Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahohonuraa numera 5—Te tuhaa Hebera o te mau Papai Moˈa

Faahohonuraa numera 5—Te tuhaa Hebera o te mau Papai Moˈa

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Faahohonuraa numera 5—Te tuhaa Hebera o te mau Papai Moˈa

Nafea te mau Papai Hebera, ei tuhaa o te Parau faauruahia a te Atua, i papai-faahou-hia ˈi, i haapaohia ˈi eiaha ia faahuru-ê-hia, e i faataehia mai ai i to tatou tau.

1. (a) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau ‘parau a Iehova’ e te tahi atu mau taoˈa maitatai no tahito ra? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai no nia i te haapaoraahia te Parau a te Atua?

 E NEHENEHE te mau ‘parau a Iehova’ i papaihia e faaauhia i te mau pape o te parau mau i haapuehia i roto i te hoê farii faahiahia roa o te mau parau mana faauruahia. Eaha râ to tatou aau i te î i te mehara i te mea e i te roaraa o te tau o teie mau faaiteraa no ǒ mai i te raˈi ra, ua rave Iehova e ia haapuehia teie mau “pape” ia riro mai ei pu haamaramaramaraa pau ore o te horoa i te ora! Ua marau, ua pê aore ra ua mou te tahi atu mau taoˈa maitatai no tahito ra, mai te mau korona arii, te mau tufaa e te mau fare faahiahia a te taata i te roaraa o te tau, area te parau a to tatou Atua ra o te au i te taoˈa maitatai ra, e vai noa ïa e a muri noa ˈtu. (Isa. 40:8) Teie râ, e hiti mai te mau uiraa aita anei teie mau pape o te parau mau i haaviiviihia i muri aˈe a tuuhia ˈi i roto i te farii. Ua vai maitatai noa anei? Ua hurihia anei mai roto mai i te mau reo tumu ma te haapao maitai e ia fanaˈo te mau nunaa no te mau reo atoa o te fenua nei i teie mahana i te mau papai o te nehenehe e tiaturihia? Mea anaanatae mau ia faahohonu tatou i te tuhaa o teie farii parauhia te papai Hebera, a tapao ai e ua haapao-maitai-hia te tanoraa e te mea faahiahia, ua ravehia e faatae mai ia tatou nei maoti te mau huriraa apî ta te huitaata atoa e nehenehe e fanaˈo.

2. Nafea te mau papai faauruahia i te haapaoraahia e tae roa mai i te tau o Ezera?

2 Na te mau taata ei papai parau a te Atua i papai i te mau parau mana matamua na roto i te mau reo Hebera e Aramea, mai te tau o Mose i te matahiti 1513 H.T.T. e tae atu i muri rii aˈe i te matahiti 443 H.T.T. O ta tatou i ite i teie mahana, aita hoê aˈe o teie mau papai matamua e vai faahou ra. Teie râ, mai te omuaraa mai â, ua haapao-maitai-roa-hia te mau papai faauruahia, e tae noa ˈtu te mau hohoˈa haamanahia. I te area 642 H.T.T., i te tau o te arii Iosia, ua itehia mai “te buka ture” a Mose, papu mau te papai tumu, i tapunihia i roto i te fare o Iehova. Ua haapao-maitai-hia ïa e tae roa mai i taua tau ra i te roaraa e 871 matahiti. Ua faaite te taata papai Bibilia o Ieremia i te anaanatae rahi i teie itearaa e ua faatia roa oia i te reira i roto i Te mau arii 2, 22:8-10, e i te area 460 H.T.T., ua faahiti faahou Ezera i tauâ ohipa ra. (Par. 2, 34:14-18) Te anaanatae ra oia i teie mau mea, no te mea “e papai parau ite [oia] i te ture a Mose i ho-mai-hia mai e te Atua o Iseraela e Iehova.” (Eze. 7:6) Mea papu iho â ïa e e noaa noa ia Ezera te tahi atu mau otaro o te mau Papai Hebera i faaineinehia e tae roa mai i to ˈna tau, peneiaˈe tae noa ˈtu i te tahi mau papai tumu. E au ra ïa e o Ezera te taata tiai o te mau papai a te Atua i to ˈna ra tau.—Neh. 8:1, 2.

TE TAU PAPAI-FAAHOU-RAA I TE MAU PARAU

3. Nafea te iteraahia e te hinaarohia ra te mau hohoˈa o te mau Papai, e nafea te reira i te haamâharaahia?

3 Mai te tau o Ezera e haere mai ai, ua maraa te aniraa i te mau hohoˈa o te mau Papai Hebera. E ere o te ati Iuda atoa tei hoˈi i Ierusalema e i Palesetina i te taime patu-faahou-raa i te matahiti 537 H.T.T. e i muri mai. E mau tausani râ tei faaea ˈtu i Babulonia, area vetahi ra, ua reva ïa i te fenua ê no te ohipa tapihoo e te tahi atu â tumu, tei roto atura ratou i te rahiraa o te mau oire rahi tapihoo no tahito ra. E rave na te ati Iuda e rave rahi i te mau tere i te mau matahiti atoa i Ierusalema no te mau oroa taa ê i te hiero, e e apiti atu ratou i roto i te haamoriraa faaterehia na roto i te reo Hebera o te Bibilia. I te tau o Ezera, e faaohipa te ati Iuda no teie mau fenua atea, i te mau fare haaputuputuraa parauhia sunago, i reira e taiohia ˈi e e tauaparauhia ˈi te mau Papai Hebera. * No te rahi o te mau vahi haamoriraa i parare, ua titauhia i te feia papai faahou ia faarahi i te mau parau papai-rima-hia.

4. (a) Eaha te hoê geniza, e nafea te reira e faaohipahia ˈi? (b) Eaha te itearaa faahiahia i tupu i roto i te hoê geniza i te senekele 19?

4 Te vai ra te hoê piha vairaa tauihaa i roto i teie mau sunago parauhia te geniza. I te roaraa o te tau, ua haaputu te ati Iuda i te mau parau papai tahito tei mutu aore ra tei marau i roto i te geniza a mono ai i te reira e te mea apî no te mau ohipa matauhia a te sunago. I te tahi taime, e hunahia to roto i te geniza i raro i te repo ma te tura, eiaha te papai—o te iˈoa moˈa hoi o Iehova to roto—ia haaviiviihia. I te roaraa o te mau senekele, e mau tausani papai Bibilia Hebera tei faaorehia mai teie. Ua ora mai râ te geniza î maitai o te sunago i te oire tahito o Le Caire i teie raveraa, peneiaˈe no te mea ua patuhia e ua moehia e ia tae roa i ropu o te senekele 19. I te matahiti 1890, i te tataîraahia te sunago, ua hiˈopoa-faahou-hia to roto i te geniza e ua hoo-rii-rii-hia to ˈna mau taoˈa faahiahia aore ra ua horoahia. Mai reira mai te mau parau papai huru tia e te mau tausani tâpû parau (parauhia te tahi pae e no te senekele 6 T.T.) i te taeraa ˈtu i te Vairaa buka o te fare haapiiraa tuatoru no Cambridge e i te tahi atu mau vairaa buka no Europa e no Marite.

5. (a) Teihea mau parau papai Hebera tahito i tabulahia i teie nei, mai te aha to ratou tahitoraa? (b) Eaha te itehia ia faahohonuhia te reira?

5 I teie mahana, i roto i te tahi mau vairaa buka o te ao nei, ua numerahia e ua tabulahia peneiaˈe e 6 000 parau papai o te mau Papai Hebera atoa aore ra o te hoê tuhaa. Tae roa mai aita i maoro aˈenei, aita i rahi te mau parau papai (taa ê atu i te tahi mau tâpû parau) no mua ˈˈe i te senekele 10 T.T. E, i te matahiti 1947, i pihai i te Miti Pohe, ua itehia mai te hoê otaro o te buka a Isaia, e i te mau matahiti i muri mai, te tahi atu â mau otaro o te mau Papai Hebera faufaa faito ore a faaite mai ai te mau ana o te tuhaa fenua o te Miti Pohe i te mau taoˈa faahiahia roa oia hoi te mau parau papai i hunahia fatata a 1 900 matahiti aˈenei. Ua ite te mau aivanaa i teie nei e no na senekele hopea H.T.T. te tahi i te papai-faahou-raahia. Ia faaauhia na parau papai fatata e 6 000 o te mau Papai Hebera, e noaa mai te hoê niu maitai no te faataa i te papai Hebera e e faaite mai te reira e ua haapao-maitai-hia te faataeraa mai o te papai.

TE REO HEBERA

6. (a) Nohea mai te reo Hebera? (b) No te aha Mose e tano ai ia papai i te Genese?

6 Ta te taata e parau i teie mahana te reo Hebera, i roto i to ˈna huru matamua, o te reo ïa i paraparauhia e Adamu i roto i te ô i Edene. No reira e nehenehe ai e parauhia e o te reo o te taata. O te reo ïa i paraparauhia i te tau o Noa, ma te mau taˈo apî râ. Ma te haere atu â i mua, o te reo tumu teie i vai mai i to Iehova faahuru-ê-raa i te reo o te taata i te Pare o Babela. (Gen. 11:1, 7-9) Tei roto te reo Hebera i te mau reo ati Sema, o te reira râ te mea rahi roa ˈˈe. E au ra e ua taaihia oia i te reo no Kanaana i te tau o Aberahama, e mai ta ratou amaa Hebera, ua haamau to Kanaana i te mau reo nainai e rave rau. I roto i te Isaia 19:18, te parauhia ra oia “te parau Kanaana.” E aivanaa o Mose i to ˈna tau, ua haapii oia eiaha noa i te paari o to Aiphiti, i te reo Hebera atoa râ o to ˈna mau tupuna. Ua nehenehe ïa oia e taio i te mau parau mana tahito tei noaa mai ia ˈna, e ua rave mai paha oia i te tahi mau haamaramaramaraa i roto, ta ˈna i papai i roto i te parauhia i teie nei te buka Bibilia o te Genese.

7. (a) Nafea te reo Hebera i te haereraa i mua i muri aˈe? (b) Eaha te faufaaraa o te reo Hebera o te Bibilia?

7 I muri aˈe, i te tau o te mau arii ati Iuda, ua parauhia te reo Hebera “te reo ati Iuda.” (Arii 2, 18:26, 28) I te tau o Iesu, e paraparau na te ati Iuda i te hoê reo Hebera apî aore ra i haere atu â i mua, e ua riro mai te reira i muri aˈe ei reo Hebera a te mau rabi. Ia ite mai râ tatou e, i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te faahiti-noa-hia râ te reo “Hebera,” eiaha râ te reo Aramea. (Ioa. 5:2; 19:13, 17; Ohi. 22:2; Apo. 9:11) Mai matamua mai â, ua riro noa te reo Hebera o te Bibilia ei reo taairaa, ta te rahiraa o te mau ite no Iehova no te tau hou te Kerisetianoraa e tae noa ˈtu te mau Kerisetiano no te senekele matamua e taa ra.

8. Ia feruri tatou i te fa o te mau Papai, eaha te mea e mauruuru mau ai tatou?

8 E farii pape te mau Papai Hebera no te mau pape ateate o te parau mau, i faataehia mai e i tabulahia ma te faauruahia e te Atua. Teie râ, o te feia anaˈe i ite i te taio i te reo Hebera tei nehenehe e fanaˈo i teie mau pape i horoahia mai e te Atua. Nafea ïa te mau taata no te mau nunaa reo rau e nehenehe atoa ˈi e inu i teie mau pape o te parau mau, a fanaˈo ai i te aratairaa a te Atua e te tamahanahanaraa no to ratou aau? (Apo. 22:17) Hoê noa ravea, te huriraa ïa i te reo Hebera ei te tahi atu mau reo, o te faarahi ïa i te taheraa o te pape o te parau mau a te Atua no te mau huru taata atoa. E nehenehe mau â tatou e haamauruuru i te Atua ra o Iehova no te mea, mai te area o te senekele 4 aore ra 3 H.T.T. e tae roa mai i teie nei, ua hurihia te mau tuhaa o te Bibilia na roto hau atu i te 1 900 reo. E haamaitairaa mau teie no te mau hoa atoa o te parau-tia, tei mâha to ratou “hinaaro” i teie mau pape faahiahia!—Sal. 1:2; 37:3, 4.

9. (a) Nafea te Bibilia iho e faatia ˈi ia hurihia oia? (b) Eaha ˈtu â te faufaaraa o te mau huriraa Bibilia tahito?

9 Te faatia ra anei te Bibilia iho ia hurihia oia ei te tahi atu mau reo? Oia mau! Ia tupu mau â te parau a te Atua ia Iseraela, “A oaoa, e te mau etene, e to ˈna atoa ra mau taata,” e te faaueraa parau tohu a Iesu i te mau Kerisetiano, “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Ia tupu te reira, mea hinaarohia ia hurihia te mau Papai. Ia hiˈo tatou i muri i na fatata e 24 senekele huriraa Bibilia, mea papu maitai e ua haamaitai Iehova i teie ohipa. Hau atu â, ua haapapu atoa te tahi mau huriraa Bibilia tahito tei vai mai ei parau papai e ua haapao-maitai-roa-hia te farii parau mau o te mau papai Hebera.—Deut. 32:43; Mat. 24:14.

TE MAU HURIRAA MATAMUA

10. (a) Eaha Na buka e pae no Samaria, e no te aha e mea faufaa oia no tatou i teie mahana? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaohiparaa i Na buka e pae no Samaria i roto i te Traduction du monde nouveau.

10 Na buka e pae no Samaria. No tahito roa mai te huriraa parauhia Na buka e pae no Samaria, e mai ta to ˈna iˈoa e faaite ra, o na buka matamua e pae noa o te mau Papai Hebera to roto. E papairaa noa teie o te parau papai Hebera na roto i te mau leta Samaria no roto mai hoi te reira i te mau leta Hebera tahito. E horoa mai te reira i te faaiteraa faufaa no nia i te parau papai Hebera no taua tau ra. Ua ravehia teie papairaa e to Samaria—mau huaai o te feia i vaiihohia i Samaria i muri aˈe i te haruraahia te basileia opu 10 o Iseraela i te matahiti 740 H.T.T. e te feia i afaihia mai i reira e to Asura i taua tau ra. Ua anoi to Samaria i te haamoriraa a Iseraela i ta ratou iho haamoriraa i to ratou mau atua etene, e ua farii ratou i Na buka e pae. No te area senekele 4 H.T.T. ra to ratou raveraa i ta ratou papairaa, noa ˈtu e te parau ra te tahi mau aivanaa e peneiaˈe i te senekele 2 roa H.T.T. Ia taiohia te papai, te taiohia ra ïa te reo Hebera. Noa ˈtu e e 6 000 taa-ê-raa to roto i te papai ia faaauhia i to te Hebera, e mau mea nainai anaˈe te rahiraa. No mua ˈˈe i te senekele 13 T.T. te tahi mau parau papai-faahou-hia. E faahoro te tahi mau nota i raro i te api o te Traduction du monde nouveau i roto i Na buka e pae no Samaria. *

11. Eaha te mau targoum, eaha to ratou faufaaraa no te mau Papai Hebera?

11 Te mau targoum Aramea. Te taˈo Aramea no “tatararaa” aore ra “faahohonuraa,” o targoum ïa. Mai te tau o Nehemia e haere mai ai, ua faaohipahia te reo Aramea ei reo o te rahiraa o te ati Iuda e noho ra i te mau tuhaa fenua o Peresia, e no reira, mea titauhia ia apitihia te mau taioraa i te mau Papai Hebera i te mau huriraa na roto i taua reo ra. E au ra e ua oti te mau targoum mai te matauhia i teie nei i te area senekele 5 T.T. Noa ˈtu e e mau faahohonuraa tiamâ o te papai Hebera, e ere râ i te huriraa tano, e nehenehe te reira e horoa mai i te tupuraa mau o te mau papai e e tauturu ia taahia te tahi mau vahi fifi. E pinepine te mau nota i raro i te api a te Traduction du monde nouveau i te faahoro i roto i te mau targoum. *

12. Eaha te Septante, e no te aha e mea faufaa roa oia?

12 Te Septante Heleni. Te mea faufaa roa ˈˈe o te mau huriraa matamua o te mau Papai Hebera, e te huriraa matamua mau o te reo Hebera, o te Septante (oia hoi “Hitu ahuru”) Heleni ïa. Ia au i te tutuu, na te mau aivanaa ati Iuda e 72 no Alesanederia i Aiphiti i haamata i te reira i te area 280 H.T.T. I muri aˈe, ua faaohipahia te numera 70, e no reira ua parauhia te huriraa te Septante. E au ra e ua faaotihia te reira i roto i te senekele 2 H.T.T. O te reira te mau Papai no te ati Iuda reo Heleni e ua faaohipa-maitai-hia e tae roa mai i te tau o Iesu e o ta ˈna mau aposetolo. I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua niuhia te rahiraa o na faahiti-tia-raa e 320 e peneiaˈe te hoê taatoaraa e 890 faahitiraa manaˈo e faahororaa i roto i te mau Papai Hebera i nia i te Septante.

13. Teihea mau tâpû faahiahia o te Septante tei vai mai e tae roa mai i teie mahana, e eaha to ratou faufaaraa?

13 Te vai râ te mau tâpû parau e rave rahi o te Septante papaihia i nia i te papyrus e au no te faahohonuraa i teie mahana. Mea faufaa roa no te mea no te tau o te mau Kerisetiano matamua te reira, e noa ˈtu e tau irava aore ra tau pene noa to roto, e tauturu te reira ia ite i te huru o te papai o te Septante. Ua itehia mai te Papyrus Fouad (266) i Aiphiti e te parauhia ra e no te senekele matamua H.T.T. E mau tuhaa o te mau buka Genese e Deuteronomi to roto. I roto i te mau tâpû o te Genese, aita te iˈoa o te Atua no te mea aita i vai maitai mai. Area râ, i roto i te buka Deuteronomi, te itehia ra oia i te mau vahi rau, ma te papai Hebera orapa i ropu i te papai Heleni. * Te tahi atu mau papyrus, no te senekele 4 T.T. noa ïa, i te haamataraahia i te faaohipa i te vélin o te vai maoro aˈe, te hoê papie rairai hamanihia i te iri pinia puaatoro, mamoe, aore ra puaaniho, no te mau parau papai.

14. (a) Eaha ta Origène i haapapu no nia i te Septante? (b) Anafea ra e nafea te Septante i te faahuru-ê-raahia? (c) Eaha te faaiteraa ta te mau Kerisetiano i rave papu maitai ma te faaohipa i te Septante?

14 Mea faahiahia ia ite e te vai atoa ra te iˈoa o te Atua, na roto i Na leta Hebera e maha, i roto i te Septante o te Hexaples a Origène, te hoê papai e ono anairaa i oti i te area 245 T.T. Ma te tatara i te Salamo 2:2, ua papai Origène no nia i te Septante e: “I roto i te mau papai tano roa ˈˈe, e itehia TE IˈOA na roto i te mau leta Hebera, e ere râ i to teie mahana [mau leta] Hebera, i te mea tahito roa ˈˈe râ.” * Mea papu maitai e ua oioi roa te Septante i te faahuru-ê-raahia, ua mono hoi Kyʹri·os (Fatu) e The·osʹ (Te Atua) i Na leta e maha. I te mea e ua faaohipa te mau Kerisetiano matamua i te mau papai te vai ra te iˈoa o te Atua i roto, eita e nehenehe e manaˈo e ua pee ratou i te peu a te ati Iuda i te oreraa e faahiti i “TE IˈOA” i roto i ta ratou taviniraa. Papu maitai e ua nehenehe ratou e faaite i te iˈoa o Iehova i roto roa i te Septante Heleni.

15. (a) Ma te faaohipa i te tabula i te api 314, a faataa i te iri pinia puaatoro e te iri puaa i papai-rima-hia o te Septante. (b) Eaha te mau faahororaa ta te Traduction du monde nouveau i rave i roto i te reira?

15 Te vai noa mai râ e mau hanere papai vélin e iri puaa o te Septante Heleni. Mea faufaa te hoê faito rahi o te reira tei papaihia i rotopu i te senekele 4 T.T. e te senekele 9 T.T., no te mea e tuhaa rahi o te mau Papai Hebera to roto. E parauhia ratou e “oncial” no te mea ua papaihia ma te mau leta rarahi taai-ore-hia. E parauhia te toea e “minuscule” no te mea ua papaihia ma te mau leta nainai e te taaihia. Ua vai noa te mau papai “minuscule,” aore ra taaihia, mai te senekele 9 e tae roa mai i te tau o te neneiraa. Te vai ra te Septante Heleni na roto i te mau papai “oncial” rarahi atoa o te mau senekele 4 e 5, oia hoi te Vaticanus 1209, te Sinaiticus, e te Alexandrinus, ma te tahi mau tauiraa nainai roa. E pinepine te Traduction du monde nouveau i te faahoro i roto i te Septante i roto i te mau nota i raro i te api e te mau tatararaa. *

16. (a) Eaha te Vulgate Latino e no te aha e mea faufaa roa oia? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faahororaa te Traduction du monde nouveau i roto i te reira.

16 Te Vulgate Latino. O teie huriraa tei faaohipahia e te feia huri Katolika e rave rahi no te rave i te tahi atu mau huriraa na roto e rave rahi reo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano no Tooa o te râ. Nohea mai te Vulgate? Te auraa o te taˈo Latino vulgatus o “na te taatoaraa, matauhia e te taata.” I te taime matamua a papaihia ˈi te Vulgate, mea na roto ïa i te reo Latino o te taatoaraa, aore ra matauhia e te taata no taua tau ra ia taa ohie te reira i te taata au noa o te pae Tooa o te râ o te Hau emepera Roma. Na mua ˈˈe, ua rave te aivanaa ra o Jérôme, na ˈna hoi teie huriraa, e piti na hiˈo-faahou-raa o te mau Salamo na roto i te reo Latino Tahito, ma te faaau i te Septante Heleni. Teie râ, ua huri oia i te Vulgate mai te mau reo Hebera e Heleni mai, e ere ïa i te hoê huriraa o te hoê huriraa. Ua ohipa Jérôme i nia i ta ˈna huriraa reo Latino mai te reo Hebera mai i roto i te area 390 T.T. e 405 T.T. Noa ˈtu e i te otiraa mai te ohipa, te vai ra te mau buka apokiripha i roto, o te vai na hoi i taua taime ra i roto i te mau hohoˈa o te Septante, ua faataa maitai Jérôme i te mau buka e au i te canon e tei ore e au. E pinepine te Traduction du monde nouveau i te faahiti i te Vulgate a Jérôme i roto i ta ˈna mau nota i raro i te api. *

TE MAU PAPAI NA ROTO I TE REO HEBERA

17. O vai na te mau papai parau, aore ra Sopherim, e ua haava Iesu ia ratou no teihea ohipa?

17 Te mau Sopherim. E parauhia na te mau taata i papai faahou i te mau Papai Hebera mai te tau o Ezera mai e tae roa mai ai i te tau o Iesu, te mau papai parau, aore ra Sopherim. Ia maoro rii, ua haamata aˈera ratou i te rave mai ta ratou i hinaaro no te taui i te papai. Oia mau, ua faahapa tahaa ˈtu Iesu iho i teie feia faahua tiai i te Ture o te rave i te mana e ore e au ia ratou.—Mat. 23:2, 13.

18. (a) O vai na te mau Massorète, e eaha te mau tatararaa faufaa ta ratou i rave no nia i te papai Hebera? (b) Eaha te tahi mau hiˈoraa o te mau faatitiaifaroraa a te mau Sopherim, mai tei tapaohia i roto i te Traduction du monde nouveau?

18 E faaite te Massore i te mau tauiraa. Ua parauhia te mau papai parau i mono i te mau Sopherim i te mau senekele i muri aˈe i te Mesia, te mau Massorète. Ua tapao ratou i te mau tauiraa a te mau Sopherim no mua ˈˈe, i te hiti api aore ra i te pae hopea o te papai Hebera. Ua parauhia teie mau nota i te hiti api te Massore. Ua tabula te Massore i na tapao taa ê 15 a te mau Sopherim, oia hoi, 15 taˈo e parau i roto i te papai Hebera tei tapaohia e te periota e te reni. Eita te tahi o teie mau tapao taa ê e faahuru ê i te huriraa na roto i te reo Farani aore ra te faataaraa, area te tahi ra, oia ïa, e e ere i te mea iti. * Ua vaiiho te mau Sopherim i to ratou mǎtaˈu maamaa e faahiti i te iˈoa o Iehova ia haafifi ia ratou e ua taui ratou i te reira i te taˈo ra ʼAdho·naiʹ (Fatu) i na vahi 134 e i te taˈo ra ʼElo·himʹ (Te Atua) i te tahi mau vahi. Ua tabula te Massore i teie mau tauiraa. * I roto i te hoê nota, ua pari atoa te Massore e ua rave te mau Sopherim aore ra papai parau matamua 18 faatitiaifaroraa, noa ˈtu e papu maitai e mea rahi atu â. * Ua ravehia paha teie mau faatitiaifaroraa ma te manaˈo maitai no te mea te itehia ra i roto i te mau irava tumu te faatura ore anei i te Atua aore ra te faatura ore i to ˈna mau tia i te fenua nei.

19. Eaha te papai Hebera ma te mau piri-vauera anaˈe, e anafea ra te haamau-roa-raahia to ˈna huru papai?

19 Te papai ma te mau piri-vauera noa. E 22 piri-vauera to roto i te piapa Hebera, e aita e vauera. I te omuaraa, na te taata taio e tuu i te vauera maoti to ˈna ite i te reo. E au te papai Hebera i te papai-poto-noa-raa. I roto atoa i te reo Farani no teie tau, e rave rahi mau haapotoraa matauhia e te taata e mau piri-vauera anaˈe to roto. Ei hiˈoraa, e haapotoraa te qt no quartier. Oia atoa, i roto i te reo Hebera, e mau parau ma te mau piri-vauera anaˈe. No reira, ia parauhia “te papai ma te mau piri-vauera anaˈe,” o te papai Hebera ïa aita roa ˈtu e vauera. Ua haamauhia te mau parau papai Hebera ma te mau piri-vauera anaˈe i rotopu i te senekele matamua e te 2 T.T., noa ˈtu e ua tamau noa te tahi mau parau papai huru rau i te taiohia maa taime iti. Aita i rave-faahou-hia te mau tauiraa, mai i te tau no mua ˈtu o te mau Sopherim.

20. Eaha ta te mau Massorète i rave no nia i te papai Hebera?

20 Te papai a te mau Massorète. I roto i te afaraa hopea o te mileniuma matamua T.T., ua haamau te mau Massorète (Hebera, ba·ʽalehʹ ham·ma·soh·rahʹ, oia hoi “te mau fatu o te tutuu”) i te hoê papairaa ma te mau periota vauera e te mau tapao. Na te reira e tauturu ia taio e ia faahiti i te mau vauera, area na mua ˈˈe ra, maoti ïa te tutuu e itehia ˈi nafea ia faahiti. Aita roa ˈtu te mau Massorète i taui i te mau papai ta ratou i faatae mai, ua tapaopao râ ratou i ta ratou mau nota i te hiti api i roto i te Massore ia titauhia ra. Ua haapao maitai roa ratou eiaha ia rave mai ta ratou i hinaaro i nia i te papai. Hau atu â, i roto i ta ratou Massore, ua faaite ratou i te mau vahi huru ê o te papai e ua faataa ratou eaha te mea tano ia manaˈo ratou e e mea faufaa.

21. Eaha te papai a te mau Massorète?

21 E toru haapiiraa a te mau Massorète tei rave e haamau i te faahitiraa e te tapaoraa i te papai ma te mau piri-vauera anaˈe, oia hoi to Babulonia, to Palesetina, e to Tiberia. E parauhia te papai Hebera e vai ra i teie mahana i roto i te mau neneiraa o te Bibilia Hebera, te papai a te mau Massorète e ua faaohipahia te huru raveraa a te haapiiraa no Tiberia, te hoê oire i te pae miti tooa o te râ o te miti no Galilea. E faahoro rahi te mau nota i raro i te api a te Traduction du monde nouveau i roto i te papai a te mau Massorète (ma te tapao M) e ta ˈna mau nota i te hiti api, oia te Massore (ma te tapao Mmarge). *

22. Eaha te parau papai o te anairaa no Babulonia e vai ra ia tatou nei, e eaha ïa ia faaauhia oia i te papai no Tiberia?

22 E tuu na te haapiiraa no Paletetina i te mau tapao vauera i nia ˈˈe i te mau piri-vauera. Tau rii noa o teie mau parau papai tei tae mai ia tatou nei, o te faaite ïa e e ere teie huru tapaoraa vauera i te mea maitai roa. E tuu atoa na te huru raveraa a to Babulonia i te tapao i nia mai i te reni. O te Codex de St-Pétersbourg no nia i te mau peropheta hopea (916 T.T.) te hoê hiˈoraa o te huru tapaoraa a to Babulonia e tei haapaohia i roto i te Vairaa buka a te Hau i St-Pétersbourg, i Rusia. I roto i teie codex, te vai ra te Isaia, te Ieremia, te Ezekiela, e te mau peropheta “iti,” e te mau nota i te hiti api (Massore). Ua hiˈopoa maitai te mau aivanaa i teie parau papai e ua faaau atu i te papai no Tiberia. Noa ˈtu e ua faaohipahia te tapaoraa vauera i nia mai i te reni, ua peehia râ te papai no Tiberia i te pae o te mau papai ma te mau piri-vauera anaˈe, o te mau vauera e o te Massore. Te vai ra te hoê hohoˈa o te papai no Babulonia no nia i Na buka e pae i roto i te British Museum, o te au maitai roa i te papai no Tiberia.

23. Eaha te mau parau papai Hebera i itehia mai i pihai iho i te Miti Pohe?

23 Te mau otaro o te Miti Pohe. I te matahiti 1947, ua haamata te hoê tuhaa apî e te faahiahia roa o te aamu o te mau parau papai Hebera. Ua itehia mai te otaro matamua o te Isaia, e te tahi atoa mau otaro Bibilia e e ere i to te Bibilia i roto i te hoê ana i te peho Qoumrân (Nahal Qoumerân), i te tuhaa fenua o te Miti Pohe. Aita i maoro i muri aˈe, ua neneihia te hoê hohoˈa pata taatoa o teie otaro o te Isaia tei vai maitai (1QIsa) ia faahohonuhia e te mau aivanaa. Te manaˈohia ra e no te pae hopea o te senekele 2 H.T.T te reira. E itearaa faahiahia mau â teie—te hoê parau papai Hebera fatata hoê tausani matahiti tahito aˈe i te parau papai tahito roa ˈˈe a te mau Massorète e te matauhia o te Isaia! * Ua ite-atoa-hia mai te mau tâpû no hau atu i te 170 otaro no te mau tuhaa o te mau buka atoa o te mau Papai Hebera taa ê noa ˈtu i te Esetera i roto i te tahi atu â mau ana i Qoumrân. Te faahohonu-noa-hia râ teie mau otaro.

24. Eaha ïa ia faaauhia teie mau parau papai i te papai a te mau Massorète, e nafea te Traduction du monde nouveau i te faaohiparaa i te reira?

24 Te faataa ra te hoê aivanaa e i to ˈna faahohonuraa i te Salamo roa ra te 119 i roto i te hoê otaro faahiahia o te mau Salamo no te Miti Pohe (11QPsa), ua ite mai oia e fatata hoê â roa te reira e te papai o te Salamo 119 a te mau Massorète. No nia i te otaro o te Salamo, ua tapao te orometua haapii o J. A. Sanders e: “Te rahiraa o [te mau taa-ê-raa], o te huru papairaa ïa i te mau taˈo e mea faufaa noa no te mau aivanaa e anaanatae ra i te mau tapao o te huru taioraa i te Hebera i tahito ra, e te reira mau mea.” * E mau taa-ê-raa nainai roa atoa to roto i te rahiraa o te tahi atu mau parau papai tahito faahiahia. I roto i te otaro o te Isaia iho, noa ˈtu e te vai ra te tahi mau taa-ê-raa i te pae o te huru papairaa i te mau taˈo e o te tarame, aita te mau haapiiraa tumu i taui. Ua hiˈopoahia te mau taa-ê-raa o teie otaro o te Isaia i haapararehia i te faaineineraahia te Traduction du monde nouveau, e ua ravehia te mau faahororaa i roto i te reira. *

25. Teihea mau papai Hebera i faahohonuhia i ǒ nei, e eaha te haapapuraa e noaa mai ia faahohonu tatou i te reira?

25 Ua faataahia ïa te mau ravea rahi i faataehia mai ai te mau Papai Hebera. Oia iho â râ, Na buka e pae no Samaria, te mau targoum Aramea, te Septante Heleni, te papai Hebera no Tiberia, te papai Hebera no Paletetina, te papai Hebera no Babulonia, e te papai Hebera o te mau otaro no te Miti Pohe. Ia faahohonuhia e ia faaauhia teie mau papai, e papu ia tatou e ua tae mai te mau Papai Hebera ia tatou nei i teie mahana fatata roa mai tei papaihia iho â e te mau tavini faauruahia a te Atua i te omuaraa.

TE PAPAI HEBERA I HAAMAITAIHIA

26. (a) Anafea ra te raveraahia te faahohonuraa i te papai Hebera, e eaha te tahi mau papai faahiahia i neneihia? (b) Nafea te faaohiparaahia te papai a Ginsburg?

26 O te piti o te Bibilia a te mau rabi a Jacob ben Hayyim, neneihia i te area 1524-1525, te buka faahororaa a te Bibilia Hebera e tae roa i te senekele 19. Ia tae roa i te senekele 18, a tahi ra te mau aivanaa a haamata ˈi i te faahohonu i te papai Hebera. I te area 1776-1780, i Oxford, ua nenei o Benjamin Kennicott i te mau hohoˈa rau o na parau papai Hebera hau atu i te 600. E, i te area 1784-1798, i Parma, ua nenei te aivanaa no Italia o J. B. de Rossi i te mau hohoˈa rau o na parau papai hau atu i te 800. Ua faaoti atoa te taata ite i te reo Hebera o S. Baer, no Helemani, i te hoê papai faahiahia. Piri aˈe mai ia tatou nei, ua rave C. D. Ginsburg ehia rahiraa matahiti no te nenei mai i te hoê papai o te faahohonu i te Bibilia Hebera. Ua oti te matamua i te matahiti 1894, e te neneiraa hopea i faatitiaifarohia i te matahiti 1926. * Ua faaohipa o Joseph Rotherham i te neneiraa no 1894 no te rave i ta ˈna huriraa reo Beretane, The Emphasised Bible, i te matahiti 1902, area te orometua haapii ra o Max L. Margolis e ta ˈna mau hoa rave ohipa, ua niu ïa i ta ratou huriraa i te mau Papai Hebera i te matahiti 1917 i nia i te mau papai a Ginsburg e a Baer.

27, 28. (a) Eaha te Biblia Hebraica, e nafea te reira i te raveraahia? (b) Nafea te Traduction du monde nouveau i te faaohiparaa i taua papai ra?

27 I te matahiti 1906, ua nenei te taata ite i te reo Hebera o Rudolf Kittel i te neneiraa matamua (e i muri aˈe, i te piti o te neneiraa) o ta ˈna papai Hebera haamaitaihia te Biblia Hebraica, aore ra “Te Bibilia Hebera,” i Helemani. I roto i teie buka, ua horoa mai Kittel i te hoê ravea no te faahohonu i te papai na roto i te mau nota e rave rahi i raro i te api, o te haaputu e o te faaau i te mau rahiraa parau papai Hebera a te mau Massorète e vai ra i taua tau ra. Ua faaohipa oia i te papai a Jacob ben Hayyim i fariihia e te rahiraa ei niu. I te otiraa mai te mau papai a te mau Massorète a ben Asher, mea tahito e mea faahiahia roa ˈtu â ïa, e te haamauhia i te area o te senekele 10 T.T., ua haamata aˈera Kittel i te toru o te neneiraa apî roa o te Biblia Hebraica. Ua faaotihia teie ohipa e to ˈna mau hoa rave ohipa i muri aˈe i to ˈna poheraa.

28 O te mau Biblia Hebraica a Kittel, te 7, te 8, e te 9 o te neneiraa (1951-1955), te niu no te huri i te tuhaa Hebera o te Traduction du monde nouveau na roto i te reo Beretane. Ua faaohipahia te hoê neneiraa apî o te papai Hebera, oia hoi te Biblia Hebraica Stuttgartensia, no 1977, no te faaapî i te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te mau nota i raro i te api o te Traduction du monde nouveau no 1984 na roto i te reo Beretane.

29. Eaha te huru taa ê o te Biblia Hebraica i riro ei mea faahiahia no te tuu faahou i te iˈoa o te Atua?

29 Maoti te Massore i te hiti api a Kittel, o te faaite i te mau tauiraa e rave rahi i ravehia e te mau papai parau no te tau hou te Kerisetianoraa, i nehenehe ai te Traduction du monde nouveau e huri ma te tano e e tuu faahou i te iˈoa o te Atua o Iehova. E tauturu teie huriraa i te faaite i te mau maimiraa a te mau aivanaa o te haere noa ˈtu ra i mua.

30. (a) Ma te hiˈo i te tabula i te api 308 o te faaite i te mau papai i faaohipahia no te mau Papai Hebera o te Traduction du monde nouveau, a faataa i te haereraa i mua o te papai Hebera e ia oti roa mai te Biblia Hebraica ei niu rahi o te Traduction du monde nouveau. (b) Eaha ˈtu â te tahi mau papai ta te Tomite Huriraa a te Traduction du monde nouveau i faaohipa?

30 Ua apitihia teie faahohonuraa e te hoê tabula o te mau papai i faaohipahia no te mau Papai Hebera o te Traduction du monde nouveau. E faataa poto noa teie tabula i te haereraa i mua o te papai Hebera e ia oti roa mai te Biblia Hebraica a Kittel, te papai i faaohipa-rahi-hia. Ua faaitehia te mau papai faufaa rii i hiˈohia na roto i te mau reni uouo. E ere râ te auraa e no te mau huriraa mai te Vulgate Latino e te Septante Heleni, ua hiˈohia te mau papai tumu. Mai no te mau papai Hebera tumu i faauruahia, aita faahou te mau papai tumu o teie mau huriraa i teie nei. Ua hiˈohia te mau neneiraa papu o teie mau papai aore ra te mau huriraa tahito e te mau tatararaa hohonu niu maitai. Maoti te hiˈoraa i teie mau papai rau i nehenehe ai te Tomite Huriraa a te Traduction du monde nouveau e nenei i te hoê huriraa mana e te tiaturihia o te mau Papai Hebera tumu i faauruahia. Ua faaite-anaˈe-hia teie mau papai i faaohipahia i roto i te mau nota i raro i te api o te Traduction du monde nouveau.

31. (a) E faahopearaa ïa te tuhaa o te mau Papai Hebera o te Traduction du monde nouveau no te aha? (b) Eaha te haamauruururaa e te tiaturiraa ta tatou e nehenehe e faahiti?

31 Ua riro ïa te tuhaa o te mau Papai Hebera o te Traduction du monde nouveau ei faahopearaa o te faahohonuraa Bibilia aivanaa e te roa mau. Ua niuhia te reira i nia i te hoê papai maitai roa ino, te faahopearaa faahiahia roa o te faataeraa mai i te papai ma te haapao maitai. No to ˈna huru tahe maitai o te faahoruhoru, e au maite teie huriraa haavare ore e te tano no te hoê haapiiraa Bibilia paari. Ia haamauruuruhia Iehova, te Atua o te faaite i to ˈna manaˈo, i te mea e mea oraora ta ˈna Parau e te puai rahi i teie mahana! (Heb. 4:12) Ia tamau te feia aau haavare ore i te patu i to ratou faaroo maoti te haapiiraa i te Parau faahiahia a te Atua e ia turaihia ratou ia rave i te hinaaro o Iehova i teie nei mau mahana hopea.—Pet. 2, 1:12, 13.

[Nota i raro i te api]

^ Aita i itehia anafea ra te haamauraahia te mau sunago. Peneiaˈe i te tau faatîtîraa e 70 matahiti i Babulonia, aita hoi e hiero to reira, aore ra i muri rii aˈe i te hoˈiraa mai mai te faatîtîraa, i te tau o Ezera.

^ Hiˈo “Sam” i roto i te mau nota i raro i te api o te Genese 4:8; Exodo 6:2; 7:9; 8:15; e 12:40. E tauturu teie faahororaa hopea nei ia taa i te Galatia 3:17.

^ Hiˈo “T” i roto i te mau nota i raro i te api o te Numera 24:17; Deuteronomi 33:13; e Salamo 100:3.

^ Bible de référence, Appendice 1C, “Le nom divin dans des versions grecques anciennes.”

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 1254.

^ E tapao te Traduction du monde nouveau i teie mau taa-ê-raa i te LXXא no te Sinaiticus, te LXXA no te Alexandrinus, e te LXXB no te Vaticanus. Hiˈo i te mau nota i raro i te api o Te mau arii 1, 14:2 e o te Paraleipomeno 1, 7:34; 12:19.

^ Hiˈo “Vg” i roto i te nota i raro i te api o te Exodo 37:6.

^ Bible de référence, Appendice 2A, “Points extraordinaires.”

^ Bible de référence, Appendice 1B, “Changements apportés par les scribes et qui concernent le nom divin.”

^ Bible de référence, Appendice 2B, “Corrections (émendations) des scribes.”

^ Hiˈo i te mau nota i raro i te api o te Salamo 60:5; 71:20; 100:3; e 119:79.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 322.

^ The Dead Sea Psalms Scroll, 1967, a J. A. Sanders, api 15.

^ Hiˈo “1QIsa” i roto i te mau nota i raro i te api o te Isaia 7:1; 14:4.

^ Hiˈo “Gins.” i roto i te nota i raro i te api o te Levitiko 11:42.

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te api 313]

(Hiˈo i te papai)

TE TAHI MAU PAPYRUS FAUFAA I PAPAI-RIMA-HIA

Mau Papai Hebera

Iˈoa o te parau papai Papyrus Nash

Taio mahana senekele 2 aore ra 1 H.T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Cambridge, Beretane

Tumu parau 24 reni o na Ture Ahuru e te tahi

mau irava o te

Deuteronomi pene 5, 6

Iˈoa o te parau papai Rylands 458

Tapao 957

Taio mahana senekele 2 H.T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Manchester, Beretane

Tumu parau Tuhaa o te Deuteronomi pene 23-28

Iˈoa o te parau papai Fouad 266

Taio mahana senekele 1 H.T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Le Caire, Aiphiti

Tumu parau Tuhaa o te Genese e o te Deuteronomi

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Deut. 18:5; Ohi. 3:22; appendice 1C

Iˈoa o te parau papai Otaro o te Levitiko no te Miti Pohe

Tapao 4Q LXX Levb

Taio mahana senekele 1 H.T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Ierusalema, Iseraela

Tumu parau Tuhaa o te Levitiko

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Lev. 3:12; 4:27

Iˈoa o te parau papai Chester Beatty VI

Tapao 963

Taio mahana senekele 2 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Dublin, Irelane, e Ann Arbor, Mich.

U.S.A.

Tumu parau Tuhaa o te Numera e o te Deuteronomi

Iˈoa o te parau papai Chester Beatty IX, X

Tapao 967/968

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Dublin, Irelane, e Princeton, N.J.,

U.S.A.

Tumu parau Tuhaa o te Ezekiela, Daniela,

e o te Esetera

Mau Papai Heleni Kerisetiano

Iˈoa o te parau papai Oxyrhynchus 2

Tapao P1

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Philadelphie, Pa., U.S.A.

Tumu parau Mat. 1:1-9, 12, 14-20

Iˈoa o te parau papai Oxyrhynchus 1228

Tapao P22

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Glasgow, Ekosia

Tumu parau Tuhaa o te Ioane pene 15, 16

Iˈoa o te parau papai Michigan 1570

Tapao P37

Taio mahana senekele 3/4 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Ann Arbor, Mich. U.S.A.

Tumu parau Mat. 26:19-52

Iˈoa o te parau papai Chester Beatty I

Tapao P45

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Dublin, Irelane; Vienne, Auteteria

Tumu parau Tuhaa o te Mataio, Mareko, Luka,

Ioane, e o te Ohipa

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Luka 10:42; Ioa. 10:18

Iˈoa o te parau papai Chester Beatty II

Tapao P46

Taio mahana a. 200 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Dublin, Irelane; Ann Arbor, Mich.

U.S.A.

Tumu parau Iva o te mau rata a Paulo

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Roma 8:23, 28; Kor. 1, 2:16

Iˈoa o te parau papai Chester Beatty III

Tapao P47

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Dublin, Irelane

Tumu parau Apo. 9:10–17:2

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Apo. 13:18; 15:3

Iˈoa o te parau papai Rylands 457

Tapao P52

Taio mahana a. 125 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Manchester, Beretane

Tumu parau Ioa. 18:31-33, 37, 38

Iˈoa o te parau papai Bodmer 2

Tapao P66

Taio mahana a. 200 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Genève, Helevetia

Tumu parau Rahiraa o te Ioane

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Ioa. 1:18; 19:39

Iˈoa o te parau papai Bodmer 7, 8

Tapao P72

Taio mahana senekele 3/4 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Genève, Helevetia, e Vairaa buka

a te Vatican i Roma, Italia

Tumu parau Iuda, Petero 1, e Petero 2

Iˈoa o te parau papai Bodmer 14, 15

Tapao P75

Taio mahana senekele 3 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Genève, Helevetia

Tumu parau Rahiraa o te Luka e o te Ioane

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Luka 8:26; Ioa. 1:18

[Tapura i te api 314]

(Hiˈo i te papai)

TE TAHI MAU IRI PINIA PUAATORO E IRI PUAA FAUFAA I PAPAI-RIMA-HIA

Mau Papai Hebera (na roto i te reo Hebera)

Iˈoa o te parau papai Codex d’Alep

Tapao Al

Taio mahana 930 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Na mua ˈˈe i Alep, Suria.

I teie nei i Iseraela.

Tumu parau Tuhaa rahi o te mau Papai Hebera

(papai a ben Asher)

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Ios. 21:37

Iˈoa o te parau papai Codex Or4445 a te British Museum

Taio mahana senekele 10 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Lonedona, Beretane

Tumu parau Rahiraa o Na buka e pae

Iˈoa o te parau papai Codex Caraïte du Caire

Tapao Ca

Taio mahana 895 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Le Caire, Aiphiti

Tumu parau Mau peropheta matamua e hopea

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Ios. 21:37; Sam. 2, 8:3

Iˈoa o te parau papai Codex de Leningrad

Tapao B 19A

Taio mahana 1008 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i St-Pétersbourg, Rusia

Tumu parau Mau Papai Hebera

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Ios. 21:37; Sam. 2, 8:3;

appendice 1A

Iˈoa o te parau papai Codex de St-Pétersbourg

no nia i te mau peropheta

Tapao B 3

Taio mahana 916 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i St-Pétersbourg, Rusia

Tumu parau Mau peropheta hopea

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) appendice 2B

Iˈoa o te parau papai Otaro matamua o te Isaia

no te Miti Pohe

Tapao 1QIsa

Taio mahana Hopea o te senekele 2 H.T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Ierusalema, Iseraela

Tumu parau Isaia

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Isa. 11:1; 18:2; 41:29

Iˈoa o te parau papai Otaro o te Salamo no te Miti Pohe

Tapao 11QPsa

Taio mahana senekele 1 T.T.

Reo Hebera

Haapaohia i Ierusalema, Iseraela

Tumu parau Tuhaa o na Salamo e 41

o te anairaa hopea o te mau Salamo

Septante e mau Papai Heleni Kerisetiano

Iˈoa o te parau papai Sinaiticus

Tapao 01( א)

Taio mahana senekele 4 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Lonedona, Beretane

Tumu parau Tuhaa o te mau Papai Hebera

e taatoaraa o te mau Papai Heleni

e te tahi atoa mau buka apokiripha

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Par. 1, 12:19; Ioa. 5:2; Kor 2, 12:4

Iˈoa o te parau papai Alexandrinus

Tapao A (02)

Taio mahana senekele 5 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Lonedona, Beretane

Tumu parau Taatoaraa o te mau Papai Hebera

e Heleni (ua moe aore ra ua ino

te tahi mau tuhaa nainai) e te tahi

atoa mau buka apokiripha

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Arii 1, 14:2; Luka 5:39; Ohi. 13:20;

Heb. 3:6

Iˈoa o te parau papai Vaticanus 1209

Tapao B (03)

Taio mahana senekele 4 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Vairaa buka a te Vatican i Roma,

Italia

Tumu parau I te omuaraa te taatoaraa o

te Bibilia. I teie nei aita te:

Gen. 1:1–46:28; Sal. 106-137;

Hebera i muri aˈe i te 9:14;

Timoteo 1; Timoteo 2; Tito;

Philemona; Apokalupo

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Mar. 6:14; Ioa. 1:18; 7:53–8:11

Iˈoa o te parau papai Ephræmi Syri rescriptus

Tapao C (04)

Taio mahana senekele 5 T.T.

Reo Heleni

Haapaohia i Paris, Farani

Tumu parau Tuhaa o te mau Papai Hebera (64 api)

e o te mau Papai Heleni (145 api)

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Ohi. 9:12; Roma 8:23, 28, 34

Iˈoa o te parau papai Codex Bezae Cantabrigiensis

Tapao Dea (05)

Taio mahana senekele 5 T.T.

Reo Heleni-Latino

Haapaohia i Cambridge, Beretane

Tumu parau Rahiraa o na Evanelia e maha

e Ohipa, tau irava o te Ioane 3

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Mat. 24:36; Mar. 7:16; Luka 15:21

(hiˈo i te faahororaa tapaohia “D”)

Iˈoa o te parau papai Codex Claromontanus

Tapao DP (06)

Taio mahana senekele 6 T.T.

Reo Heleni-Latino

Haapaohia i Paris, Farani

Tumu parau Mau episetole a Paulo

(oia atoa te Hebera)

Faaohiparaahia i roto i te Traduction du monde nouveau—avec

notes et références (no te mau irava i faahitihia, hiˈo i te mau

nota i raro i te api) Gal. 5:12 (hiˈo i te faahororaa

tapaohia “D”)

[Tapura i te api 308]

(Hiˈo i te papai)

Mau papai i faaohipahia no te New World Translation—Mau Papai Hebera

Mau papai Hebera tumu e mau hohoˈa matamua

Mau targoum Aramea

Mau otaro o te Miti Pohe

Na buka e pae no Samaria

Septante Heleni

Latino Tahito

Copte, Etopia, Aramenia

Papai Hebera ma te mau piri-vauera anaˈe

Vulgate Latino

Mau huriraa Heleni— Aquila, Théodotion, Symnaque

Peshitta Syriaque

Papai a te mau Massorète

Codex du Caire

Codex de St-Pétersbourg no nia

i te mau peropheta hopea

Codex d’Alep

Papai Hebera a Ginsburg

Codex de Leningrad B 19A

Biblia Hebraica (BHK), Biblia Hebraica

Stuttgartensia (BHS)

New World Translation

Mau Papai Hebera—Beretane; mai te reo Beretane na roto atu i te mau reo e rave rahi no teie tau

[Tapura i te api 309]

(Hiˈo i te papai)

Mau papai i faaohipahia no te New World Translation—Mau Papai Heleni Kerisetiano

Mau papai Heleni tumu e mau hohoˈa matamua

Huriraa Aramenia

Mau huriraa Copte

Mau huriraa Syriaque—no Cureton, a Philoxène, no Héraclée,

no Paletetina, Sinaïtique, Peshitta

Latino Tahito

Vulgate Latino

Mau papai Latino i faatitiaifarohia e Sixte

e o Clément

MSS papai Heleni taai

Papai a Érasme

Papai a Estienne

Textus Receptus

Papai Heleni a Griesbach

Emphatic Diaglott

Papyrus—(ei hiˈoraa, Chester Beatty P45, P46, P47;

Bodmer P66, P74, P75)

MSS papai Heleni oncial matamua—Vaticanus 1209 (B),

Sinaiticus (א), Alexandrinus (A), Ephræmi Syri

rescriptus (C), Bezae (D)

Papai Heleni a Westcott e Hort

Papai Heleni a Bover

Papai Heleni a Merk

Papai Heleni a Nestle-Aland

Papai Heleni a te mau United Bible Societies

E 23 huriraa Hebera (mau senekele 14-20), mai te reo

Heleni mai aore ra mai te Vulgate Latino mai, ma te

faaohipa i Na leta Hebera e maha no te iˈoa o te Atua

New World Translation

Mau Papai Heleni Kerisetiano—Beretane; mai te reo Beretane i roto atu i te mau reo e rave rahi no teie tau