haamata ïa ta ˈna matahiti faatereraa matamua i te tau uaaraa tiare 1037 H.T.T. (Arii 1, 11:42) Te na ô ra te Bibilia, i roto i Te mau arii 1, 6:1 e ua haamata Solomona i te patu i te fare o Iehova i Ierusalema i te piti o te marama i te maha o ta ˈna matahiti faatereraa. Te faatere aˈena ra ïa oia a toru atura matahiti tia e hoê avaˈe taatoa, ua haamata ïa te paturaa o te hiero i te area Eperera e Me 1034 H.T.T. Teie râ, te parau atoa ra taua noâ irava ra e “tei te maha o te hanereraa e vau ahuru i te tiahapa i te matahiti, a reva mai ai te tamarii a Iseraela mai te fenua maira mai Aiphiti.” I ǒ nei â, e numera nanairaa te 480raa, o te au i te 479 matahiti tia. No reira, ia amuihia e 479 e 1034, i te matahiti 1513 H.T.T. ra ïa to Iseraela haereraa mai mai Aiphiti mai. Te faataa ra te paratarapha 19 o te Faahohonuraa 2 e mai te matahiti 1513 H.T.T. mai, ua riro te avaˈe Abiba (Nisana) “ei marama matamua” no Iseraela “i te mau marama atoa nei,” (Exo. 12:2) area na mua ˈˈe ra, e haamata ïa te matahiti i te tau toparaa rauere i te avaˈe Tishri. Teie te manaˈo o te hoê buka ite rahi (The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, 1957, buka 12, api 474): “Ua niuhia te numeraraa i te mau matahiti faatereraa a te mau arii i nia i te matahiti o te haamata i te tau uaaraa tiare, e e turua e ta to Babulonia huru raveraa.” I te tauiraa te haamataraa o te matahiti i te tau uaaraa tiare eiaha râ i te tau toparaa rauere i roto i te mau anotau Bibilia, ua erehia aore ra ua noaa mai e ono avaˈe i te hoê vahi i roto i te numeraraa i te tau.
9. (a) Nafea e faataa ˈi i te taio mahana o te haamanaraa o te faufaa a Aberahama? (b) Nafea e taio ai i na matahiti matamua e 215 o teie anotau? (c) Ehia matahiti to Aberahama i to ˈna haereraa ˈtu i ǒ mai ia Eupharate e i Kanaana ˈtu?
9 Mai te matahiti 1513 H.T.T. e tae atu i te matahiti 1943 H.T.T. I roto i te Exodo 12:40, 41, te na ô ra Mose e “te parahiraa te tamarii a Iseraela, tei parahi i Aiphiti, e maha ïa hanere e toru ahuru matahiti.” (MN) Ia au i teie mau parau, te itehia ra e e ere i Aiphiti anaˈe teie “parahiraa” to ratou. E haamata teie anotau i to Aberahama haereraa ˈtu i te tahi pae mai o Eupharate e i Kanaana ˈtu, e i reira te faufaa a Iehova e o Aberahama i te haamanaraahia. Tei Kanaana teie “parahiraa” to ratou i na matahiti matamua e 215, i muri iho, hoê â anotau to ratou faaearaa i Aiphiti e ia tiamâ roa mai Iseraela i te faatereraa Aiphiti i te matahiti 1513 H.T.T. * Te faaite ra te nota i raro i te api a te Traduction du monde nouveau no nia i te Exodo 12:40 e ua tuu te Septante Heleni, o tei niuhia i nia i te hoê papai Hebera tahito aˈe i ta te mau Massorète, i te mau parau ra “e i te fenua Kanaana” i muri aˈe i te parau ra “Aiphiti.” Ua na reira atoa Na buka e pae no Samaria. Te haapapu ra te Galatia 3:17, o te faahiti atoa i na matahiti e 430, e ua haamata teie anotau i te haamanaraahia te faufaa a Aberahama, i te taime a haere ai Aberahama i te tahi pae mai o Eupharate e i Kanaana ˈtu. Tei te matahiti 1943 H.T.T. ïa, i te 75raa o to Aberahama matahiti.—Gen. 12:4.
10. Eaha ˈtu â te haapapu i te tuatapaparaa o te tau o Aberahama?
10 Te vai râ te tahi atu haapapuraa i teie numeraraa: I roto i te Ohipa 7:6, te parauhia ra e ua hamani-ino-hia te huaai o Aberahama i te roaraa e 400 matahiti. I te mea e ua faaore Iehova i te hamani-ino-raa a to Aiphiti i te matahiti 1513 H.T.T., ua haamata ïa te reira i te matahiti 1913 H.T.T. E pae ïa matahiti i muri aˈe i te fanauraa o Isaaka e e tano te reira i to Isemaela “tâhitohitoraa” ia Isaaka i te faaoreraahia ta ˈna û.—Gen. 15:13; 21:8, 9.
11. Nafea te tuatapaparaa tau Bibilia e hopoi ai ia tatou i te taio mahana o te Diluvi?
11 Mai te matahiti 1943 H.T.T. e tae atu i te matahiti 2370 H.T.T. Ua ite mai tatou e e 75 matahiti to Aberahama i to ˈna tapaeraa i Kanaana i te matahiti 1943 H.T.T. E nehenehe atura ïa e numera i te tau e tae roa ˈtu i te tau o Noa. E noaa te reira maoti te mau anotau i horoahia mai na tatou i roto i te Genese 11:10 e tae atu i te 12:4. Mai teie te numeraraa i teie taatoaraa e 427 matahiti:
Mai te haamataraa o te Diluvi e tae
atu i te fanauraa o Araphakesada 2 matahiti
Mai reira ˈtu e
i te fanauraa o Sala 35 ”
E i te fanauraa o Ebera 30 ”
E i te fanauraa o Pelega 34 ”
E i te fanauraa o Reu 30 ”
E i te fanauraa o Seruga 32 ”
E i te fanauraa o Nahora 30 ”
E i te fanauraa o Tera 29 ”
E i te poheraa o Tera,
i te 75raa o to Aberahama
matahiti 205 ”
Taatoaraa 427 matahiti
Ia amuihia ˈtu e 427 matahiti i te matahiti 1943 H.T.T. e tae tatou i te matahiti 2370 H.T.T. Te faaite ra ïa te tuatapaparaa tau Bibilia e ua haamata te Diluvi o te tau o Noa i te matahiti 2370 H.T.T.
12. Nafea ia numera i te tau e hoˈi atu i te poieteraa o Adamu?
12 Mai te matahiti 2370 H.T.T. e tae atu i te matahiti 4026 H.T.T. Ia haere tatou i muri atu â, e ite mai tatou e te faaite ra te Bibilia i te mau taio mahana o te anotau mai te Diluvi e tae roa ˈtu i te poieteraa o Adamu. Na te Genese 5:3-29 e 7:6, 11 e faataa mai i te reira. Ua haapotohia te numeraraa i raro nei:
Mai te poieteraa o Adamu
e tae atu i te fanauraa o Seta 130 matahiti
Mai reira ˈtu e i te fanauraa
o Enosa 105 ”
E i te fanauraa o Kainana 90 ”
E i te fanauraa o Malaleela 70 ”
E i te fanauraa o Iareda 65 ”
E i te fanauraa o Enoha 162 ”
E i te fanauraa o Metusela 65 ”
E i te fanauraa o Lameha 187 ”
E i te fanauraa o Noa 182 ”
E i te Diluvi 600 ”
Taatoaraa 1 656 matahiti
Ia amui tatou 1 656 matahiti i to mua ˈtu taio mahana oia hoi 2370 H.T.T., e tae tatou i te matahiti 4026 H.T.T., o te poieteraa ïa o Adamu, peneiaˈe i te tau toparaa rauere, no te mea i te tau toparaa rauere e haamata ˈi te matahiti i roto i te rahiraa o te mau tarena tahito.
13. (a) Eaha ïa te roaraa o te tuatapaparaa o te taata i te fenua nei? (b) No te aha e ore ai e tuati i te roaraa o te mahana faaearaa o Iehova?
13 Eaha te auraa o te reira i teie mahana? Te parau ra te neneiraa matamua o teie buka i te matahiti 1963 na roto i te reo Beretane e: “O te auraa anei ïa e i te matahiti 1963, ua haere tatou i mua i roto i te ‘mahana’ i reira to Iehova ‘faaearaa i ta ˈna atoa ra mau ohipa’ e 5 988 matahiti? (Gen. 2:3) Eita, no te mea e ere i to Adamu poieteraahia te haamataraa te mahana faaearaa o Iehova. I muri aˈe i te poieteraa o Adamu, e i roto noâ i te onoraa o te mahana poieteraa, te itehia ra e te poiete noa râ Iehova i te tahi atu â mau animala e mau manu. Ua rave atoa oia e ia mairi Adamu i te iˈoa i te mau animala, o te titau ïa maa taime huru roa, e ua haamata ˈtura oia i te poiete ia Eva. (Gen. 2:18-22; hiˈo atoa i te MN, neneiraa no 1953, nota i raro i te api no nia i te irava 19) E tia ia tatarahia te taime i mairi mai te poieteraa o Adamu e tae atu i te hopea o ‘te mahana ono’ i roto i na matahiti e 5 988 e taahia ˈi te roaraa mau o te tau i mairi mai te haamataraa o ‘te mahana hitu’ e tae roa mai i [te matahiti 1963]. Eita e tia ia rave i te tuatapaparaa tau Bibilia no te faataa aˈena i te tahi mau taio mahana o te tau i mua nei.—Mat. 24:36.” *
14. No te aha te aamu Bibilia no nia i te tumu o te taata e hau aˈe ai i te mau manaˈo e te mau haapiiraa niu ore a te taata?
14 Eaha ïa no nia i te mau parau a te mau aivanaa e a tau hanere tausani e tae noa ˈtu tau mirioni matahiti i teie nei to te taata vairaa i te fenua nei? Aita roa ˈtu te mau papai tahito e paturu ra i te reira, i ta te Bibilia râ e faatia ra, oia ïa. Ua niuhia te mau taio mahana feruri-noa-hia no nia i te “taata no tahito roa” i nia i te mau manaˈo o te ore e nehenehe e haapapuhia. Oia mau, tau tausani matahiti noa to te tuatapaparaa a teie nei ao o te nehenehe e tiaturihia, e to ta ˈna tuatapaparaa tau atoa. Ua roohia te fenua i te mau tauiraa e te mau haamaraaraa i nia, mai i te Diluvi o te ao atoa i te tau o Noa, tei faaaueue rahi i te mau pǎpǎ e te mau mea i tapoˈihia e te ofai, mea fifi roa ïa no te mau aivanaa ia haapapu i te mau taio mahana no mua ˈˈe i te Diluvi. * Ma te taa ê roa i te mau manaˈo tuati ore e te niu ore o te taata, e titau te Bibilia ia feruri maoti te faatiaraa taa maitai e te au maitai no nia i te tumu o te taata e te aamu paturu-maitai-hia no nia i te nunaa maitihia o Iehova.
15. Eaha te faahopearaa o te haapiiraa Bibilia i nia ia tatou, e tia ˈi?
15 Ia tatou i te Bibilia e ia hiˈo tatou i te ohipa a te Fatu Rahi o te tau, o te Atua ra o Iehova, e tia ia tatou ia faahaehaa roa. Mea nainai mau â te taata pohe noa ia faaauhia i te Atua mana rahi, tei faataa-ohie-noa-hia ta ˈna ohipa poieteraa rahi, i ravehia ahia tausani matahiti aˈenei, i roto i te Papai mai teie: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.”—Gen. 1:1.
TO IESU PARAHIRAA I TE FENUA NEI
16. (a) Eaha te nanairaa o te papairaa o na Evanelia e maha? (b) Nafea tatou e taio ai i te haamataraa o te taviniraa a Iesu? (c) Eaha te nanairaa o te mau tupuraa i roto i te mau Evanelia taa ê, e eaha te nehenehe e tapaohia i roto i ta Ioane?
16 E au ra e ua papaihia na faatiaraa e maha o te oraraa o Iesu ia au i teie nanairaa: Mataio (area 41 T.T.), Luka (area 56-58 T.T.), Mareko (area 60-65 T.T.), e Ioane (area 98 T.T.). Mai tei faataahia i roto i te pene na mua ˈtu, ia au i te haamaramaramaraa a te Luka 3:1-3 e te taio mahana 14 T.T. o te haamataraa o te faatereraa a Tiberio Kaisara, e tae tatou i te matahiti 29 T.T. ei haamataraa o te taviniraa faahiahia a Iesu i te fenua nei. Noa ˈtu e aita te mau tupuraa i roto i te Mataio i papaihia ia au i te tereraa o te tau, i te rahiraa o te taime, e vauvau te tahi atu na buka e toru i te mau tupuraa rahi ia au i to ratou taime mau. Ua haapotohia te reira i roto i te tabula i pihai mai. E tia ia tapaohia e te faahiti ra te buka a Ioane, tei papaihia hau atu i te 30 matahiti i muri aˈe i te hopea o te tahi atu na buka e toru, i te mau aamu aita i faatiahia e te toea. Mea faahiahia roa e ua faahiti Ioane i na Pasa e maha o te taviniraa a Iesu i te fenua nei, o te haapapu ïa e ua tavini oia e toru matahiti e te afa, e tae roa i te matahiti 33 T.T. *—Ioa. 2:13; 5:1; 6:4; 12:1; e 13:1.
17. Eaha ˈtu â te haapapuraa no nia i te taio mahana o te poheraa o Iesu?
17 Te vai ra ˈtu â te haapapuraa e ua pohe Iesu i te matahiti 33 T.T. Ia au i te Ture a Mose, e Sabati taa ê noa iho â te 15 no Nisana noa ˈtu eaha te mahana e tanohia oia. Ia tanohia oia e te hoê Sabati au noa, e riro ïa oia ei Sabati “rahi,” e te faaite ra te Ioane 19:31 e e Sabati rahi to muri mai i te mahana i pohe ai Iesu, i te Mahana pae ïa. E e ere i te matahiti 31 aore ra i te matahiti 32, i te matahiti 33 T.T. noa râ te tanoraahia te 14 no Nisana i te hoê Mahana pae. No reira, ua pohe iho â ïa Iesu i te 14 no Nisana 33 T.T. *
18. (a) Eaha ta Daniela i tohu no nia i na “hebedoma” e 69? (b) Ia au ia Nehemia, anafea ra te haamataraa teie anotau? (c) Nafea tatou e tapae ai i te taio mahana i haamata ˈi te faatereraa a Aretehasaseta?
18 Te 70raa o te “hebedoma,” 29-36 T.T. Te faataa atoa ra te Daniela 9:24-27 i te tahi mau tupuraa o te taviniraa a Iesu. Te tohu ra teie mau irava i te anotau e 69 hebedoma matahiti (483 matahiti) “mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e [tae roa i] te Mesia te Arii ra.” Ia au i te Nehemia 2:1-8, ua tuuhia teie mau parau “i te matahiti taau o te arii ra o Aretehasaseta,” arii no Peresia. Anafea ra to Aretehasaseta haamataraa i ta ˈna faatereraa? Ua pohe to ˈna metua tane, o Xerxès o oia hoi to mua ˈtu ia ˈna, i te hopea matahiti 475 H.T.T. Ua haamata ïa te matahiti faateronoraa o Aretehasaseta i te matahiti 475 H.T.T., e ua haapapu-maitai-hia te reira e te mau parau mana Heleni, Peresia, e Babulonia. Ei hiˈoraa, ua papai te taata tuatapapa Heleni o Thucydide (tei tui te roo no ta ˈna mau parau tano) no nia i te horo-ê-raa te tia hau Heleni o Thémistocle i Peresia “aita i maoro” to Aretehasaseta “faateronoraahia.” Auaa te tahi atu taata tuatapapa Heleni no te senekele matamua H.T.T., o Diodore de Sicile, e nehenehe tatou e faataa i te taio mahana i pohe ai Thémistocle oia hoi te area 471/470 H.T.T. I muri aˈe i to ˈna horo-ê-raa i to ˈna fenua, ua ani o Thémistocle ia Aretehasaseta e faatia ia ˈna e haapii i te reo Peresia hoê matahiti i te maoro hou oia e haere atu ai i mua ia ˈna, e ua na reira mau â oia. Aita ïa i mairi te matahiti 472 H.T.T. to Thémistocle haamauraahia i Peresia, e e nehenehe e parauhia e ua tae atu oia i te matahiti 473 H.T.T. I taua taime ra, “aita i maoro” to Aretehasaseta “faateronoraahia.” *
19. (a) Ia taio tatou mai “te matahiti taau o te arii ra o Aretehasaseta,” nafea tatou e faataa ˈi i te taio mahana i fa mai ai te Mesia? (b) Nafea te parau tohu o na “hebedoma” e 70 i tupu ai mai teie taio mahana mai?
19 “Te matahiti taau o te arii ra o Aretehasaseta,” o te 455 ïa H.T.T. Ia taio tatou e 483 matahiti (na “hebedoma” e 69) mai reira mai, ma te haamanaˈo e aita e matahiti aore e haere mai ai i to Tatou Tau, e tae tatou i te matahiti 29 T.T. i reira te faraa mai “te Mesia te Arii.” Ua riro mai Iesu ei Mesia i to ˈna bapetizoraahia e faatavairaahia i te varua moˈa, i te tau toparaa rauere o taua matahiti ra. Te faaite atoa ra te parau tohu e “ei ropu i taua hebedoma [te 70raa] e faaore ai oia i te tusia e te ô.” Ua tupu te reira i te faufaa-ore-raahia te mau tusia taipe ati Iuda i to Iesu pûpûraa ia ˈna iho. Te “ropu” o taua “hebedoma” matahiti ra, e toru ïa matahiti e te afa i muri aˈe i te tau uaaraa tiare 33 T.T., i to Iesu haapoheraahia. “E haapapu” râ “oia i te hoê faufaa i te taata atoa e rave rahi” no te taatoaraa o te 70raa o te hebedoma. Te faaite ra te reira i te maitai rahi taa ê o Iehova i nia i te ati Iuda i te roaraa e hitu â matahiti mai te matahiti 29 T.T. e tae atu i te matahiti 36 T.T. I reira noa te iritiraahia te opani i te mau Etene peritome-ore-hia ia riro ratou ei Iseraela pae varua, mai tei faaitehia i te tauiraa te haapaoraa a Korenelio i te matahiti 36 T.T. *—Ohi. 10:30-33, 44-48; 11:1.
TE TAIORAA I TE MAU MATAHITI I TE TAU O TE MAU APOSETOLO
20. Nafea te tuatapaparaa a teie nei ao e tuati ai e te Bibilia no nia i te taime i pohe ai Heroda e i tupu ai te mau mea na mua ˈˈe?
20 Mai te matahiti 33 T.T. e tae atu i te matahiti 49 T.T. E nehenehe te matahiti 44 T.T. e ravehia mai te hoê taio mahana faufaa no teie anotau. Ia au ia Josèphe (Antiquités judaïques, XIX, 351 [VIII, 2]), ua faatere o Heroda Ageripa I e toru matahiti i te maoro i muri aˈe i to te emepera Roma o Kalaudio faateronoraahia (i te matahiti 41 T.T.). Te haapapu ra te tuatapaparaa e ua pohe taua Heroda ra i te matahiti 44 T.T. * Ia hiˈo tatou i teie nei i ta te Bibilia e parau ra, e ite mai tatou e na mua noa ˈˈe i te poheraa o Heroda, ua tohu o Agabo ‘i ta te varua’ e te fatata maira te hoê oˈe rahi, e ua haapohehia te aposetolo Iakobo i te ˈoˈe, e ua tuuhia Petero i roto i te fare tapearaa (i te tau o te oroa Pasa) e ua faaora-semeio-hia ˈtu ai. Ua nehenehe teie mau mea atoa e tupu i te matahiti 44 T.T. ra.—Ohi. 11:27, 28; 12:1-11, 20-23.
21. Na nia i te aha e nehenehe ai tatou e faataa i te area tau o te tere mitionare matamua o Paulo?
21 Ua tupu te oˈe i tohuhia i te area 46 T.T. Papu mau ïa e i taua area taime ra to Paulo e o Baranaba “rave-maite-raa i te taviniraa tauturu i Ierusalema.” (Ohi. 12:25, MN) I muri aˈe i to raua hoˈiraa i Anetiohia i Suria, ua faataahia raua e te varua moˈa no te tere mitionare matamua, i Kupero e i te mau oire e te mau mataeinaa e rave rahi no Asia Iti. * Ua tupu paha taua tere ra mai te tau uaaraa tiare 47 T.T. e tae atu i te tau toparaa rauere 48 T.T., ma te hoê tau toetoe i Asia Iti. E au ra e ua faaea Paulo i te tau toetoe i muri mai i Anetiohia i Suria, e e aratai te reira ia tatou i te tau uaaraa tiare 49 T.T.—Ohi. 13:1–14:28.
22. Nafea e faataa ˈi i te taio mahana o na tere e piti o Paulo i Ierusalema tei faahitihia i roto i te Galatia pene 1 e te 2?
22 E au ra e te tuea ra tei parauhia i roto i te Galatia pene 1 e te 2 e teie tuatapaparaa tau. Te faahiti ra Paulo i ǒ nei i na tere taa ê e piti ta ˈna i rave i Ierusalema i muri aˈe i to ˈna tauiraa i te haapaoraa, hoê ‘e toru matahiti’ i muri aˈe e te tahi ‘hoê ahuru ma maha matahiti’ i muri aˈe. (Gal. 1:17, 18; 2:1) Mai te peu e e numera nanairaa teie na anotau, ia au i tei matauhia i taua tau ra, e mai te peu e ua taui Paulo i te haapaoraa i te omuaraa o te tau o te mau aposetolo, e au ra hoi e o ta te buka ïa e faaite ra, e tuea na anotau e 3 e 14 matahiti i te area 34-36 T.T. e te area 36-49 T.T.
23. Eaha te mea e faaite maira e te faahiti ra te Galatia pene 2 e te Ohipa pene 15 atoa i te tere o Paulo i Ierusalema i te matahiti 49 T.T.?
23 E au ra e ua taaihia te piti o te tere o Paulo i Ierusalema tei faahitihia i roto i te Galatia, i te parau o te peritomeraa, inaha aita i titauhia ia peritomehia Tito tei apee ia Paulo. Mai te peu e e tuati teie i te tere no nia i te faatureraa i te peritomeraa i faataahia i roto i te Ohipa 15:1-35, e tano maitai ïa te matahiti 49 T.T. no te mea tei rotopu i te tere mitionare matamua o Paulo e te piti. Hau atu â, ia au i te Galatia 2:1-10, ua rave Paulo i teie taime maitai no te tuu atu i te parau apî maitai ta ˈna e poro ra i mua i “te feia i hau” no te amuiraa no Ierusalema, ‘o te riro hoi to ˈna hororaa ei mea faufaa ore.’ E tano iho â ia faatia oia i to ˈna tere mitionare matamua roa ia ratou. “E mea faaitehia mai” i rave ai Paulo i teie tere i Ierusalema.
24. I teihea mau matahiti i rave ai Paulo i te piti o to ˈna tere mitionare, e no te aha mea papu e ua tapae oia i Korinetia i te hopea matahiti 50 T.T.?
24 Piti o te tere mitionare o Paulo, area 49-52 T.T. I muri aˈe i to ˈna hoˈiraa mai mai Ierusalema mai, ua faaea rii Paulo i Anetiohia i Suria; no reira, ua haamata aˈena te tau veavea 49 T.T. i to ˈna revaraa no te piti o to ˈna tere. (Ohi. 15:35, 36) Mea roa roa aˈe teie i te matamua e e titauhia ia faaea oia i te tau toetoe i Asia Iti. I te tau uaaraa tiare 50 T.T. paha to ˈna pahonoraa i te titauraa a to Makedonia e haereraa ˈtu i Europa. I reira, ua poro oia e ua faanaho i te mau amuiraa apî i Philipi, Tesalonia, Berea, e i Ateno. Ua aratai te reira ia ˈna i Korinetia, i te tuhaa fenua o Ahaia, i te tau toparaa rauere 50 T.T., i muri aˈe i to ˈna ratereraa fatata e 2 090 kilometera, te rahiraa mea na raro noa. (Ohi. 16:9, 11, 12; 17:1, 2, 10, 11, 15, 16; 18:1) Ia au i te Ohipa 18:11, ua faaea Paulo i ǒ 18 avaˈe, tae roa ïa i te omuaraa o te matahiti 52 T.T. I te hoperaa te tau toetoe, ua nehenehe Paulo e fano atu i Kaisarea, na Ephesia ˈtu. I muri aˈe i to ˈna haereraa ˈtu e aroha i te amuiraa, e au ra e i to Ierusalema, ua tae mai oia i to ˈna nohoraa matau-noa-hia i Anetiohia i Suria, peneiaˈe i te tau veavea 52 T.T. *—Ohi. 18:12-22.
25. (a) Nafea te ihipǎpǎ e haapapu ai e ua rave Paulo i to ˈna tere matamua i Korinetia i te area 50-52 T.T.? (b) Nafea te reira e haapapuhia ˈi e te parau ra “no haere maira” Akuila e o Perisila “mai Italia mai”?
25 Te haapapu ra te hoê itearaa a te ihipǎpǎ e o te mau matahiti 50-52 T.T. te taio mahana o te tere matamua o Paulo i Korinetia. E tuhaa te reira o te hoê tapaopaoraa, te hoê papai a te Emepera Kalaudio Kaisara i to Delphes i Heleni, te vai ra te mau parau ra “[Lucius Ju]nius, Galio, . . . tiaau” i roto. E farii te rahiraa o te feia tuatapapa e te numera 26 e ite-atoa-hia i roto i te papai, o to Kalaudio ïa faariroraahia ei emepera no te 26raa o te taime. Te faaite ra te tahi atu mau tapaopaoraa e ua faarirohia Kalaudio ei emepera no te 27raa o te taime hou te 1 no Atete 52 T.T. Hoê matahiti i te roa to te tiaauraa, e e haamata i te omuaraa o te tau veavea. Te matahiti i tiaau ai Galio i Ahaia, e au ra ïa e mai te tau veavea 51 T.T. e tae atu i te tau veavea 52 T.T. “Ia Galio ra i tiaau i Ahaia ra, ua tia paatoa aˈera te ati Iuda e haru ia Paulo, e ua aratai atura ia ˈna i te haavaraa.” I muri aˈe i to Galio faaoreraa i ta Paulo, ua parahi te aposetolo i reira “e maoro aˈera,” e fano atura i Suria. (Ohi. 18:11, 12, 17, 18) E au ra e te haapapu ra teie mau mea atoa e i te tau uaaraa tiare 52 T.T. te hoperaa to Paulo faaearaa 18 avaˈe i Korinetia. E itehia te tahi atu â tapao i roto i te tau, o te parau ïa e, i to ˈna taeraa ˈtu i Korinetia, ua “ite” atu Paulo “i te hoê ati Iuda no Ponoto, o Akuila te iˈoa, e tana vahine Perisila, no haere maira mai Italia mai, (no te mea ua faaue Kalaudio i te ati Iuda atoa e faarue mai i Roma.” (Ohi. 18:2) Ia au i te taata tuatapapa o Paul Orose, no te omuaraa o te senekele pae, ua ravehia teie tiavaruraa i te 9raa o te matahiti o Kalaudio, oia hoi i te matahiti 49 T.T. aore ra i te omuaraa o te matahiti 50 T.T. Ua nehenehe ïa Akuila e o Perisila e tapae i Korinetia maa taime iti na mua ˈˈe i te tau toparaa rauere o taua matahiti ra, e o Paulo ra, mai te tau toparaa rauere 50 T.T. e tae atu i te tau uaaraa tiare 52 T.T. *
26. Eaha te mau taio mahana o te mau tuhaa taa ê o te toru o te tere mitionare o Paulo?
26 Toru o te tere mitionare o Paulo, area 52-56 T.T. “E maoro aˈera oia” i Anetiohia i Suria, reva faahou atura Paulo i Asia Iti, e papu mau e ua tapae oia i Ephesia hou te tau toetoe 52-53 T.T. (Ohi. 18:23; 19:1) Ua haapii Paulo i te taata “e toru marama” e i muri iho e ‘piti matahiti’ i Ephesia, e ia oti, haere atura oia i Makedonia. (Ohi. 19:8-10) I muri aˈe, ua haamanaˈo oia i te mau tiaau no Ephesia e ua tavini oia i rotopu ia ratou ‘e toru matahiti,’ ua faatia noa râ paha oia i teie numera. (Ohi. 20:31) Te itehia ra e ua faarue Paulo i Ephesia i muri aˈe i “te mahana Penetekose” i te omuaraa o te matahiti 55 T.T., a haere tia ˈtu ai i Korinetia, i Heleni, e faaea e toru avaˈe i te tau toetoe. I muri iho, ua hoˈi oia i apatoerau e tae roa ˈtu i Philipi hou te mahana Pasa 56 T.T. Mai reira ˈtu, ua fano oia i Kaisarea na Teroa e Mileto atu, e ua haere atu i Ierusalema, e ua tapae atu hou te mahana Penetekose 56 T.T. *—Kor. 1, 16:5-8; Ohi. 20:1-3, 6, 15, 16; 21:8, 15-17.
27. Nafea ia tuatapapa i te mau tupuraa e ia tae roa i te hopea o te tapearaa matamua o Paulo i Roma?
27 Te mau matahiti hopea, 56-100 T.T. Aita i maoro i muri aˈe i to ˈna tapaeraa ˈtu i Ierusalema to Paulo tapearaahia. Ua hopoihia oia i Kaisarea e ua tapeahia oia i reira e piti matahiti i te maoro, e tae roa i te taime a monohia ˈi Felisi e Phesito ei tavana. (Ohi. 21:33; 23:23-35; 24:27) E au ra e i te matahiti 58 T.T. to Phesito taeraa ˈtu e to Paulo revaraa i muri iho i Roma. * I muri aˈe i to Paulo iriraa e faaearaa no te tau toetoe i Melita, ua hope te tere i te area 59 T.T., e te faaite ra te Bibilia e ua tapeahia oia i Roma, a poro ai e a haapii ai e piti matahiti i te maoro aore ra tae roa i te matahiti 61 T.T.—Ohi. 27:1; 28:1, 11, 16, 30, 31.
28. Eaha te mau taio mahana e au i te mau tupuraa hopea o te oraraa o Paulo?
28 E faaea te aamu o te Ohipa i ǒ nei, te vai nei râ te faaiteraa e ua tuuhia Paulo e ua tamau oia i ta ˈna ohipa mitionare, na Kereta, Heleni e na Makedonia. Ua tapae anei oia i Paniora, e ere i te mea papu. Papu mau e ua pohe Paulo ma te hamani-ino-hia e Néron maa taime iti i muri aˈe i to ˈna tapearaa hopea i Roma i te area 65 T.T. Te faaite ra te tuatapaparaa a teie nei ao e i te avaˈe Tiurai 64 T.T. te amaraa te auahi rahi i Roma, e i muri aˈe i te reira to Néron faatupuraa i te hamani-ino-raa rahi i nia i te mau Kerisetiano. Tei taua tau ra ïa to Paulo tapearaahia i te “auri” e haapoheraahia i muri iho.—Tim. 2, 1:16; 4:6, 7.
29. Anafea ra te hoperaa te tau o te mau aposetolo, e hoê â hoperaa e te papairaa o teihea mau buka Bibilia?
29 Ua papaihia na buka e pae a te aposetolo Ioane i te hopea o te hoê anotau hamani-ino-raa faatupuhia e te emepera Domitien. Te parauhia ra e ua riro oia ei maamaa i roto i na matahiti hopea e toru o ta ˈna faatereraa mai te matahiti 81 e tae atu i te matahiti 96 T.T. I to ˈna faatîtîraahia i te motu no Patamo to Ioane papairaa i te Apokalupo, i te area 96 T.T. * I muri aˈe i to ˈna tuuraahia to ˈna papairaa i ta ˈna Evanelia e ta ˈna na rata e toru i Ephesia aore ra i pihai iho, e ua pohe teie aposetolo hopea i te area 100 T.T.
30. Eaha te faufaaraa o teie tuatapaparaa tau Bibilia?
30 Inaha, ia tapirihia te mau tupuraa o te tuatapaparaa a teie nei ao i te tuatapaparaa tau e te parau tohu Bibilia, mea ohie aˈe i te faanaho i te mau tupuraa Bibilia i roto i te tau. Maoti te au-maite-raa o te tuatapaparaa tau Bibilia, e rahi atu to tatou tiaturi e e Parau a te Atua te mau Papai Moˈa.
[Nota i raro i te api]
^ No te faahohonu i teie pene, mea faufaa ia rave i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 463-470.
^ Faahohonuraa 2, mau paratarapha 28, 29.
^ Mai to Aberahama haereraa ˈtu i te tahi pae mai o Eupharate e tae atu i te fanauraa o Isaaka, e 25 matahiti; mai reira ˈtu e i te fanauraa o Iakoba, e 60 matahiti; 130 matahiti to Iakoba i to ˈna pouraa ˈtu i Aiphiti.—Gen. 12:4; 21:5; 25:26; 47:9.
^ I te matahiti 2000, e tia ia tatarahia teie tau i mairi mai roto i te 6 025 matahiti.
^ A ara mai na! (Farani) o te 22 no Setepa 1986, mau api 17-27; 8 no Atete 1972, mau api 5-20.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 21-22.
^ Te Pare Tiairaa (Farani), 1976, api 631; 1960, mau api 220-221.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 558-560.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 995-999.
^ The New Encyclopædia Britannica, 1987, buka 5, api 880.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 486, 962-963.
^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 747.
^ Analytical Concordance to the Bible a Young, api 342, hiˈo “Festus.”
^ Notes on the Book of Revelation, 1852, a Albert Barnes, mau api xxix, xxx.
[Uiraa haapiiraa]
[Tapura i te api 287]
MAU TUPURAA RAHI O TE ORARAA O IESU I TE FENUA NEI—Na Evanelia e maha ia au i te tereraa o te tau
Haapotoraa: m. no “i muri aˈe”; a. no “area.”
Taio Vahi Tupuraa
mahana
Hou te taviniraa a Iesu
3 H.T.T. Ierusalema, Fanauraa o Ioane Bapetizo
te hiero tohuhia ˈtu ia Zekaria
a. 2 H.T.T. Nazareta; Fanauraa o Iesu tohuhia ˈtu
Iudea ia Maria, o te haere atu e hiˈo
ia Elisabeta
2 H.T.T. Fenua mouˈa Fanauraa o Ioane Bapetizo;
i muri aˈe, o Iudea to ˈna oraraa
i te medebara
2 H.T.T., Betelehema Fanauraa o Iesu (te Logo, na roto
a. 1 no Atopa ia ˈna i oti ai te mau mea atoa)
ei huaai o Aberahama e o Davida
I pihai ia Faaite te melahi i te parau apî
Betelehema oaoa; haere mai te mau tiai mamoe
e hiˈo i te aiû
Betelehema; Peritomehia Iesu
Ierusalema (8raa o te mahana),
afaihia i roto i te hiero
(i muri mai i te 40raa o te mahana)
1 H.T.T. Ierusalema; Feia hiˈohiˈo; horo-ê-raa
aore ra Betelehema; i Aiphiti; haapohehia te mau aiû;
1 T.T. Nazareta hoˈiraa mai o Iesu Mt 2:1-23
12 T.T. Ierusalema Iesu, 12 matahiti, i te mahana
Pasa; hoˈiraa i to ˈna fare
29, tau Medebara, Taviniraa a Ioane Bapetizo
uaaraa tiare Ioridana Mt 3:1-12 Mk 1:1-8 Lu 3:1-18
Haamataraa te taviniraa a Iesu
29, tau Ioridana Bapetizoraa e faatavairaa o Iesu,
toparaa fanauhia ei taata i roto i te
rauere huaai o Davida parauhia e Tamaiti
na te Atua Mt 3:13-17
Medebara Haapaeraa maa e faahemaraa o Iesu
no Iudea Mt 4:1-11 Mk 1:12, 13
Betania Faaiteraa a Ioane Bapetizo no
i ǒ mai nia ia Iesu Ioa 1:15, 29-34
i Ioridana
Peho teitei Mau pǐpǐ matamua a Iesu
o Ioridana Ioa 1:35-51
Kana Semeio matamua a Iesu; haere oia
i Galilea; i Kaperenaumi Ioa 2:1-12
Kaperenaumi
30, Ierusalema Oroa Pasa; tiahi oia i te feia
mahana Pasa tapihoo i rapae i te hiero
Ierusalema Tauaparau Iesu e o Nikodemo
Iudea; Aino Bapetizo te mau pǐpǐ a Iesu;
ia hoˈi Ioane i te itiraa
Tiberia Tei roto Ioane i te fare
tapearaa; reva Iesu i Galilea
Sikara, A haere atu ai i Galilea, haapii
i Samaria Iesu i to Samaria Ioa 4:4-43
Taviniraa rahi a Iesu i Galilea
Galilea A tahi ra a porohia ˈi, “Te fatata
mai nei te basileia o te ao”
Nazareta; Faaora oia i te hoê tamaroa;
Kana; taio oia i ta ˈna faaueraa;
Kaperenaumi patoihia; haere atu oia
i Kaperenaumi Mt 4:13-16
Miti no Parauraahia Simona e o Anederea,
Galilea, Iakobo e o Ioane Mt 4:18-22
i pihai ia Mk 1:16-20 Lu 5:1-11
Kaperenaumi
Kaperenaumi Faaora oia i te hoê taata i uruhia
i te demoni, e te metua hoovai
vahine o Petero e e rave rahi
atu â Mt 8:14-17 Mk 1:21-34
Galilea Tere matamua na Galilea, e na
taata e maha i parauhia
Galilea Faaorahia te hoê lepera; tapiri
mai te nahoa rahi ia Iesu
Kaperenaumi Faaora oia i te hoê paruparu
Kaperenaumi Parauraahia Mataio; tamaaraa e
te mau telona Mt 9:9-17
Iudea Poro oia i roto i te mau sunago
i Iudea Lu 4:44
31, Ierusalema Haere oia i te oroa; faaora oia i
mahana Pasa te hoê taata; aˈo oia i te mau
Pharisea Ioa 5:1-47
Hoˈiraa mai Ooti te mau pǐpǐ i te sitona i te
mai Ieru- Sabati Mt 12:1-8 Mk 2:23-28
salema (?) Lu 6:1-5
Galilea; Faaora oia i te hoê rima i te
miti no Sabati; haere atu oia i te pae
Galilea miti; faaora faahou oia
Mouˈa Maitihia te tino 12 ei aposetolo
i pihai ia Mk 3:13-19 Lu 6:12-16
Kaperenaumi
I pihai ia Te Aˈoraa i nia i te mouˈa
Kaperenaumi Mt 5:1–7:29 Lu 6:17-49
Kaperenaumi Faaora oia i te tavini a te hoê
raatira a te nuu Mt 8:5-13
Naina Faatia faahou oia i te tamaiti a
te hoê vahine ivi Lu 7:11-17
Galilea Tono Ioane tei roto i te fare
tapearaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia Iesu
Galilea Faahaparaa i te tahi mau oire;
faaiteraa ˈtu i te mau aiû; e mǎrû
te zugo Mt 11:20-30
Galilea Faatavai te hoê vahine hara i to
ˈna avae; parabole o na taata
amutarahu Lu 7:36-50
Galilea Piti o te tere pororaa na Galilea,
e te tino 12 Lu 8:1-3
Galilea Faaora oia i te hoê taata i uruhia
i te demoni; parihia i te afaroraa
e o Belezebuba Mt 12:22-37
Galilea Imi te mau papai parau e te mau
Pharisea i te hoê tapao
Galilea Te mau pǐpǐ a te Mesia, o to ˈna
ïa mau taeae Mt 12:46-50
Miti no Parabole: te taata ueue huero,
Galilea te zizania, te tahi atu â;
faataaraa Mt 13:1-53 Mk 4:1-34
Miti no Tamǎrûhia te vero i te haereraa
Galilea ˈtu i te tahi pae mai o te roto
Gadara, Faaorahia e piti taata i uruhia i
apatoa hitia te demoni; uruhia te puaa i te
o te râ o demoni Mt 8:28-34 Mk 5:1-20
te miti no Lu 8:26-39
Galilea
Peneiaˈe i Faatia-faahou-hia te tamahine
Kaperenaumi a Iaeiro; faaorahia te hoê vahine
Kaperenaumi Faaora oia e piti matapo e te hoê
(?) vava i uruhia i te demoni
Nazareta Hoˈi faahou oia i te oire i reira
to ˈna paariraa mai, e
patoi-faahou-hia oia Mt 13:54-58
Galilea Toru o te tere na Galilea,
faaaanohia no te mea ua tonohia
te mau aposetolo Mt 9:35–11:1
Tiberia Tâpû-ê-hia te upoo o Ioane
Bapetizo; mǎtaˈu o Heroda no ta
ˈna mau hara Mt 14:1-12
32, Kaperenaumi Hoˈi mai te mau aposetolo na
fatata (?); pae miti te pororaa; 5 000 taata te
i te Pasa apatoerau faatamaahia Mt 14:13-21
(Ioa. 6:4) hitia o te râ Mk 6:30-44 Lu 9:10-17
o te miti no Ioa 6:1-13
Galilea
Pae miti Tamataraa i te faakorona ia Iesu;
apatoerau haere oia na nia i te miti; faaora
hitia o te oia i te maˈi Mt 14:22-36
râ o te miti Mk 6:45-56 Ioa 6:14-21
no Galilea;
Genesareta
Kaperenaumi Faataa oia o vai “te pane ora”;
e rave rahi pǐpǐ te faarue ia ˈna
32, Peneiaˈe i Mau tutuu o te faaore i te Parau
m. i te Pasa Kaperenaumi a te Atua Mt 15:1-20 Mk 7:1-23
Phoinikia; I pihai ia Turia, ia Sidona;
Dekapoli e i Dekapoli; 4 000 taata te
faatamaahia Mt 15:21-38
Magadala Imi faahou te mau Sadukea e te mau
Pharisea i te hoê tapao
Pae miti Faaara oia no nia i te hopue a te
apatoerau mau Pharisea; faaora oia i te hoê
hitia o te matapo Mt 16:5-12 Mk 8:13-26
râ o te miti
no Galilea;
Betesaida
Kaisarea O Iesu te Mesia; tohu oia i to ˈna
i Philipi pohe, e to ˈna tia-faahou-raa
Peneiaˈe Faahuru-ê-raa i mua ia Petero,
i te mouˈa Iakobo, e Ioane Mt 17:1-13
Heremona Mk 9:2-13 Lu 9:28-36
Kaisarea Faaora oia i te hoê taata i uruhia
i Philipi i te demoni aita i noaa i te mau
pǐpǐ i te faaora ˈtu Mt 17:14-20
Galilea Tohu faahou oia i to ˈna pohe e to
ˈna tia-faahou-raa Mt 17:22, 3
Kaperenaumi Noaa semeio te moni no te tute
Kaperenaumi Te rahi roa ˈˈe i roto i te
Basileia; faaafaroraa i te tahi
mau hape; te aroha hamani maitai
Galilea; Faarue oia ia Galilea no te haere
Samaria atu i te Oroa Patiaraa Tiahapa;
haapaeraa i te mau mea atoa no te
taviniraa Mt 8:19-22
Taviniraa a Iesu i Iudea
32, Oroa Ierusalema Haapiiraa Iesu i te taata i te
Patiaraa Oroa Patiaraa Tiahapa
Tiahapa Ioa 7:11-52
Ierusalema Haapiiraa i muri aˈe i te oroa;
faaora oia i te hoê matapo
Peneiaˈe Tonohia na 70 e poro; to ratou
i Iudea hoˈiraa mai, faatiaraa
Iudea; Faatia oia i te parabole o te
Betania taata maitai no Samaria; i te fare
o Mareta e o Maria Lu 10:25-42
Peneiaˈe Haapii faahou oia i te hohoˈa
i Iudea pure; e ani ma te tuutuu ore
Peneiaˈe Patoi oia i te hoê faahaparaa
i Iudea hape; faaite oia e e tia ia
haavahia teie ui Lu 11:14-36
Peneiaˈe I te airaa maa a te hoê Pharisea,
i Iudea faahapa Iesu i te feia haavarevare
Peneiaˈe Oreroraa no nia i te tapitapi o te
i Iudea Atua; te tiaau haapao maitai
Peneiaˈe Faaora oia i te hoê vahine maˈi
i Iudea i te Sabati; e toru parabole
32, Oroa o Ierusalema Iesu i te Oroa o te Avariraa;
te Avariraa Te tiai mamoe maitai Ioa 10:1-39
Taviniraa a Iesu i hitia o te râ ia Ioridana
I te tahi E rave rahi te faaroo ia Iesu
pae mai o Ioa 10:40-42
Ioridana
Pérée (i te Haapii oia i roto i te mau oire,
tahi pae mai mau oire rii, a haere atu ai i
o Ioridana) Ierusalema Lu 13:22
Pérée Te ôraa i roto i te Basileia;
haamǎtaˈuraa a Heroda; faaanohia
te utuafare Lu 13:23-35
Peneiaˈe Haehaaraa; parabole o te tamaaraa
i Pérée ahiahi rahi Lu 14:1-24
Peneiaˈe Numeraraa i te haamâuˈaraa no te
i Pérée riro ei pǐpǐ Lu 14:25-35
Peneiaˈe Parabole: te mamoe i moe, te moni
i Pérée i moe, te tamaiti haamâuˈa moni
Peneiaˈe Parabole: te tiaau parau-tia ore,
i Pérée te taata taoˈa rahi e o Lazaro
Peneiaˈe Faaoreraa hara e faaroo; mau
i Pérée tavini aita e faufaa Lu 17:1-10
Betania Faatia-faahou-hia Lazaro e Iesu
Ierusalema; Te manaˈo patoi o Kaiapha ia Iesu;
Epheraima haere ê Iesu Ioa 11:47-54
Samaria; Faaora e haapii oia a haere ai na
Galilea Samaria e na Galilea Lu 17:11-37
Samaria Parabole: te vahine ivi mârô,
aore ra te Pharisea e te telona
Galilea Lu 18:1-14
Pérée Tipuuraa ˈtu na Pérée; haapii oia
no nia i te faataaraa Mt 19:1-12
Pérée Farii e haamaitai oia i te mau
tamarii Mt 19:13-15
Pérée Te taurearea taoˈa rahi; parabole
o te mau rave ohipa i roto i te ô
vine Mt 19:16–20:16
Peneiaˈe Toruraa o te taime e tohu ai Iesu
i Pérée i to ˈna pohe, e to ˈna
tia-faahou-raa Mt 20:17-19
Peneiaˈe Aniraa a Iakobo e a Ioane i te
i Pérée mau parahiraa i roto i te Basileia
Ieriko Haereraa na Ieriko, faaora oia e
piti matapo; haere oia e hiˈo ia
Zakaio; parabole o na mina hoê
ahuru Mt 20:29-34 Mk 10:46-52
Taviniraa hopea a Iesu i Ierusalema
8 no Betania Tapae oia i Betania e ono mahana
Nisana 33 hou te Pasa Ioa 11:55–12:1
9 no Nisana Betania Tamaaraa i te fare o Simona te
taata lepera; faatavai Maria ia
Iesu; haere mai te ati Iuda e
hiˈo ia Iesu e ia Lazaro
Betania- Tomoraa umerehia o te Mesia i
Ierusalema Ierusalema Mt 21:1-11, 14-17
10 no Betania- Faainohia te tumu suke hotu ore;
Nisana Ierusalema piti o te tamâraa o te hiero
Ierusalema Opua te mau tahuˈa rarahi e te mau
papai parau e haapohe ia Iesu
Ierusalema Aparauraa e te mau Heleni; tiaturi
ore o te ati Iuda Ioa 12:20-50
11 no Betania- Ua mǎrô te tumu suke hotu ore
Nisana Ierusalema Mt 21:19-22 Mk 11:20-25
Ierusalema, Mârôhia te mana o te Mesia;
te hiero parabole o na tamaiti e piti
Ierusalema, Parabole o te feia faaapu iino,
te hiero tamaaraa faaipoiporaa
Ierusalema, Uiraa haavarevare no nia i te
te hiero tute, tia-faahou-raa, faaueraa
Ierusalema, Haamamû Iesu na roto i te uiraa
te hiero no nia i te huitupuna o te Mesia
Ierusalema, Haavaraa teimaha i te mau papai
te hiero parau e te mau Pharisea
Ierusalema, Te ô a te vahine ivi
te hiero Mk 12:41-44 Lu 21:1-4
Mouˈa Tohuraa i te toparaa o Ierusalema,
i Oliveta te vairaa mai o Iesu, te hopea o
te faanahoraa Mt 24:1-51
Mouˈa Parabole: na paretenia hoê ahuru,
i Oliveta te mau taleni, te mau mamoe e te
mau puaaniho Mt 25:1-46
12 no Ierusalema Opua te mau aratai haapaoraa e
Nisana haapohe ia Iesu Mt 26:1-5
Ierusalema Paraparau Iuda e te mau tahuˈa
no nia i te hooraa ia Iesu
13 no I pihai e i Faanahoraa no te oroa Pasa
Nisana Ierusalema Mt 26:17-19 Mk 14:12-16
(Mahana maha Lu 22:7-13
i te avatea)
14 no Ierusalema Amu oia i te oroa Pasa e te
Nisana tino 12 Mt 26:20, 21
Ierusalema Horoi Iesu i te avae o ta ˈna mau
aposetolo Ioa 13:1-20
Ierusalema Faaitehia e o Iuda te taata
haavare e e faauehia ia haere ê
Ierusalema Amuraa maa Haamanaˈoraa haamauhia
e te tino 11 Mt 26:26-29
Ierusalema Hunahia e Petero e tohu oia e e
purara te mau aposetolo
Ierusalema Te tauturu; te here te tahi i te
tahi; te ati; pure a Iesu
Getesemane Ahoaho rahi i roto i te ô;
haavareraahia Iesu e tapearaahia
Ierusalema Uiuihia e Ana; haavahia e Kaiapha,
te Sunederi; huna o Petero
Ierusalema Tarî Iuda te taata haavare ia
ˈna iho Mt 27:3-10
Ierusalema I mua ia Pilato, i muri iho ia
Heroda, e i mua faahou ia Pilato
Ierusalema Tuuhia ia haapohehia, i muri aˈe i
to Pilato tamataraa i te tuu ia
(a. 3:00 i Gologota, Poheraa o Iesu i nia i te pou
te taperaa Ierusalema haamauiuiraa, e te mau tupuraa
mahana, tapiri Mt 27:31-56 Mk 15:20-41
Mahana pae) Lu 23:26-49 Ioa 19:16-30
Ierusalema Tatarahia te tino o Iesu i nia i
te pou haamauiuiraa e hunahia
15 no Ierusalema Rave te mau tahuˈa e te mau
Nisana Pharisea ia tiaihia te menema
16 no Ierusalema e Tia-faahou-raa o Iesu e mau
Nisana i pihai iho tupuraa o taua mahana ra
m. 16 no Ierusalema; Mau faraa mai o Iesu Mesia i muri
Nisana Galilea iho Mt 28:16-20 [Kor. 1, 15:5-7]
25 no Mouˈa Maueraa o Iesu, e 40 mahana
Iyyar i Oliveta, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa
i pihai ia [Ohi. 1:9-12] Lu 24:50-53
Betania
Mau uiraa no nia i te tabula o te “Mau tupuraa rahi o te oraraa o Iesu i te fenua nei”:
(a) A faaite i te tahi o te mau tupuraa rahi o te taviniraa a Iesu e tae roa i te taime i mau ai Ioane Bapetizo i te fare tapearaa.
(b) A horoa i te vahi e te matahiti i tupu ai te mau mea i muri nei: (1) Te parauraahia Simona e o Anederea, o Iakobo e o Ioane. (2) Te maitiraahia na aposetolo 12. (3) Te Aˈoraa i nia i te mouˈa. (4) Te faahuru-ê-raa. (5) Te faatia-faahou-raahia o Lazaro. (6) Te haereraa o Iesu i ǒ Zakaio.
(c) A faahiti i te tahi o te mau semeio rahi a Iesu; a faaite afea e ihea to ratou tupuraa.
(d) Eaha te tahi o te mau tupuraa rahi no nia ia Iesu tei tupu mai te 8 no Nisana e tae atu i te 16 no Nisan 33 T.T.?
(e) Eaha te tahi o te mau parabole rahi ta Iesu i horoa a tavini oia i te fenua nei?
[Tapura i te mau api 294-297]
TABULA O TE MAU TAIO MAHANA RAHI O TE TUATAPAPARAA
Haapotoraa: m. no “i muri aˈe”; h. no “hou”; a. no “area.”
Taio mahana Tupuraa Irava
4026 H.T.T. Poieteraa o Adamu Gen. 2:7
m. 4026 H.T.T. Haamauraa o te faufaa i Gen. 3:15
Edene, parau tohu matamua
h. 3896 H.T.T. Taparahi pohe Kaina ia Abela Gen. 4:8
3896 H.T.T. Fanauraa o Seta Gen. 5:3
3404 H.T.T. Fanauraa o te taata parau-tia Gen. 5:18
ra o Enoha
3339 H.T.T. Fanauraa o Metusela Gen. 5:21
3152 H.T.T. Fanauraa o Lameha Gen. 5:25
3096 H.T.T. Poheraa o Adamu Gen. 5:5
3039 H.T.T. Hopoi-ê-raahia Enoha; hope Gen. 5:23, 24;
ta ˈna taviniraa peropheta Iuda 14
2970 H.T.T. Fanauraa o Noa Gen. 5:28, 29
2490 H.T.T. Faaiteraa a te Atua no nia Gen. 6:3
i te huitaata
2470 H.T.T. Fanauraa o Iapheta Gen. 5:32; 9:24;
2468 H.T.T. Fanauraa o Sema Gen. 7:11; 11:10
2370 H.T.T. Poheraa o Metusela Gen. 5:27
Toparaa mai te pape o te
Diluvi (tau toparaa rauere) Gen. 7:6, 11
2369 H.T.T. Haamauraa i te faufaa i muri Gen. 8:13; 9:16
aˈe i te Diluvi
2368 H.T.T. Fanauraa o Araphakesada Gen. 11:10
m. 2269 H.T.T. Paturaa o te Pare o Babela Gen. 11:4
2020 H.T.T. Poheraa o Noa Gen. 9:28, 29
2018 H.T.T. Fanauraa o Aberahama Gen. 11:26, 32;
1943 H.T.T. Haere Aberahama i te tahi pae Gen. 12:4, 7;
mai o Eupharate e i Kanaana Exo. 12:40;
ˈtu; haamanahia te faufaa a Gal. 3:17
Aberahama; haamataraa o te
anotau e 430 matahiti e
aratai atu i te faufaa o te
Ture
h. 1933 H.T.T. Faaorahia Lota; haere Gen. 14:16, 18;
Aberahama e hiˈo ia Ge 16:3
Melekisedeka
1932 H.T.T. Fanauhia Isemaela Gen. 16:15, 16
1919 H.T.T. Haamauhia te faufaa Gen. 17:1, 10, 24
o te peritomeraa
Haavaraa o Sodoma e o Gomora Gen. 19:24
1918 H.T.T. Fanauraa o Isaaka, te taata Gen. 21:2, 5;
aiˈa mau; haamataraa o na Ohi. 13:17-20
‘450 matahiti’
1913 H.T.T. Haapaeraa û ia Isaaka; Gen. 21:8;
faarevahia Isemaela; Ge 15:13;
haamataraa o na matahiti Ohi. 7:6
hamani-ino-raa e 400
1881 H.T.T. Poheraa o Sara Gen. 17:17; 23:1
1878 H.T.T. Faaipoiporaa o Isaaka e Gen. 25:20
o Rebeka
1868 H.T.T. Poheraa o Sema Gen. 11:11
1858 H.T.T. Fanauraa o Esau e o Iakoba Gen. 25:26
1843 H.T.T. Poheraa o Aberahama Gen. 25:7
1818 H.T.T. Faaipoipo Esau i na vahine Gen. 26:34
matamua e piti
1795 H.T.T. Poheraa o Isemaela Gen. 25:17
1781 H.T.T. Horo ê Iakoba i Harana; Gen. 28:2, 13, 19
ta ˈna orama i Betela
1774 H.T.T. Faaipoipo Iakoba ia Lea e Gen. 29:23-30
ia Rahela
1767 H.T.T. Fanauraa o Iosepha Gen. 30:23, 24
1761 H.T.T. Hoˈi Iakoba i Kanaana mai Gen. 31:18, 41
Harana mai
a. 1761 H.T.T. Taputô Iakoba e te melahi; Gen. 32:24-28
mairihia oia o Iseraela
1750 H.T.T. Hoohia Iosepha ei tavini e Gen. 37:2, 28
to ˈna mau taeae
1738 H.T.T. Poheraa o Isaaka Gen. 35:28, 29
1737 H.T.T. Faarirohia Iosepha ei Gen. 41:40, 46
faatere hau matamua
i Aiphiti
1728 H.T.T. Haere Iakoba e to ˈna Gen. 45:6;
utuafare taatoa i Aiphiti Ge 46:26; 47:9
1711 H.T.T. Poheraa o Iakoba Gen. 47:28
1657 H.T.T. Poheraa o Iosepha Gen. 50:26
h. 1613 H.T.T. Tamataraa o Ioba Ioba 1:8; 42:16
m. 1600 H.T.T. Riro o Aiphiti ei Hau Exo. 1:8
Matamua o te ao atoa
1593 H.T.T. Fanauraa o Mose Exo. 2:2, 10
1553 H.T.T. Haere atu Mose ei taata Exo. 2:11, 14,
faaora; horo ê oia Ex 2:15;
i Midiana Ohi. 7:23
a. 1514 H.T.T. Mose i mua i te pu Exo. 3:2
aihere ama
1513 H.T.T. Mahana Pasa; faarue Iseraelaia Aiphiti; faaoraraa i te Ex 14:27,
Miti Uteute; aueue te hau Ex 14:29, 30;
Aiphiti; hopea o te Gen. 15:13, 14
anotau hamani-ino-raa
e 400 matahiti
Haamauhia te faufaa o te Exo. 24:6-8
Ture i te mouˈa Sinai
(Horeba)
Hope te anotau Gal. 3:17;
e 430 matahiti Exo. 12:40
tei haamata i te
haamanaraahia te faufaa
a Aberahama
Papai Mose i te Genese Ioa. 5:46
i roto i te medebara;
haamata te papairaa
o te Bibilia
1512 H.T.T. Oti te faatiaraa o te sekene Exo. 40:17
Haamauraa o te autahuˈaraa Lev. 8:34-36
a Aarona
Oti te Exodo e te Levitiko Lev. 27:34;
i te papaihia e Mose Num. 1:1
a. 1473 H.T.T. Oti te Ioba i te papaihia e Ioba 42:16, 17
Mose
1473 H.T.T. Oti te Numera i te papaihia Num. 35:1;
e Mose i te mau vahi papu Nu 36:13
o Moabi
Faufaa e o Iseraela i Moabi Deut. 29:1
Papai Mose i te Deuteronomi Deut. 1:1, 3
Pohe Mose i nia i te mouˈa Deut. 34:1, 5, 7
Nebo i Moabi
Tapae Iseraela i Kanaana ma Ios. 4:19
te arataihia e Iosua
1467 H.T.T. Oti te rahiraa o te fenua Ios. 11:23;
i te haruhia mai; hopea Ios 14:7,
o te ‘450 matahiti’ Ios 14:10-15
o te Ohipa 13:17-20
a. 1450 H.T.T. Oti te buka a Iosua Ios. 1:1;
i te papaihia Ios 24:26
Poheraa o Iosua Ios. 24:29
1117 H.T.T. Faatahinu Samuela ia Saula Sam. 1, 10:24;
ei arii no Iseraela Ohi. 13:21
1107 H.T.T. Fanauraa o Davida Sam. 1, 16:1
i Betelehema
a. 1100 H.T.T. Oti te buka Te mau tavana Tav. 21:25
i te papaihia e Samuela
a. 1090 H.T.T. Oti te Ruta i te papaihia e Ruta 4:18-22
Samuela
a. 1078 H.T.T. Oti te Samuela 1 Sam. 1, 31:6
i te papaihia
1077 H.T.T. Riro mai Davida ei arii no Sam. 2, 2:4
Iuda i Heberona
1070 H.T.T. Riro mai Davida ei arii i Sam. 2, 5:3-7
nia ia Iseraela taatoa;
faariro oia ia Ierusalema ei
oire pu na ˈna
m. 1070 H.T.T. Hopoihia te Afata i Sam. 2, 6:15;
Ierusalema; haamauhia te Sa 2, 7:12-16
faufaa no te hoê basileia e
o Davida
a. 1040 H.T.T. Oti te Samuela 2 i te Sam. 2, 24:18
papaihia e Gada e o Natana
1037 H.T.T. Mono Solomona ia Davida Arii 1, 1:39;
ei arii no Iseraela Ar 1, 2:12
1034 H.T.T. Haamata Solomona i te Arii 1, 6:1
paturaa o te hiero
1027 H.T.T. Oti te hiero i Ierusalema Arii 1, 6:38
a. 1020 H.T.T. Oti Te Sire a Solomona i te Sire 1:1
papaihia e Solomona
h. 1000 H.T.T. Oti te Koheleta Koh. 1:1
i te papaihia e Solomona
997 H.T.T. Mono Rehoboama ia Solomona; Arii 1, 11:43;
amaha te basileia; haamata Ar 1, 12:19, 20
Ieroboama i te faatere ei
arii no Iseraela
993 H.T.T. Tomo Sisaka i Iuda Arii 1, 14:25, 26
e haru oia i te mau taoˈa
o te hiero
980 H.T.T. Mono Abiiama (Abiia) ia Arii 1, 15:1, 2
Rehoboama ei arii no Iuda
977 H.T.T. Mono Asa ia Abiiama ei arii Arii 1, 15:9, 10
no Iuda
a. 976 H.T.T. Mono Nadaba ia Ieroboama ei Arii 1, 14:20
arii no Iseraela
a. 975 H.T.T. Mono Baasa ia Nadaba ei arii Arii 1, 15:33
no Iseraela
a. 952 H.T.T. Mono Ela ia Baasa ei arii no Arii 1, 16:8
Iseraela
a. 951 H.T.T. Mono Zimeri ia Ela ei arii Arii 1, 16:15
no Iseraela
Mono Omeri e Tibeni ia Arii 1, 16:21
Zimeri ei arii no Iseraela
a. 947 H.T.T. Faatere Omeri o ˈna anaˈe Arii 1, 16:22, 23
ei arii no Iseraela
a. 940 H.T.T. Mono Ahaba ia Omeri ei arii Arii 1, 16:29
no Iseraela
936 H.T.T. Mono Iehosaphata ia Asa Arii 1, 22:41, 42
ei arii no Iuda
a. 919 H.T.T. Mono Ahazia ia Ahaba ei arii Arii 1, 22:51, 52
otahi no Iseraela
a. 917 H.T.T. Mono Iehorama no Iseraela ia Arii 2, 3:1
Ahazia ei arii otahi
913 H.T.T. Riro mai Iehorama no Iuda Arii 2, 8:16, 17
‘ei arii,’ e o Iehosaphata
a. 906 H.T.T. Mono Ahazia ia Iehorama Arii 2, 8:25, 26
ei arii no Iuda
a. 905 H.T.T. Haru te arii vahine o Atalia Arii 2, 11:1-3
i te terono no Iuda
Mono Iehu ia Iehorama Arii 2, 9:24, 27;
ei arii no Iseraela Ar 2, 10:36
898 H.T.T. Mono Iehoasa ia Ahazia Arii 2, 12:1
ei arii no Iuda
876 H.T.T. Mono Iehoahaza ia Iehu Arii 2, 13:1
ei arii no Iseraela
a. 859 H.T.T. Mono Iehoasa ia Iehoahaza Arii 2, 13:10
ei arii otahi no Iseraela
858 H.T.T. Mono Amazia ia Iehoasa Arii 2, 14:1, 2
ei arii no Iuda
a. 844 H.T.T. Mono Ieroboama II ia Iehoasa Arii 2, 14:23
ei arii no Iseraela
Oti te buka a Iona i te Iona 1:1, 2
papaihia e Iona
829 H.T.T. Mono Uzia (Azaria)ia Amazia ei arii no Iuda
a. 820 H.T.T. Papaihia paha te buka Ioe. 1:1
a Ioela
a. 804 H.T.T. Oti te buka a Amosa i te Amo. 1:1
papaihia e Amosa
a. 792 H.T.T. Faatere Zekaria ei arii no Arii 2, 15:8
Iseraela (6 avaˈe)
a. 791 H.T.T. Mono Saluma ia Zekaria Arii 2, 15:13, 17
ei arii no Iseraela
Mono Menahema ia Saluma
ei arii no Iseraela
a. 780 H.T.T. Mono Pekahia ia Menahema Arii 2, 15:23
ei arii no Iseraela
a. 778 H.T.T. Mono Peka ia Pekahia ei arii Arii 2, 15:27
no Iseraela
a. 778 H.T.T. Haamata Isaia i te tohu Isa. 1:1; 6:1
777 H.T.T. Mono Iotama ia Uzia (Azaria) Arii 2, 15:32, 33
ei arii no Iuda
a. 761 H.T.T. Mono Ahaza ia Iotama ei arii Arii 2, 16:1, 2
no Iuda
a. 758 H.T.T. Haamata Hosea i te faatere Arii 2, 15:30
ei arii no Iseraela
745 H.T.T. Mono Hezekia ia Ahaza Arii 2, 18:1, 2
ei arii no Iuda
m. 745 H.T.T. Oti te buka a Hosea i te Hos. 1:1
papaihia e Hosea
740 H.T.T. Haavî Asura ia Iseraela, Arii 2, 17:6, 13
haru ia Samaria Ar 2, 17:18
732 H.T.T. Tomo Senakeriba i Iuda Arii 2, 18:13
m. 732 H.T.T. Oti te buka a Isaia i te Isa. 1:1
papaihia e Isaia
h. 717 H.T.T. Oti te buka a Mika i te Mika 1:1
papaihia e Mika
a. 717 H.T.T. Oti te Maseli i te papaihia Mas. 25:1
716 H.T.T. Mono Manase ia Hezekia Arii 2, 21:1
ei arii no Iuda
661 H.T.T. Mono Amona ia Manase Arii 2, 21:19
ei arii no Iuda
659 H.T.T. Mono Iosia ia Amona ei arii Arii 2, 22:1
no Iuda
h. 648 H.T.T. Oti te buka a Zephania Zeph. 1:1
i te papaihia e Zephania
647 H.T.T. Tonohia Ieremia Ier. 1:1, 2,
ei peropheta Ier 1:9, 10
h. 632 H.T.T. Oti te buka a Nahuma Nah. 1:1
i te papaihia e Nahuma
632 H.T.T. Haruhia Nineve e to Nah. 3:7
Kaladaio e to Medai
Fatata Babulonia i te riro
mai ei toru o te hau o te
ao atoa
628 H.T.T. Faatere Iehoahaza, tei mono Arii 2, 23:31
ia Iosia, ei arii no Iuda
Mono Iehoiakima ia Arii 2, 23:36
Iehoahaza ei arii no Iuda
a. 628 H.T.T. Oti te buka a Habakuka i Hab. 1:1
te papaihia e Habakuka
625 H.T.T. Riro mai Nebukanesa (II) ei Ier. 25:1
arii no Babulonia; haamata
te matahiti faatereraa
matamua mai te avaˈe Nisana
624 H.T.T.
620 H.T.T. Faariro Nebukanesa ia Arii 2, 24:1
Iehoiakima ei arii
faatutehia
618 H.T.T. Riro mai Iehoiakina ei arii Arii 2, 24:6, 8
i muri aˈe ia Iehoiakima
i Iuda
617 H.T.T. Hopoi Nebukanesa i te mau Dan. 1:1-4;
tîtî ati Iuda matamua
i Babulonia
Faarirohia Zedekia ei arii Arii 2, 24:12-18
no Iuda
613 H.T.T. Haamata Ezekiela i te tohu Ezek. 1:1-3
609 H.T.T. Toru o te tere aroraa o Arii 2, 25:1, 2
Nebukanesa ia Iuda;
haamata oia i te haaati
ia Ierusalema
607 H.T.T. Pae o te avaˈe (Ab), Arii 2, 25:8-10;
hahuhia te hiero e Ier. 52:12-14
haamouhia Ierusalema
Hitu o te avaˈe, faarue Arii 2, 25:25, 26;
te ati Iuda ia Iuda; Luka 21:24
haamata “to te Etene
anotau”
Papai Ieremia i Te oto Omuaraa o
Te oto, LXX
a. 607 H.T.T. Papai Obadia i te buka a Oba. 1
Obadia
a. 591 H.T.T. Oti te buka a Ezekiela i te Ezek. 40:1;
papaihia e Ezekiela Ezek 29:17
580 H.T.T. Oti Te mau arii 1 e te 2 Ier. 52:31;
e te Ieremia Arii 2, 25:27
i te papaihia
539 H.T.T. Topa Babulonia i to Medai Dan. 5:30, 31
e Peresia; riro mai Medai
e Peresia ei maha o te hau
o te ao atoa
537 H.T.T. Faaohipahia te faaotiraa Par. 2, 36:22,
a Kuro te Peresia e faatia Pa 2, 36:23;
i te ati Iuda e hoˈi Ier. 25:12;
i Ierusalema; hope na Ier 29:10
matahiti e 70 o to
Ierusalema vai-ano-raa
a. 536 H.T.T. Oti te buka a Daniela i te Dan. 10:1
papaihia e Daniela
536 H.T.T. Haamauhia te niu o te hiero Eze. 3:8-10
e Zerubabela
522 H.T.T. Opanihia te ohipa paturaa i Eze. 4:23, 24
te hiero
520 H.T.T. Oti te buka a Hagai i te Hag. 1:1
papaihia e Hagai
518 H.T.T. Oti te buka a Zekaria i te Zek. 1:1
papaihia e Zekaria
515 H.T.T. Oti te piti o te hiero ia Eze. 6:14, 15
Zerubabela
a. 475 H.T.T. Oti te buka Esetera i te Ese. 3:7; 9:32
papaihia e Moredekai
468 H.T.T. Hoˈi Ezera e te mau tahuˈa Eze. 7:7
i Ierusalema
a. 460 H.T.T. Oti te Paraleipomeno 1e te 2 e te Ezera i te Par. 2, 36:22
papaihia e Ezera; papairaa
hopea o te Salamo
455 H.T.T. Tataî Nehemia i te mau Neh. 1:1;
patu o Ierusalema; haamata Ne 2:1, 11;
te parau tohu o na Ne 6:15;
hebedoma e 70 i te tupu Dan. 9:24
m. 443 H.T.T. Oti te buka a Nehemia i Neh. 5:14
te papaihia e Nehemia
Oti te buka a Malaki i Mal. 1:1
te papaihia e Malaki
406 H.T.T. Oti Ierusalema i te Dan. 9:25
patu-faahou-hia
332 H.T.T. Faatere Heleni, te pae o te Dan. 8:21
hau o te ao atoa, ia Iudea
a. 280 H.T.T. Haamatahia te Septante
Heleni
165 H.T.T. Avari-faahou-raa o te hiero Ioa. 10:22
i muri aˈe i to ˈna
haaviiviiraahia e te
haamoriraa idolo Heleni;
Oroa o te Avariraa
63 H.T.T. Faatere Roma, te ono o te Ioa. 19:15;
hau o te ao atoa, Apo. 17:10
ia Ierusalema
a. 37 H.T.T. Haru Heroda (faaariihia e
Roma) ia Ierusalema
2 H.T.T. Fanauraa o Ioane Bapetizo Luka 1:60;
e o Iesu Lu 2:7
29 T.T. Haamata Ioane e o Iesu i Luka 3:1, 2, 23
ta raua taviniraa
33 T.T. 14 no Nisana: pûpû Iesu i Luka 22:20;
te tusia ei niu o te faufaa Lu 23:33
apî; rîhia i nia i te raau
16 no Nisana: Mat. 28:1-10
tia-faahou-raa o Iesu
6 no Sivana, Penetekose: Ohi. 2:1-17, 38
niniihia te varua; iriti
Petero i te uputa o te
amuiraa Kerisetiano i te
ati Iuda
36 T.T. Hope na hebedoma matahiti Dan. 9:24-27;
e 70; haere Petero e hiˈo Ohi. 10:1, 45
ia Korenelio, te matamua
o to te mau nunaa
peritome-ore-hia e ô i roto
i te amuiraa Kerisetiano
a. 41 T.T. Papai Mataio i te Evanelia
a Mataio
a. 47-48 T.T. Haamata Paulo i to ˈna tere Ohi. 13:1–14:28
mitionare matamua
a. 49 T.T. Faaotiraa a te Tino Aratai Ohi. 15:28, 29
e aita e titau-faahou-hia ra
ia peritomehia te feia
faaroo no te mau nunaa
a. 49-52 T.T. Piti o te tere mitionare Ohi. 15:36–18:22
o Paulo
a. 50 T.T. Papai Paulo i te Tesalonia 1 Tes. 1, 1:1
i Korinetia
a. 51 T.T. Papai Paulo i te Tesalonia 2 Tes. 2, 1:1
i Korinetia
a. 50-52 T.T. Papai Paulo i ta ˈna rata i Gal. 1:1
to Galatia i Korinetia
aore ra i Anetiohia i Suria
a. 52-56 T.T. Toru o te tere mitionare Ohi. 18:23–21:19
o Paulo
a. 55 T.T. Papai Paulo i te Kor. 1, 15:32;
Korinetia 1 i Ephesia Kor. 2, 2:12, 13
e te Korinetia 2
i Makedonia
a. 56 T.T. Papai Paulo i te rata i to Roma 16:1
Roma i Korinetia
a. 56-58 T.T. Papai Luka i te Evanelia Luka 1:1, 2
a Luka
a. 60-61 T.T. I Roma, papai Paulo
i te: Ephesia Eph. 3:1
Philipi Phil. 4:22
Kolosa Kol. 4:18
Philemona Philem. 1
a. 61 T.T. Papai Paulo i te rata i Heb. 13:24;
to Hebera i Roma Heb 10:34
Oti te buka Ohipa i te
papaihia e Luka i Roma
h. 62 T.T. Papai Iakobo, te taeae Iak. 1:1
o Iesu, i te rata a Iakobo
i Ierusalema
a. 60-65 T.T. Papai Mareko i te Evanelia a
Mareko
a. 61-64 T.T. Papai Paulo i te Timoteo 1 Tim. 1, 1:3
i Makedonia
Papai Paulo i te Tito Tito 1:5
i Makedonia (?)
a. 62-64 T.T. Papai Petero i te Petero 1 Pet. 1, 1:1;
i Babulonia Pe 1, 5:13
a. 64 T.T. Papai Petero i te Petero 2 Pet. 2, 1:1
i Babulonia (?)
a. 65 T.T. Papai Paulo i te Tim. 2, 4:16-18
Timoteo 2 i Roma
Papai Iuda, te taeae Iuda 1, 17, 18
o Iesu, i te “Iuda”
70 T.T. Haamouhia Ierusalema e Dan. 9:27;
to ˈna hiero e to Roma Mat. 23:37, 38;
a. 96 T.T. Papai Ioane i te Apokalupo, Apo. 1:9
i Patamo
a. 98 T.T. Papai Ioane i te Evanelia Ioa. 21:22, 23
a Ioane e ta ˈna na rata
te Ioane 1, te 2, e te 3;
oti te Bibilia i te papaihia
a. 100 T.T. Pohe Ioane, te hopea o te Tes. 2, 2:7
mau aposetolo
NOTA: E tia ia haamanaˈo e mea papu maitai te rahiraa o teie mau taio mahana, area no te tahi pae ra, e mau taio mahana tapiri noa ïa, niuhia i nia i te mau haapapuraa e vai ra. E ere te fa o teie tabula te haamauraa i te mau taio mahana aueue ore no te mau tupuraa taitahi, te tautururaa râ i te feia e haapii ra i te Bibilia ia faanaho i te mau tupuraa i roto i te tau e ia ite i te taairaa te tahi i te tahi.
Mau uiraa no nia i te “Tabula o te mau taio mahana rahi o te tuatapaparaa” e “Tabula o te mau buka Bibilia”:
(a) Na roto i te faaauraa i na tabula, a faahiti i te tahi o te mau peropheta e feia papai Bibilia tei ora (1) na mua ˈˈe a haamauhia ˈi te basileia o Iseraela i te matahiti 1117 H.T.T., (2) i te tau o na basileia o Iseraela e o Iuda, (3) mai te haamataraa mai te faatîtîraa i Babulonia e ia oti roa te mau Papai Hebera i te papaihia.
(b) A faataa i te taime i papai ai Paulo i ta ˈna mau rata no nia i to ˈna mau tere mitionare.
(c) Eaha ˈtu â te mau mea faahiahia ta outou e tapao no nia i te taime i papaihia ˈi te tahi atu mau buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano?
(d) A taai i te mau taata i muri nei i te hoê tupuraa rahi o te aamu Bibilia, a faaite ai ihea to ratou faaearaa na mua ˈˈe e i muri aˈe i te tupuraa, aore ra a taai ia ratou i te tahi atu mau taata i ora atoa na i to ratou tau: Sema, Samuela, Metusela, Lota, te arii Saula, Davida, Ioba, te arii Hosea no Iseraela, Solomona, Aarona, te arii Zedekia no Iuda.
(e) Eaha te mau tupuraa rahi i te anotau o (1) Noa, (2) Aberahama, (3) Mose?
(f) A taai i te mau taio mahana i muri nei (H.T.T.) i te mau tupuraa rahi i raro nei: 4026, 2370, 1943, 1513, 1473, 1117, 997, 740, 607, 539, 537, 455.
Poieteraa o Adamu
Haamauraa o te faufaa o te Ture i Sinai
Haamouraa o Ierusalema
Hoˈiraa te ati Iuda i Ierusalema i muri aˈe i te faaueraa a Kuro
Haamata te papairaa faauruahia o te Bibilia
Haamata te Diluvi
Topa Babulonia i roto i te rima o to Medai e Peresia
Faatavaihia te arii matamua o Iseraela
Haere Aberahama i te tahi pae mai o Eupharate; haamanahia te faufaa a Aberahama
Amaha na basileia o Iseraela e o Iuda
Haavîhia te basileia apatoerau e to Asura
Tataîhia te mau patu o Ierusalema e Nehemia
Faaorahia to Iseraela mai Aiphiti mai
Aratai Iosua ia Iseraela i Kanaana
Hope te anoraa e 70 matahiti o Ierusalema
[Tapura i te api 298]
TABULA O TE MAU BUKA BIBILIA
(Mea papu ore te tahi mau taio mahana [e te tahi mau vahi papairaa]. Haapotoraa: m. no “i muri aˈe”; h. no “hou”; e a. no “area.”)
Mau buka o te mau Papai Hebera papaihia hou to tatou tau (H.T.T.)
Buka Taata Vahi Otiraa Area
papai papairaa te papai tau puohuhia
Genese Mose Medebara 1513 “I te matamua
ra” e tae atu i
te matahiti 1657
Exodo Mose Medebara 1512 1657-1512
Levitiko Mose Medebara 1512 1 avaˈe (1512)
Numera Mose Medebara/ 1473 1512-1473
Vahi papu
no Moabi
Deuteronomi Mose Vahi papu 1473 2 avaˈe (1473)
no Moabi
Iosua Iosua Kanaana a. 1450 1473-a. 1450
Te mau Samuela Iseraela a. 1100 a. 1450–a. 1120
tavana
Ruta Samuela Iseraela a. 1090 11 matahiti
faatereraa a te
mau tavana
Samuela 1 Samuela; Iseraela a. 1078 a. 1180-1078
Gada;
Natana
Samuela 2 Gada; Iseraela a. 1040 1077–a. 1040
Natana
Te mau Ieremia Iuda/ 580 a. 1040-580
arii 1 e te 2 Aiphiti
Paraleipomeno 1 Ezera Ierusalema a. 460 I muri aˈe i te
e te 2 (?) Par. 1, 9:44,
1077-537
Ezera Ezera Ierusalema a. 460 537–a. 467
Nehemia Nehemia Ierusalema m. 443 456–m. 443
Esetera Moredekai Susana, a. 475 493–a. 475
Elama
Ioba Mose Medebara a. 1473 Hau atu i te
140 matahiti i
te area 1657
e 1473
Salamo Davida a. 460
e vetahi atu â
Maseli Solomona; Ierusalema a. 717
Agura;
Lemuela
Koheleta Solomona Ierusalema h. 1000
Te Sire Solomona Ierusalema a. 1020
a Solomona
Isaia Isaia Ierusalema m. 732 a. 778–m. 732
Ieremia Ieremia Iuda/ 580 647-580
Aiphiti
Te oto Ieremia I pihai ia 607
o Ieremia ra Ierusalema
Ezekiela Ezekiela Babulonia a. 591 613–a. 591
Daniela Daniela Babulonia a. 536 618–a. 536
Hosea Hosea Samaria m. 745 h. 804–m. 745
(Mataeinaa)
Ioela Ioela Iuda a. 820 (?)
Amosa Amosa Iuda a. 804
Obadia Obadia a. 607
Iona Iona a. 844
Mika Mika Iuda h. 717 a. 777-717
Nahuma Nahuma Iuda h. 632
Habakuka Habakuka Iuda a. 628 (?)
Zephania Zephania Iuda h. 648
Hagai Hagai Ierusalema 520 112 mahana (520)
Zekaria Zekaria Ierusalema 518 520-518
Malaki Malaki Ierusalema m. 443
Mau buka o te mau Papai Heleni papaihia i to tatou tau (T.T.)
Buka Taata Vahi Otiraa Area
papai papairaa te papai tau puohuhia
Mataio Mataio Palesetina a. 41 2 H.T.T.–33 T.T.
Mareko Mareko Roma a. 60-65 29-33 T.T.
Luka Luka Kaisarea a. 56-58 3 H.T.T.–33 T.T.
Ioane Aposetolo Ephesia, a. 98 I muri aˈe
Ioane aore ra i te omuaraa,
i pihai iho 29-33 T.T.
Ohipa Luka Roma a. 61 33–a. 61 T.T.
Roma Paulo Korinetia a. 56
Korinetia 1 Paulo Ephesia a. 55
Korinetia 2 Paulo Makedonia a. 55
Galatia Paulo Korinetia a. 50-52
aore ra
Anetiohia
i Suria
Ephesia Paulo Roma a. 60-61
Philipi Paulo Roma a. 60-61
Kolosa Paulo Roma a. 60-61
Tesalonia 1 Paulo Korinetia a. 50
Tesalonia 2 Paulo Korinetia a. 51
Timoteo 1 Paulo Makedonia a. 61-64
Timoteo 2 Paulo Roma a. 65
Tito Paulo Makedonia a. 61-64
(?)
Philemona Paulo Roma a. 60-61
Hebera Paulo Roma a. 61
Iakobo Iakobo Ierusalema h. 62
(taeae o Iesu)
Petero 1 Petero Babulonia a. 62-64
Petero 2 Petero Babulonia a. 64
(?)
Ioane 1 Aposetolo Ephesia a. 98
Ioane aore ra
i pihai iho
Ioane 2 Aposetolo Ephesia a. 98
Ioane aore ra
i pihai iho
Ioane 3 Aposetolo Ephesia a. 98
Ioane aore ra
i pihai iho
Iuda Iuda Palesetina a. 65
(taeae (?)
o Iesu)
Apokalupo Aposetolo Patamo a. 96
Ioane