Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahohonuraa numera 7—Te Bibilia i te tau apî

Faahohonuraa numera 7—Te Bibilia i te tau apî

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Faahohonuraa numera 7—Te Bibilia i te tau apî

Te aamu o te mau taiete Bibilia; te ohipa neneiraa e opereraa Bibilia a te Taiete Watch Tower; te haamahitiraa i te Traduction du monde nouveau.

1. (a) Eaha te fa o te mau poroi a te Atua, e no te aha aita te tahi pae i papaihia? (b) Eaha te faaueraa taa maitai a Iehova i te mau peropheta e rave rahi, e eaha te faufaaraa no tatou i “te mau mahana hopea”?

 TEI roto “te parau na Iehova” i papaihia i te mau Papai Moˈa oia na buka faauruahia e 66 ta tatou e matau i teie mahana mai te Bibilia. (Isa. 66:5) I te roaraa e rave rahi senekele, mai ǒ mai ia Iehova ra, ua tahe noa mai teie “parau” i ta ˈna mau peropheta e mau tavini ra i te fenua nei. Ua raea te fa a taua mau poroi a te Atua ra i taua iho taime ra, e ua horoa atoa i te hoê hiˈoraa atea i te mau mea e tupu ma te papu i te hoê tau i mua roa. Aita i titauhia ia papai te mau peropheta a te Atua i te mau taime atoa i te mau “parau na Iehova” i faataehia ˈtu ia ratou ra. Ei hiˈoraa, aita i papaihia te tahi mau parau a Elia e a Elisaia i te ui o to raua tau. Area râ, ua faaue-taa-ê-hia te mau peropheta ra o Mose, Isaia, Ieremia, Habakuka, e te tahi atu â ia “papai” aore ra ia ‘papai i roto i te hoê buka aore ra otaro’ “te parau na Iehova” i faaitehia ia ratou. (Exo. 17:14; Isa. 30:8; Ier. 30:2; Hab. 2:2; Apo. 1:11) Ua haapaohia ïa “te parau i parauhia mai e te mau peropheta moˈa i mutaa ihora” e te tahi atoa ˈtu mau papai moˈa, no te faaaraara i te puai feruriraa maramarama o te mau tavini a Iehova e no te aratai iho â râ ia ratou ia tae i “te mau mahana hopea.”—Pet. 2, 3:1-3.

2. I teihea mau anotau o te tuatapaparaa i tapaohia ˈi te hoê maraaraa i roto i te papairaa i te mau hohoˈa o te Bibilia e te huriraa?

2 Mai te tau o Ezera mai, ua faarahihia te mau hohoˈa o te mau Papai Hebera faauruahia. I te omuaraa iho â o te senekele matamua T.T., ua papaihia te Bibilia na nia iho e na nia iho e te mau Kerisetiano matamua e ua faaohipahia i roto i te pororaa i te mau opuaraa a Iehova no nia i Ta ˈna Mesia na te ao atoa i matauhia i taua tau ra. I te matauraahia te neneiraa ma te mau leta taa noa (mai te senekele 15 e haere mai ai), ua tupu faahou mai te anaanatae e faarahi e e opere i te mau hohoˈa o te Bibilia. Ua haamata te tahi mau pǔpǔ taa ê i te huri e te nenei i te Bibilia i nia i te hoê faito rahi i te mau senekele 16 e 17. I te matahiti 1800 ra, te vai ra te Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa na roto e 71 reo.

MAU TAIETE BIBILIA

3. Eaha te mea i tauturu ia maraa te opereraa Bibilia mai te omuaraa o te senekele 19?

3 Ua rahi roa ˈtu â te reira ohipa i te mau senekele 19 e 20, i to te mau taiete Bibilia apî haamataraa i te rave i teie ohipa rahi roa opereraa Bibilia. Hoê o teie mau taiete Bibilia tahito roa ˈˈe, o te British and Foreign Bible Society ïa tei haamauhia i Lonedona i te matahiti 1804. Ua avari te faanahoraahia teie taiete Bibilia i te faatiaraa o te mau taiete e rave rahi atu â mai teie. *

4. (a) Eaha te mau numera e faaite ra e ua parare te parau ora na te ao atoa nei? (b) Eaha te haamaramaramaraa faufaa e horoahia i roto i te tabula i te api 322 no nia i te mau huriraa Bibilia e rave rau? A faahohoˈa i te reira ma te faahiti i te hoê huriraa Bibilia taa maitai.

4 No teie rahiraa taiete Bibilia, ua tere maitai te ohipa haaparareraa Bibilia. I te matahiti 1900, te vai ra te Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa na roto e 567 reo e i te matahiti 1928, na roto e 856 reo. I te matahiti 1938 te tiaraa te tausani, e i teie nei te vai ra te Bibilia na roto hau tau i te 1 900 reo. Ua parare roa te parau ora haumârû a Iehova na te fenua atoa nei! No reira, ua nehenehe te mau taata no te mau nunaa atoa e pahono i teie piiraa: “E haamaitai outou ia Iehova, e te mau fenua atoa ra, e o outou hoi e te taata atoa ra, ia rahi te haamaitai ia ˈna.” (Roma 15:11) E horoa mai te tabula i te api 322, “Te tahi mau huriraa Bibilia faufaa na roto i na reo rahi e hitu,” i te mau haamaramaramaraa hau no nia i te opereraa Bibilia i teie tau.

5. Eaha te mea faufaa ˈtu â i te opere-noa-raa i te Bibilia, teie râ, te mauruuru nei te mau Ite no Iehova i te aha?

5 Mea maitai iho â ïa te tuuraa i te Bibilia i mua i te feia rahi roa o te fenua nei, mea hau roa ˈtu â râ ia tauturu atu ia taa ia ratou te reira e ia faaohipa roa ˈtu. I te tau o te mau ati Iuda e o te mau Kerisetiano matamua, mea varavara hoi te Bibilia i taua tau ra, mea faufaa te horoaraa i “te auraa” o te parau, e i teie nei â, o te mea faufaa roa ˈˈe. (Neh. 8:8; Mat. 13:23) Ua oioi atu â râ teie ohipa haapiiraa i te Parau a te Atua i te mau nunaa o te fenua atoa nei maoti te haaparare-rahi-raahia te Bibilia. A faahaere ai te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa haapiiraa Bibilia na te ao atoa nei i mua, te mauruuru nei ratou i te mea e e mau mirioni Bibilia na roto i te mau reo e rave rahi tei te mau fenua e rave rahi.

E HAAPARARE TE MAU ITE NO IEHOVA I TE BIBILIA

6. Eaha te ohipa e taa ê ai te mau Ite no Iehova i teie mahana mai i tahito atoa ra?

6 E feia haaparare Bibilia te mau Ite no Iehova. Mai te reira aˈena i te tau o Ezera. Oia atoa i te tau o te mau pǐpǐ matamua a Iesu Mesia, ua î roa te ao i tahito ra i ta ratou mau hohoˈa papai-rima-hia o te Bibilia e hemo roa ˈi te tahi atu mau papai no tahito ra i ta ratou mau parau papai i vaiiho mai na tatou. I teie tau apî, hoê â te itoito o te mau Ite no Iehova no te opere i te Bibilia.

7. Eaha te taiete ta te mau Ite no Iehova i haamau? Anafea ra? E nafea to ratou haamataraa i te faaaano i ta ratou taviniraa i taua tau ra?

7 I te matahiti 1884, ua haamau te mau Ite no Iehova i te hoê taiete no te faahaere i ta ratou ohipa opereraa Bibilia i mua, e matauhia teie taiete i teie nei mai te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. I te omuaraa, e hoo mai teie mau Ite i te mau Bibilia i te tahi atu mau taiete Bibilia ra a opere atu ai i te reira i roto i ta ratou taviniraa i tera e tera fare i matau-aˈena-hia. O te King James Version no 1611, reo Beretane, te niu no ta ratou haapiiraa Bibilia.

8. (a) Nafea te Watch Tower Bible and Tract Society i te au-maite-raa i to ˈna iˈoa? (b) Nafea te Taiete i te faaohiparaa i te mau huriraa Bibilia e rave rahi, e no teihea fa?

8 Ia au iho â i to ˈna iˈoa, ua rave te Watch Tower Bible and Tract Society e opere i te Bibilia, e te mau buka, te mau api parau e te tahi atu â mau papai Kerisetiano. Te fa, o te horoaraa ïa i te haapiiraa tano o te Parau a te Atua. Ua tauturu ta ˈna haapiiraa Bibilia i te mau hoa o te parau-tia ia faaatea ê mai i te tutuu a te mau haapaoraa hape e i te philosophia a teie nei ao e ia faatiamâhia ratou e te parau mau Bibilia i faaitehia e Iesu e te tahi atu mau auvaha a Iehova. (Ioa. 8:31, 32) Mai te tau a haamata ˈi te neneiraa o te vea ra Te Pare Tiairaa i te matahiti 1879, ua faahiti te mau papai a te Taiete Watch Tower ehia rahiraa huriraa Bibilia taa ê. Ua farii ïa te Taiete e mea faufaa anaˈe ratou paatoa e ua faaohipa i te mea maitai e vai ra i roto no te faaore maitai i te arepurepuraa i te pae faaroo e te haamatara i te poroi a te Atua.

9. Nafea te Taiete i te riroraa mai ei feia faaau i te neneiraa Bibilia?

9 Te mau Bibilia a Rotherham e a Holman. I te matahiti 1890, ua riro mai te mau Ite no Iehova, na roto i te Taiete Watch Tower, ei feia faaau i te neneiraa e ei feia opere Bibilia. Ua noaa ïa ia ratou te tiaraa e nenei i te taata huri Bibilia Beretane ra o Joseph B. Rotherham no te nenei i te piti o ta ˈna neneiraa o te Faufaa Apî i te mau Hau Amui. I nia i te api o te upoo parau o teie mau hohoˈa neneihia atoa, te vai ra te iˈoa o te Watch Tower Bible and Tract Society, Allegheny, Pennsylvania, te pu o te Taiete i taua tau ra. I te matahiti 1901, ua faanahohia e rave i te hoê neneiraa taa ê o te Bible Holman à parallèles ma te mau nota faataaraa i ropu i te api no roto mai i te mau buka a te Taiete no 1895 e tae atu i te matahiti 1901. Ua vauvau taua Bibilia ra i te King James Version e te Revised Version o te mau Papai Hebera e Heleni. Ua operehia e 5 000 o taua Bibilia taatoa ra i te matahiti 1903.

10. Ua riro mai te Taiete ei feia i haamatara i teihea huriraa o te mau Papai Heleni i te matahiti 1902?

10 The Emphatic Diaglott. I te matahiti 1902, ua noaa i te Taiete Watch Tower te tiaraa e na ˈna anaˈe e nenei e e opere i te Bibilia The Emphatic Diaglott. Na te taata huri Bibilia fanauhia i Beretane o Benjamin Wilson, no Geneva, i Illinois i faaineine i teie huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua oti te reira i te matahiti 1864. Ua faaohipahia te papai Heleni a J. J. Griesbach, ma te hoê huriraa i tera taˈo e tera taˈo na roto i te reo Beretane e te huriraa a Wilson i te pae atau e ta ˈna mau tapao taa ê.

11. Anafea ra to te Taiete haamatararaa i te “Neneiraa a te Feia faahohonu Bibilia,” e eaha to roto?

11 Te Neneiraa a te Feia faahohonu Bibilia. I te matahiti 1907, ua haamatara te Taiete Watch Tower i te hoê “Neneiraa a te Feia faahohonu Bibilia.” Te vai ra i roto i teie Bibilia, te papai o te King James Version e te mau nota maitai roa i ropu i te api, e te hoê appendice faufaa a te mau Ite no Iehova. Ua parauhia te appendice, o tei faaroahia i muri aˈe i te faito e 550 api, te “Buka a te Feia haapii Bibilia no Berea” e ua nenei-atoa-hia ei buka taa ê. Te vai ra te mau tatararaa poto i roto no nia i te mau irava e rave rahi o te Bibilia, e te mau faahororaa i roto i Te Pare Tiairaa e te mau buka a te Taiete, e te hoê haapotoraa o te mau haapiiraa tumu ma te mau irava faufaa o te faaohie i te vauvauraa i mua ia vetahi ê. E au rii te reira i te buka ra “Assurez-vous de toutes choses” neneihia i muri aˈe e te Taiete. Ua tuu-atoa-hia te hoê tabula o te mau tumu parau, te mau faataaraa i te mau irava hohonu, te hoê tabula o te mau irava apokiripha, te hoê tabula o te mau irava, te hoê tuatapaparaa tau tapiri, e 12 hohoˈa fenua. Ua faaohipa te mau Ite no Iehova i teie Bibilia maitai roa ehia rahiraa matahiti i roto i ta ratou ohipa pororaa i te taata.

E NENEI TE TAIETE I TE BIBILIA

12. Anafea ra to te Taiete haamataraa i te nenei i te Bibilia?

12 E 30 matahiti i te maoro to te Taiete Watch Tower faaauraa i to rapaeau e nenei i ta ˈna mau Bibilia. I te avaˈe Titema 1926 râ, ua riro mai The Emphatic Diaglott ei huriraa Bibilia matamua ta te Taiete i nenei i nia i ta ˈna iho mau matini i Brooklyn, i New York. Ua faaitoito te neneiraahia teie buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano i te manaˈo e e neneihia te hoê Bibilia taatoa i nia i te mau matini a te Taiete ia tae i te hoê mahana.

13. (a) Eaha te Bibilia taatoa matamua ta te Taiete i nenei, e afea ra to ˈna matararaa mai? (b) Eaha te mau tauturu e vai ra i roto?

13 Te King James Version. Ua haapapu te Piti o te Tamaˈi Rahi i te hinaaro o te Taiete e nenei oia iho i te Bibilia. A puai roa ˈi te tamaˈi rahi, ua noaa i te Taiete i te hoo mai i te mau hohoˈa o te taatoaraa o te King James Version. I te 18 no Setepa 1942, i te Tairururaa teotaratia o te ao apî a te mau Ite no Iehova, tei Cleveland hoi, i Ohio, te mea rahi roa ˈˈe, ua vauvau te peretiteni o te Taiete i teie tumu parau “E faaite anaˈe i te ‘ˈoˈe a te varua.’” Te taime faahiahia roa ˈˈe o teie oreroraa parau, o to ˈna ïa faaiteraa i taua Bibilia taatoa matamua ra i neneihia i roto i te fare neneiraa a te Taiete Watch Tower i Brooklyn. I roto i to ˈna appendice, te vai ra te hoê tabula o te mau iˈoa e to ratou auraa, te hoê tuhaa i faaineine-taa-ê-hia te “Faahororaa o te mau taˈo e parau Bibilia,” e te tahi atu â mau mea ohie. Ua tuuhia te hoê haapotoraa i nia i te api taitahi. Ei hiˈoraa, ua mono te parau ra “Te euhe haavare ore a Iepheta” i te parau tahito ra “Te euhe feruri ore a Iepheta” o Te mau tavana pene 11, e te vai ra te parau ra “Oraraa hou a riro ai ei taata e fanauraa ei taata o te Parau a te Atua” o te Ioane pene 1.

14. Eaha te huriraa Bibilia i haamaitaihia ta te Taiete i nenei i te matahiti 1944, e eaha te mau huru taa ê o teie Bibilia?

14 Te American Standard Version. O te American Standard Version no 1901 te tahi atu huriraa Bibilia faufaa. E nehenehe te reira e haapopouhia no te mea ua hurihia te iˈoa o te Atua o “Iehova” fatata e 7 000 taime i roto i te mau Papai Hebera. I muri aˈe i te mau faaauraa parau roa, ua noaa i te Taiete Watch Tower Society i te hoo mai, i te matahiti 1944, i te tiaraa e faaohipa i te mau hohoˈa o te American Standard Version taatoa no te nenei i nia i ta ˈna iho mau matini. I te 10 no Atete 1944, i Buffalo, i New York, te oire tumu no na tairururaa 17 a te mau Ite no Iehova i tupu i te hoê â taime e i taaihia i te niuniu paraparau, ua faaoaoa te peretiteni o te Taiete i te feia rahi i tae mai i te faaiteraa i te American Standard Version ta te Watch Tower i nenei. I roto i te appendice, te vai ra te hoê “Faahororaa o te mau taˈo, iˈoa e parau Bibilia” roa aˈe e te mea faufaa roa. Ua neneihia te hoê hohoˈa nainai o taua noâ Bibilia ra i te matahiti 1958.

15. Eaha te huriraa i ravehia e te Taiete i te matahiti 1972?

15 The Bible in Living English. I te matahiti 1972, ua nenei te Taiete Watch Tower i te huriraa ra The Bible in Living English a Steven T. Byington tei pohe. Ua huri-maitai-hia te iˈoa o te Atua o “Iehova.”

16. Ua ô ïa te mau Ite no Iehova i roto i teihea ohipa toopiti?

16 Aita noa ïa te mau Ite no Iehova e poro ra i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i haamauhia, i roto hau atu i te 200 fenua e motu na te ao atoa nei, ua riro atoa mai râ ratou ei feia nenei e ei feia opere, i nia i te hoê faito rahi roa, i te Buka faufaa faito ore o te poroi o te Basileia to roto, oia te mau Papai Moˈa i faauruahia e te Atua ra o Iehova.

LES SAINTES ÉCRITURES—TRADUCTION DU MONDE NOUVEAU

17. (a) Eaha te faufaaraa o te mau huriraa Bibilia e rave rahi, eaha râ te mau hape e vai ra i roto? (b) Mai te matahiti 1946 mai, eaha ta te peretiteni o te Taiete Watch Tower e imi noa ra?

17 E faˈi te mau Ite no Iehova e e aitarahu ta ratou i te mau huriraa Bibilia e rave rahi ta ratou i rave no te faahohonu i te parau mau o te Parau a te Atua. Te vai nei râ te mau hape i roto i teie mau huriraa atoa, tae noa ˈtu i te mea apî roa ˈˈe. Te vai ra te mau huriraa taa ê roa aore ra hape, i tafetafeta i te mau tutuu faatia pae tahi aore ra i te mau philosophia a teie nei ao, aita roa ˈtu ïa i au i te mau parau mau moˈa ta Iehova i haapapai i roto i ta ˈna Parau. Mai te matahiti 1946 mai iho â râ, ua imi noa te peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society i te hoê huriraa tano o te mau Papai mai te mau reo tumu mai—te hoê huriraa e taahia e te feia taio no teie nei tau mai te mau papai tumu i taahia e te feia maramarama au noa no te tau i papaihia ˈi te Bibilia.

18. Nafea to te Taiete riroraa mai ei feia nenei i te Traduction du monde nouveau?

18 I te 3 no Setepa 1949, i te pu a te Taiete i Brooklyn, ua faaara te peretiteni i te apooraa tiaauraa e ua haamauhia te hoê tomite huriraa (te New World Bible Translation Committee) e ua oti ia ratou te hoê huriraa apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua taiohia te parau a te tomite o te vaiiho ra i te tiaraa fatu, te faaohiparaa e te opereraa i te papai o ta ˈna huriraa na te Taiete a farii ai e e ere te ohipa haaparareraa i te haapiiraa Bibilia a te Taiete na te ao atoa nei i te mea faatia paetahi. Ua taio-atoa-hia te tahi mau tuhaa o te papai ei faaiteraa i te huru e te maitairaa o te huriraa. Ua farii paatoa to te apooraa tiaauraa i te ô o teie huriraa e ua ravehia te mau faanahoraa ia nenei-oioi-hia te reira. Ua haamata te faanahonahoraa i te mau leta i te 29 no Setepa 1949, e i te omuaraa o te tau veavea 1950, ua oti mai te mau tausani Bibilia vehîhia.

19. (a) Nafea te mau tuhaa o te Traduction du monde nouveau i te matararaa mai? (b) Eaha te tutavaraa i ravehia no te faaineine i teie mau buka?

19 Neneiraa tatuhaahia o te Traduction du monde nouveau. I te Mahana toru 2 no Atete 1950, i te 4raa o te mahana tairururaa o te mau nunaa atoa i te Yankee Stadium, i New York, to te hoê taatoaraa e 82 075 Ite no Iehova fariiraa ma te mafatu atoa i te mau Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau. Ma te faaitoitohia e te fariiraa anaanatae matamua, e te mau faaiteraa o te mauruuru no te mau vahi maitai o teie huriraa, ua haamata ˈtura te tomite i teie ohipa i te rahi, oia te huriraa i te mau Papai Hebera. Ua neneihia e pae buka te tahi i muri aˈe i te tahi mai te matahiti 1953 e tae atu i te matahiti 1960. E vairaa buka mau ïa te anairaa e ono buka o te Bibilia taatoa na roto i te reo Beretane apî. E mau tuhaa tauturu faufaa atoa no te faahohonu i te Bibilia to roto i te buka taitahi. E haapueraa rahi haamaramaramaraa Bibilia ïa tei horoahia na te taata faahohonu Bibilia no teie tau. Ua ravehia te mau tutavaraa itoito no te hiˈo i te mau papai papu atoa ia faaite te Traduction du monde nouveau i te poroi puai o te mau Papai tumu i faauruahia, ma te maramarama e te tano.

20. Eaha te mau tauturu faufaa o te neneiraa matamua o te Traduction du monde nouveau e vai ra i roto i te (a) mau nota i raro i te api, (b) mau faahororaa i ropu i te api, e (c) te omuaraa parau e te mau appendice?

20 I roto i te mau tauturu haapiiraa Bibilia o na buka e ono o te neneiraa matamua a te Traduction du monde nouveau, te vai ra te rahiraa nota i raro i te api faufaa i te rahi o te paturu i te huriraa. E horoa teie mau nota i te mau faatiaraa puai i te mau Papai. Te vai atoa ra te mau nota taairaa faufaa. E faahoro teie mau anairaa taˈo taaihia i te mau haapiiraa tumu faufaa i te taata faahohonu i nia i te mau irava tumu e au i taua mau tumu parau ra. E rave rahi mau faahororaa i ropu i te mau api. E aratai te reira i te taata taio i nia i (a) te mau taˈo turua, (b) te mau manaˈo e te mau tupuraa turua, (c) te haamaramaramaraa no nia i te oraraa o te hoê taata, (d) te faataaraa i te pae teotarafia, (e) te tupuraa o te mau parau tohu, e (f) te mau faahitiraa i te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia. I roto i te mau buka, te vai atoa ra te mau omuaraa parau faufaa, te mau faahohoˈaraa o te tahi mau parau papai tahito, te mau appendice e te mau index faahiahia, te mau hohoˈa o te mau fenua e mau vahi o te Bibilia. No te mau Ite no Iehova, e haapueraa taoˈa faahiahia mau to roto i teie neneiraa matamua o te Traduction du monde nouveau no te faahohonuraa Bibilia e no te haapii i te feia mafatu haavare ore ma te haafaufaa ˈtu. Ua matara mai te hoê neneiraa taa ê no te feia faahohonu, oia hoi hoê noa buka, 150 000 rahiraa, i te 30 no Tiunu 1963, i te haamataraa iho â te tairururaa a te mau Ite no Iehova “Te evanelia mure ore” i Milwaukee, (Hau Amui).

21. (a) Eaha te huru tupuraa i te matararaa mai te Traduction du monde nouveau i faatitiaifarohia? (b) Eaha te tahi o to ˈna mau huru taa ê?

21 Te neneiraa i te hoê noa buka faatitiaifarohia. I te tau veavea 1961, i te hoê anairaa tairururaa a te mau Ite no Iehova i tupu i te mau Hau Amui e i Europa, ua matara mai te hoê noa buka faatitiaifarohia o te Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau no te opereraa. Ua farii te mau hanere tausani taata i tae mai i taua mau tairururaa ra i te reira ma te oaoa. E vehî matie to ˈna e 1 472 api e e faahororaa maitai roa to roto, te hoê appendice no nia i te mau tumu parau Bibilia, e te mau hohoˈa fenua.

22, 23. Eaha ˈtu â te mau neneiraa i matara mai, e eaha te tahi o to ratou mau huru taa ê?

22 Mau neneiraa hau. I te matahiti 1969, ua neneihia The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures (Te mau Papai Heleni—Huriraa i rotopu i te mau reni a te Basileia), e ua matara mai te piti o te neneiraa i te matahiti 1985. E huriraa i tera e tera taˈo na roto i te reo Beretane o te papai Heleni a Westcott e Hort to roto e te huriraa atoa na roto i te reo Beretane apî o te Traduction du monde nouveau no 1984. E ite mai ïa te taata faahohonu Bibilia haapao maitai eaha mau na ta te papai Heleni tumu e parau ra.

23 Ua neneihia te piti o te Traduction du monde nouveau faatitiaifarohia i te matahiti 1970, e te toru ma te mau nota i raro i te api i te matahiti 1971. I te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova “Te maraaraa o te Basileia” i tupu i te matahiti 1984, ua matara mai te hoê neneiraa faatitiaifarohia na roto i te reo Beretane ma te mau faahororaa. Te vai ra te hoê faatiaraa taatoa e te hoê faatitiaifaroraa o te mau faahororaa i ropu i te api i vai na na roto i te reo Beretane mai te matahiti 1950 e tae atu i te matahiti 1960. Ua opuahia te reira no te taata faahohonu Bibilia haapao maitai e ua hau atu i te 125 000 faahororaa i ropu i te api, i te 11 000 nota i raro i te api, te hoê faahororaa roa, te mau hohoˈa fenua, e e 43 tumu parau i roto i te appendice. I te matahiti 1984 atoa, ua neneihia te hoê Bibilia faito au noa o te faatitiaifaroraa no 1984, ma te mau faahororaa aita râ e nota i raro i te api.

24. (a) Eaha te tahi mau vahi faahiahia o te neneiraa faito au noa e o te tahi ma te mau faahororaa? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaohiparaa i te mau upoo parau.

24 Te tahi o te mau vahi faahiahia. No te tauturu i te taata taio ia itea oioi mai ia ˈna ta ˈna e hinaaro ra, te vai ra i roto i te neneiraa faito au noa e te tahi ma te mau faahororaa, te mau upoo parau maiti-maitai-hia i te vahi i nia o te mau api atoa. E faataa teie mau upoo parau i te tumu parau i raro mai, e e tauturu te reira i te taata poro i te Basileia ia ite oioi mai teihea te mau irava e pahono i te mau uiraa e nehenehe e uihia mai ia ˈna. Ei hiˈoraa, peneiaˈe te imi ra oia i te mau aˈoraa no nia i te haapiiraa i te mau tamarii. I nia i te api 847 (neneiraa faito au noa, reo Farani) i roto i te Maseli, e taio oia i te parau tumu matamua, “Te hoê iˈoa maitai.” E itea mai iho â ia ˈna te irava e au i te reira i roto i te Maseli 22:1. Tei mua rii atu te irava e au i te piti o te upoo parau “Nafea ia haapii i te mau tamarii,” i te irava 6. Mea faufaa roa teie mau upoo parau no te taata poro i te Basileia o te ite rii teihea te mau irava ta ˈna e imi ra. E noaa oioi mai ia ˈna te reira i roto i te Bibilia.

25. Eaha te faahororaa i horoahia, e eaha to ˈna faaohiparaa ohie?

25 I te pae hopea o te neneiraa faito au noa e te tahi ma te mau faahororaa, te vai ra te hoê “Index des mots bibliques.” E mau tausani taˈo Bibilia faufaa to roto ma te hoê tuhaa o te irava. Te horoahia ra ïa te faahororaa ma te mau taˈo rau i faaohipahia i roto i te irava. Maoti te index o te mau taˈo Bibilia, e itehia mai te mau irava o te mau Papai i taaihia i te mau haapiiraa tumu mai te “âme [nephe]” e te “rançon [taraehara],” e ohie ïa te faahohonuraa na nia i te mau irava. Ia titauhia te hoê taata poro i te Basileia e paraparau no nia i te hoê o teie mau tumu parau taa ê, e nehenehe oia e faaohipa oioi i teie mau irava i horoahia i roto i teie faahororaa. Hau atu â, ua tabulahia te mau irava faufaa no te mau iˈoa faahiahia, te mau vahi teotarafia e te mau taata tuiroo o te Bibilia. E tauturu rahi mau te horoahia na te feia faahohonu Bibilia e faaohipa i teie huriraa.

26. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faufaaraa o te appendice o te Traduction du monde nouveau.

26 E horoa te hoê appendice aravihi i te mau haamaramaramaraa taa maitai e te faufaa no te haapiiraa. Ua faanahohia te mau tumu parau o te appendice ia riro oia ei tauturu no te faataa i te mau haapiiraa tumu o te Bibilia e te mau tumu parau i taaihia i te reira. Ei hiˈoraa, no te tumu parau ra “âme [nephe],” e horoa mai te appendice, i raro aˈe e vau upoo parau taa ê, i te mau irava o te faaite i te mau huru rau i faaohipahia ˈi te parau ra “nephe” (Hebera, neʹphesh). Ua tuu-atoa-hia te mau tabula e te mau hohoˈa fenua i roto i te mau tumu parau o te appendice. Te vai ra te hoê appendice roa ˈtu â i roto i te Bible de référence e te mau nota i raro i te api o te horoa mai i te haamaramaramaraa faufaa ma te ohie noa. No reira, mea faahiahia mau te Traduction du monde nouveau no te rahi o te mau tauturu ta ˈna e horoa mai no te vauvau oioi i te ite mau na to ˈna feia taio.

27. E faatitiaifaroraa noa anei te Traduction du monde nouveau no te mau huriraa tahito aˈe? A faatia i ta outou pahonoraa.

27 Te hoê huriraa apî. E huriraa apî te Traduction du monde nouveau mai roto mai i te mau reo tumu o te Bibilia, te Hebera, te Aramea, e te Heleni. E ere roa ˈtu i te hoê faatitiaifaroraa o te tahi atu huriraa reo Beretane, eita atoa e faahohoˈa i te huru papai, te mau taˈo, aore ra te huru pehepehe a te tahi atu huriraa. No te tuhaa Hebera e Aramea, ua faaohipahia te papai i haamaitaihia e te fariihia e te taatoaraa o te Biblia Hebraica a Rudolf Kittel, te 7raa, te 8raa, e te 9raa o te neneiraa (1951-55). Ua ravehia te hoê neneiraa apî o te papai Hebera parauhia te Biblia Hebraica Stuttgartensia, no 1977, no te faaapî i te mau haamaramaramaraa i vauvauhia i roto i te mau nota i raro i te api o te Traduction du monde nouveauavec notes et références. Ua hurihia te tuhaa Heleni na nia iho â râ i te papai Heleni faahiahia a Westcott e Hort, neneihia i te matahiti 1881. Ua hiˈo atoa râ te New World Bible Translation Committee i te tahi atu mau papai Heleni, e tae noa ˈtu i ta Nestle (1948). Ua faataahia teie mau papai faahiahia roa i roto i te mau faahohonuraa 5 e te 6 o teie buka. Ua rave te tomite huriraa i te hoê huriraa Bibilia puai rahi e te tano, e ua horoa mai te reira i te hoê papai maramarama e te oraora o te tauturu ia taa-maitai-aˈe-hia e ia mauruuruhia ˈtu â te Parau a te Atua.

28. Eaha te manaˈo o te hoê taata tei faahohonu i teie huriraa?

28 A tapao na i te manaˈo o te hoê taata tei faahohonu i teie huriraa: “Mea varavara roa te mau huriraa apî o te mau Papai Hebera na roto i te reo Beretane. E oaoa mau ïa tatou i te haamaeva i te tuhaa matamua o te Traduction du monde nouveau [o te mau Papai Hebera], mai te Genese e tae atu i te Ruta. . . . Mea papu maitai e ua tutava-taa-ê-hia i te rave e ia ohie noa te taioraa o teie huriraa. Aita e taata e nehenehe e parau e e ere oia i te mea au no to ˈna huru apî. Aita roa ˈtu ta ˈna mau taˈo i niuhia i nia i to mua ˈtu mau huriraa.” *

29. Eaha te manaˈo o te hoê taata ite i te reo Hebera no nia i te faufaaraa o te Traduction du monde nouveau?

29 Teie te manaˈo o te hoê taata ite i te reo Hebera, te orometua haapii ra o Benjamin Kedar no Iseraela, i to ˈna uiuiraahia e te hoê tia a te Taiete Watch Tower no nia i te Traduction du monde nouveau: “I roto i ta ˈu mau maimiraa no nia i te Bibilia Hebera e te mau huriraa, e pinepine au i te rave i te neneiraa Beretane parauhia te Traduction du monde nouveau. I te na reiraraa, te manaˈo pinepine ra vau e te faaite ra teie buka i te hoê tutavaraa haavare ore e ia maramaramaraa roa ino te papai. Te itehia ra te hoê ite rahi i te reo tumu, e ua hurihia te mau taˈo tumu i roto i te tahi atu reo ma te taahia e ma te ore e taa ê faufaa ore noa i te huru papai taa maitai o te reo Hebera. . . . Te vai ra te tahi mau parau o te hoê reo o te nehenehe noa e tatarahia. No reira, e nehenehe te tahi mau huriraa o te hoê taˈo e mârôhia. I roto râ i te Traduction du monde nouveau, aita vau i ite aˈenei i te hoê tamataraa i te tuu i te hoê auraa ê atu i roto i te hoê irava.” *

30. E huriraa fatata roa te Traduction du monde nouveau i nia i teihea faito, e eaha te faufaaraa o te reira?

30 Te hoê huriraa fatata roa. Te faaite atoa ra te huru fatata roa o teie huriraa e mea tano oia. E titau te reira ia tuea fatata te mau taˈo atoa i rotopu i te reo Beretane e te mau papai Hebera e Heleni i te mau vahi e tuea ˈi e te mau parau taa ê Beretane. E tia ia hurihia te papai tumu ma te fatata roa, i te faito e faatiahia e te reo o te taata huri. Hau atu â, no te huri ma te fatata roa, mea titauhia ia haapao maitai i te nanairaa o te mau taˈo o te reo Hebera aore ra Heleni, ia vai noa te puai o te mau papai tumu. Maoti te huriraa ma te fatata roa, e nehenehe te taota, te û e te huru pehepehe o te mau papai tumu e hurihia ma te tano.

31. Nafea te tapaoraahia te mau vahi i titauhia ia taa ê rii i te papai tumu?

31 I te tahi noa mau taime, aita te papai tumu i peehia, ia taa-maitai-hia te huriraa o te mau parau fifi o te reo Hebera aore ra Heleni. Teie râ, i roto i te Traduction du monde nouveau ma te mau faahororaa, ua tapaohia taua mau vahi taa ê ra no te feia taio i roto i te mau nota i raro i te api o te horoa i te huriraa fatata roa.

32. (a) Eaha te noaa mai ia haapaehia te huriraa fatata roa? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa.

32 E rave rahi feia huri Bibilia tei haapae i te huriraa fatata roa no te neheneheraa noa o te huru paraparau. Te na ô ra ratou e mea etaeta, mea teimaha e mea taotiahia te hoê huriraa fatata roa. Teie râ, no to ratou faarueraa i te huriraa fatata roa no te tatararaa manaˈo, mea rahi te mau taa-ê-raa i te mau parau tumu tano o te parau mau. Oia mau, ua anoi ratou i te mau manaˈo iho o te Atua. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua pari te taata paari roa ˈˈe i faaturahia o te hoê fare haapiiraa tuatoru Marite i te mau Ite no Iehova i te faaoreraa i te nehenehe o te Bibilia. Ei Bibilia te parau ra oia i te King James Version, tei faahanahana-maoro-hia mai te hiˈoraa o te reo Beretane nehenehe. Ua parau oia e: ‘A hiˈo na i ta outou i rave i roto i te Salamo 23. Ua faaore outou i to ˈna huru pehepehe e to ˈna nehenehe i ta outou “Je/ho/vah is/ my/ shep/herd” [“O Iehova to ˈu tiai”]. E hitu tuhaa eiaha râ e ono. Mea hairiiri roa. Aita e au faahou ra. Aita e huru pehepehe. Ua tano te huriraa e ono tuhaa au maitai a te King James Version—“The/ Lord/ is/ my/ shep/herd” [“O te Fatu to ˈu tiai.”]’ Ua pahonohia ˈtu i te orometua haapii e mea faufaa aˈe e huri ia au i ta Davida, te papai Bibilia, i papai. Ua rave anei Davida i te taˈo ra “Fatu,” aore ra i te iˈoa o te Atua? Ua farii te orometua haapii e ua rave Davida i te iˈoa o te Atua, ua mârô noa râ oia e no te nehenehe o te huru papai, mea au aˈe e tapea i te taˈo ra “Fatu.” E otoheraa paruparu mau teie no te iriti ê i te iˈoa hanahana o Iehova mai roto mai i teie salamo i papaihia no te arue ia ˈna!

33. Eaha te mea e tia ˈi ia tatou ia haamauruuru i te Atua, e eaha to tatou tiaturiraa e ta tatou pure?

33 E mau tausani huriraa tei haamâuˈahia mai teie no ta te taata e parau ra te nehenehe o te huru paraparau, o tei faatupu ïa i te mau hape i roto i te mau huriraa Bibilia e rave rahi. Ia haamauruuruhia te Atua oia i horoa mai i te Traduction du monde nouveau, e to ˈna huru maramarama e te tano! Ia haamoˈahia to ˈna iˈoa rahi, Iehova, i roto i te mafatu o te feia atoa e taio i te reira!

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te mau taiete Bibilia e rave rahi i haamauhia mai te matahiti 1804 mai, te vai ra te American Bible Society (1816), tei faatiahia na nia i te mau taiete e vai aˈena ra i taua vahi ra, oia atoa te Edinburgh Bible Society (1809) e te Glasgow Bible Society (1812), tei amui tahi raua e piti atoa ra e te National Bible Society of Scotland i te matahiti 1861 ra. I te matahiti 1820, ua haamau-atoa-hia te mau taiete Bibilia i Helevetia, Irelane, Farani, Filelane, Tuete, Danemata, Norevetia, te mau Pays-Bas, Islande, Rusia, e Helemani.

^ Alexander Thomson, The Differentiator, Tiunu 1954, api 131.

^ 12 no Tiunu 1989, hurihia mai roto mai i te reo Helemani.

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te api 322]

TE TAHI MAU HURIRAA BIBILIA FAUFAA NA ROTO I NA REO RAHI E HITU

Iˈoa o te Neneiraa Papai niu Huriraa o Papai niu

huriraa matamua no te mau te iˈoa o no te mau

Papai Hebera te Atua Papai Heleni

BERETANE

Douay* 1582-1610 Vulgate Lord Vulgate

(ADONAI,

e piti

taime)

King James 1611 M LORD Papai i

Version* (Jehovah, noaa mai

te tahi

taime)

Young 1862-1898 M Jehovah Papai i

noaa mai

English 1881-1895 M LORD Westcott

Revised* (Jehovah, e Hort

te tahi

taime)

Emphasised 1878-1902 M (Ginsburg) Yahweh Westcott

Bible e Hort,

Tregelles

American 1901 M Jehovah Westcott

Standard e Hort

An American 1923-1939 M LORD Westcott

Translation (Yahweh, e Hort

(Smith-Goodspeed)* te tahi

taime)

Revised 1946-1952 M LORD Westcott

Standard* e Hort,

Nestle

New English 1961-1970 M (BHK) LORD New eclectic

Bible* (Jehovah, text

te tahi

taime)

Today’s 1966-1976 M (BHK) LORD UBS

English Version

New King 1979-1982 M (BHS) LORD (YAH, Majority Text

James Bible/ te tahi

Revised taime)

Authorised Version

New Jerusalem 1985 M Yahweh Heleni

Bible*

PANIORA

Valera 1602 M Jehová Papai i

noaa mai

Moderna 1893 M Jehová Scrivener

Nácar-Colunga* 1944 M Yavé Heleni

Evaristo 1964 M Yavé Heleni

Martín Nieto*

Serafín 1965 M (BHK) Yahvéh, Nestle-Aland

de Ausejo* Señor

Biblia 1967 M Yahveh Heleni

de Jerusalén*

Cantera- 1975 M (BHK) Yahveh Heleni

Iglesias*

Nueva Biblia 1975 M Señor Heleni

Española*

POTITI

Almeida 1681, 1750 M Jehovah Papai i

noaa mai

Figueiredo* 1778-1790 Vulgate Senhor Vulgate

Matos Soares* 1927-1930 Vulgate Senhor Vulgate

Pontifício 1967 M Javé Merk

Instituto

Bíblico*

Jerusalém* 1976, 1981 M Iahweh Heleni

HELEMANI

Luther* 1522, 1534 M HErr Erasmus

Zürcher 1531 M Herr, Jahwe Heleni

Elberfelder 1855, 1871 M Jehova Papai i

noaa mai

Menge 1926 M HErr Heleni

Luther 1964, 1984 M HERR Heleni

(faatitiaifarohia)*

Bibel in 1967 M (BHS) Herr Nestle-Aland,

heutigem UBS

Deutsch (Gute

Nachricht)*

Einheitsübersetzung*

1972, 1974 M Herr, Jahwe Heleni

Revidierte 1975, 1985 M HERR, Jahwe Heleni

Elberfelder

FARANI

Darby 1859, 1885 M Éternel Heleni

Crampon* 1894-1904 M Jéhovah Merk

Jérusalem* 1948-1954 Vulgate, Yahvé Vulgate,

Hebera Heleni

TOB 1971-1975 M (BHS) Seigneur Nestle, UBS

Traduction

œcuménique*

Osty* 1973 M Yahvé Heleni

Segond 1978 M (BHS) Éternel Nestle-Aland,

révisée Black,

Metzger,

Wikgren

Français 1982 M (BHS) Seigneur Nestle, UBS

courant

HOLANE (PAYS-BAS)

Statenvertaling

1637 M HEERE Papai i

noaa mai

Leidse 1899-1912 M Jahwe Nestle

Vertaling

Petrus-Canisiusvertaling*

1929-1939 M Jahweh Nestle

NBG-vertaling 1939-1951 M HERE Nestle

Willibrordvertaling*

1961-1975 M Jahwe Nestle

Groot Nieuws 1972-1983 M Heer Nestle

Bijbel*

ITALIA

Diodati 1607, 1641 M Signore Heleni

Riveduta 1925 M Eterno Heleni

(Luzzi)

Nardoni* 1960 M Signore, Heleni

Jahweh

Pontificio 1923-1958 M Signore, Merk

Istituto Jahve

Biblico*

Garofalo* 1960 M Jahve, Heleni

Signore

Concordata* 1968 M (BHK) Signore, Nestle, Merk

Iavè

CEI* 1971 M Signore Heleni

Parola del 1976-1985 M (BHS) Signore UBS

Signore*

* E faaite teie tapao e te vai ra te buka apokiripha i roto eiaha râ paha i roto i te mau neneiraa atoa.

E faahoro te “M” i roto i te papai a te mau Massorète. Aita anaˈe e tapao ê atu, aita ïa e faahitihia ra te hoê neneiraa taa ê o te papai a te mau Massorète.

E faahoro te “BHK” i roto i te Biblia Hebraica a Kittel.

E faahoro te “UBS” i roto i The Greek New Testament, a te mau United Bible Societies.

E faahoro te “BHS” i roto i te Biblia Hebraica Stuttgartensia.

E faaite te taˈo “Heleni” i te hoê huriraa mai roto mai i te reo Heleni, eiaha râ i te hoê papai taa maitai.