Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahohonuraa numera 8—Te mau vahi faahiahia o te “Traduction du monde nouveau”

Faahohonuraa numera 8—Te mau vahi faahiahia o te “Traduction du monde nouveau”

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Faahohonuraa numera 8—Te mau vahi faahiahia o te “Traduction du monde nouveau”

To ˈna reo no teie nei tau, to ˈna faaau-maitai-raa i te mau taˈo, te haapao-maitai-raa i roto i te huriraa i te mau ihoparau e te faaiteraa i te puai o te Parau faauruahia a te Atua.

1. (a) Eaha te haerea ta te Traduction du monde nouveau i faatitiaifaro, e nafea? (b) No te aha e faaohipahia ˈi te iˈoa ra Iehova eiaha râ Yahweh aore ra te tahi atu huru o te iˈoa?

 I TE mau matahiti i mairi aˈenei, ua neneihia te tahi mau huriraa Bibilia apî tei tauturu rahi i te mau hoa o te Parau a te Atua ia taa oioi ia ratou te auraa o te mau papai tumu. Mea rahi râ te mau huriraa tei faaore i te iˈoa o te Atua i roto i te buka moˈa. Area râ, te arue ra e te faahanahana ra te Traduction du monde nouveau i te iˈoa tura o te Atua Teitei Roa na roto i te faahoˈiraa ia ˈna i to ˈna vahi tia i roto i te papai. I teie nei, te vai ra te iˈoa i na vahi e 6 973 o te mau Papai Hebera, e i na vahi e 237 o te mau Papai Heleni, te hoê ïa taatoaraa e 7 210 vahi pauroa. Mea au aˈe na te feia ite i te reo Hebera te papai ra Yahweh, eita râ e nehenehe e haapapu i te faahitiraa mau i teie mahana. No reira e tamau-noa-hia ˈi i te faaohipa i te papai e au i te reo Latino ra Iehova no te mea ua faaohipahia te reira ehia senekele i te maororaa e o te huriraa reo Tahiti farii-rahi-roa ˈˈe-hia te reira o Na leta Hebera e maha יהוה. Ua parau te taata ite i te reo Hebera o R. H. Pfeiffer e: “Noa ˈtu eaha tei parauhia no nia i te papuraa o to ˈna tumu, o ‘Jehovah’ te huriraa reo Beretane tano o Yahweh e e tia ia vai noa mai te reira.” *

2. (a) Te vai ra anei te mau tupuraa na mua ˈˈe e ua faahoˈihia te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano? (b) Eaha ïa te feaaraa e faaorehia?

2 E ere te Traduction du monde nouveau te huriraa matamua i faahoˈi i te iˈoa o te Atua i roto te mau Papai Heleni Kerisetiano. Mai te senekele 14 mai â, e rave rahi feia huri tei manaˈo puai e faahoˈi i te iˈoa o te Atua i roto i te papai, i te mau vahi iho â râ i faahiti ai te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te mau Papai Hebera te vai ra te iˈoa o te Atua i roto. E rave rahi mau huriraa a te mau mitionare na roto i te mau reo no teie nei tau, tae noa ˈtu te mau huriraa o te mau Papai Heleni no Afirika, Asia, Marite e te mau motu no Patitifa, o te faaohipa rahi i te iˈoa o Iehova, mai te tahi mau huriraa na roto i te mau reo no Europa. I te mau vahi atoa i hurihia ˈi te iˈoa o te Atua, aita e feaaraa faahou o vai te “fatu” e faahitihia ra. O te iˈoa o te Fatu o te raˈi e o te fenua ra o Iehova, te haamoˈahia ra i roto i te Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau o te paruru i to ˈna huru otahi e te taa ê. *

3. Nafea te Traduction du monde nouveau e haamatara maitai ai i te puai, te nehenehe, e te auraa o te mau papai tumu?

3 E haamoˈa ˈtu â te Traduction du monde nouveau i te iˈoa o Iehova ma te vauvau i ta ˈna mau Papai faauruahia na roto i te reo maramarama e te taa-maitai-hia o te horoa i te auraa e hinaarohia na te feia taio. E faaohipa oia i te hoê reo ohie no teie nei tau, e faaau maite oia i te mau taˈo, e huri oia i te mau ihoparau ohipa e huru o te reo Hebera e Heleni ma te tano. (E faataa ê atoa te huriraa Beretane i te huru otini e te huru otahi o te taˈo ra “you” [outou, oe] e te mau ihoparau faaueraa.) Na roto i teie ravea e te tahi atu â, e haamatara maitai te Traduction du monde nouveau i te puai, te nehenehe, e te auraa o te mau papai tumu na roto i te reo no teie nei tau.

HURIHIA NA ROTO I TE REO NO TEIE NEI TAU

4. (a) Eaha te fa maitai ta te hoê o te mau taata huri Bibilia matamua i faahiti? (b) Eaha tei titauhia ia maoro aˈe?

4 E rave rahi taˈo tahito no te mau senekele 16 e 17 i roto i te mau huriraa tahito aˈe. Te taahia ra te reira i taua tau ra, aita râ e taa-faahou-hia ra i teie mahana. Ei hiˈoraa, o William Tyndale te hoê taata tei faaohipa maitai i te mau taˈo maramarama i roto i te Bibilia Beretane, te parauhia ra e ua na ô atu oia i te hoê o to ˈna mau enemi faaroo e: ‘Mai te peu e e vaiiho te Atua ia ora vau, e rave au e ia ite maite aˈe te tamaroa e turai i te arote i te mau Papai ia oe.’ Mea navai te huriraa o te mau Papai Heleni a Tyndale i te ohie ia taa te reira i te hoê tamaroa faaapu no taua tau ra. I teie nei râ, ua tahito roa te rahiraa o te mau taˈo ta ˈna i faaohipa ia nehenehe â ‘te tamaroa e turai i te arote’ e taa maitai i te auraa o te mau taˈo e rave rahi o te King James Version e te tahi atu â mau huriraa tahito. No reira, mea titauhia ia iriti i te mau taˈo tahito e ia huri i te Bibilia na roto i te reo au noa o te taatoaraa.

5. Ei teihea reo e tia ˈi ia huri i te Bibilia, e no te aha?

5 O te reo o te taatoaraa tei ravehia no te papai i te mau Papai faauruahia. Aita te mau aposetolo e te tahi atu mau Kerisetiano matamua i faaohipa i te reo Heleni classique o te mau philosopho mai ia Platon. Ua rave ratou i te reo Heleni no te mau mahana atoa, oia hoi te Koine, aore ra reo Heleni o te taatoaraa. No reira, ua papaihia te mau Papai Heleni, e te mau Papai Hebera atoa na mua ˈˈe, na roto i te reo o te nunaa. Mea faufaa roa ïa ia huri-atoa-hia te mau Papai tumu na roto i te reo o te nunaa ia taa oioi ia ratou. Tera te tumu i rave ai te Traduction du monde nouveau, eiaha i te reo tahito no a toru aore ra a maha senekele aˈenei, i te reo maramarama ra e te oraora no teie nei tau ia ite oioi te taata taio eaha ta te Bibilia e parau ra.

6. A horoa i te hiˈoraa e mea faufaa aˈe e faaohipa i te mau parau matauhia eiaha râ i te mau taˈo tahito.

6 I te mea e ua tauiui noa te reo Farani i te roaraa o te mau matahiti, ua haapao te Traduction du monde nouveau i te reira tauiraa e ua faaapî i ta ˈna mau taˈo ia taahia e te feia taio no teie mahana. Ei hiˈoraa, te itehia ra e i roto i te Genese 4:1, te na ô ra te Bible de Darby i neneihia a hoê senekele aˈenei e “Adam connut Ève” [“ite ihora Adamu ia Eva”], area te Traduction du monde nouveau ra, te na ô ra ïa e “Adam eut des relations avec Ève” [“ua taoto ihora Adamu ia Eva”]. Ua mono oia i te “boisseau” na roto i te “panier à mesurer” [“farii faitoraa”] (Mat. 5:15), te “crèche” na roto i te “mangeoire” [“farii maa animala”] (Luka 2:7), te “publicains” na roto i te “collecteurs d’impôts” [“feia faaaufau tute”] (Luka 3:12), te “oracles” na roto i te “déclarations sacrées” [“parau moˈa”] (Ohi. 7:38), te “grâce” na roto i te “faveur imméritée” [“maitai rahi”] (Roma 1:7) e te “iniquité” na roto i te “illégalité” [“tia-ore-raa i te ture”].—Tes. 2, 2:7.

AU-MAITAI-RAA O TE MAU TAˈO

7. Nafea te Traduction du monde nouveau e faaau maitai ai i ta ˈna mau taˈo?

7 Ua tutava maitai te Traduction du monde nouveau i te faaau maitai i ta ˈna mau taˈo. No te hoê taˈo Hebera aore ra Heleni, ua faataahia hoê noa taˈo na roto i te tahi mau reo e ua faaohipa-noa-hia te reira i te mau taime atoa e faatiahia e te mau parau o te reo tumu aore ra te mau taˈo tapiri ia taa-maitai-hia te huriraa. Ei hiˈoraa, ua huri-tamau-hia te taˈo Hebera ra neʹphesh ei “âme” [“nephe”]. Ua hurihia te taˈo Heleni e au i te reira, psy·kheʹ, ei “âme” i te mau vahi atoa.

8. (a) A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te mau taˈo hoê â papairaa. (b) Nafea te reira i te huriraahia?

8 I te tahi mau vahi, ua itehia te fifi i te huriraahia te tahi mau taˈo hoê â papairaa. O te mau taˈo teie, i roto i te reo tumu, hoê â papairaa, e ere râ hoê â auraa. Mea fifi ïa ia huri na roto i te taˈo mea tano te auraa. Na roto i te reo Tahiti, te vai ra te mau taˈo hoê â papairaa mai te “raau” (rapaauraa) e te “raau” (tumu raau), e te “iri” (e vehî i to tatou tino) e te “iri” (iri airaa maa), mea ê roa râ to ratou auraa. Te hoê hiˈoraa Bibilia, o te taˈo Hebera ïa rav, o te au i te mau taˈo tumu taa ê, o te hurihia na roto i te mau taˈo taa ê i roto i te Traduction du monde nouveau. Mea pinepine, te auraa o te taˈo ra rav, “e rave rahi” ïa, mai i roto i te Exodo 5:5. Ia faaohipahia râ te taˈo ra rav i roto i te mau tiaraa, mai teie “Rabasake” (Heb., Rav-sha·qehʹ) i roto i Te mau arii 2, 18:17, o “raatira” ïa te auraa, mai tei hurihia i roto i te Daniela 1:3: “te raatira taata toroa o to ˈna aorai.” (Hiˈo atoa i te Ieremia 39:3, nota i raro i te api.) O “taata teˈa” te auraa o te taˈo ra rav, hoê â papairaa, e mai te reira to ˈna huriraahia i roto i te Ieremia 50:29. Ua farii te feia huri i te mau aivanaa i te pae o te mau reo mai ia L. Koehler e ia W. Baumgartner, ei feia mana no te faataa ê i taua mau taˈo hoê â papairaa ra.

9. Nafea to te hoê taata tatara i te reo Hebera e Heleni arueraa i te Traduction du monde nouveau?

9 No nia i te au-maitai-raa o te mau taˈo, a tapao na eaha ta te taata tatara i te reo Hebera e Heleni o Alexander Thomson i parau i roto i ta ˈna faahohonuraa i te Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau: “Mea papu maitai e na te tahi mau aivanaa aravihi e te maramarama teie ohipa huriraa i rave, ua tamata maite ratou i te huri i te auraa mau o te papai Heleni ia au i te noaa i te reo Beretane. Ua ara maite te huriraa i te horoa i te hoê noa auraa Beretane i te taˈo faufaa Heleni taitahi, e i te huri ma te fatata roa. . . . Te taˈo i hurihia na ei ‘faatia,’ ua hurihia ïa ma te tano roa ei ‘faariro ei parau-tia.’ . . . Ua hurihia te taˈo no Satauro ei ‘pou haamauiuiraa,’ o te tahi atu â ïa haereraa i mua. . . . Ua huri-maitai-hia te Luka 23:43: ‘Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te Paradaiso â oe e o vau atoa.’ E haereraa i mua rahi mau teie ia faaauhia i te rahiraa o te mau huriraa.” No nia i te huriraa o te mau Papai Hebera, ua na ô taua noâ taata faahohonu ra e: “E ohipa faufaa mau te Huriraa a te ao apî. Mea oraora maitai oia e e turai i te taata taio ia feruri e ia haapii. E ere i te ohipa a te feia faahapa, a te mau aivanaa râ o te faahanahana i te Atua e i Ta ˈna Parau.”—The Differentiator, Eperera 1952, mau api 52-57, e Tiunu 1954, api 136.

10. A horoa i te hoê hiˈoraa nafea te au-maitai-raa o te mau taˈo o te Traduction du monde nouveau e paturu ai i te parau mau Bibilia.

10 Ua manuïa te au-maite-raa o te mau taˈo o te Traduction du monde nouveau i roto e rave rahi mau mârôraa no nia i te huru o te Bibilia. Ei hiˈoraa, tau matahiti aˈenei, ua ani te hoê taatiraa feia feruri tiamâ no New York i te Taiete Watch Tower e tono e piti taata orero e vauvau i te mau tumu parau Bibilia i mua i to ratou pǔpǔ taata, e ua fariihia ta ratou aniraa. E ati maite teie mau aivanaa i te hoê maseli Latino, falsum in uno falsum in toto, oia hoi ia hape te hoê vahi iti o te hoê haaferuriraa, ua hape ïa te taatoaraa. I roto i te tauaparauraa, ua mârô te hoê taata i te mau Ite no Iehova e eita e nehenehe e tiaturi i te Bibilia. Ua ani oia ia taiohia te Genese 1:3 i te feia e faaroo ra, e ua na reirahia i roto i te Traduction du monde nouveau: “Ua parau ihora te Atua: ‘Ia fa mai te maramarama.’ Ua fa maira te maramarama.” Ma te tiaturi ia ˈna iho, ua titau atura oia ia taiohia te Genese 1:14, e ua na reira-atoa-hia i roto i te Traduction du monde nouveau: “E ua parau faahou ihora te Atua: ‘Ia fa mai te mau tiarama i roto i te reva o te raˈi.’” “A faaea na i ǒ nei,” ta ˈna ïa i parau, “eaha ta oe i taio? Te na ô ra ta ˈu Bibilia e ua hamani te Atua i te maramarama i te mahana matamua, e na reira â i te maha o te mahana, aita ïa e auraa faahou.” Noa ˈtu e te parau ra oia e ua ite oia i te reo Hebera, mea titauhia ia faaite roa ˈtu e te taˈo Hebera i hurihia ei “maramarama” i roto i te irava 3, o ʼohr ïa, area te taˈo i roto i te irava 14 ra, mea ê ïa, o ma·ʼohrʹ, oia hoi te hoê tiarama, aore ra te hoê pu o te maramarama. Ua parahi ihora te aivanaa, ua pau oia. * Ua manuïa te au-maite-raa o te mau taˈo e te huru tano o te Traduction du monde nouveau i nia i teie tuhaa, a paturu ai e mea tano e mea faufaa te Bibilia.

HURIRAA TANO O TE MAU IHOPARAU

11. Eaha te huru itoito o te mau Papai tumu i paruruhia i roto i te Traduction du monde nouveau? Nafea?

11 Ua haapao maitai te Traduction du monde nouveau i te huriraa i te auraa o te mau ihoparau ohipa Heleni e Hebera. I te na reiraraa, ua tutava te Traduction du monde nouveau i te paruru i te nehenehe, te ohieraa, te puai, e te huru parau taa ê o te reo tumu o te mau papai. Mea titauhia ïa ia faaohipa i te mau ihoparau turu no te huri maitai i te huru mau o te mau ohipa. No te puai o te mau ihoparau, mea itoito e mea oraora maitai te mau Papai tumu.

12. (a) Eaha te hoê vahi e taa ê ai te reo Hebera i te mau reo no Tooa o te râ ma? (b) A faataa i na huru e piti o te ihoparau Hebera.

12 Aita e “tau” to te ihoparau Hebera ia au i te auraa o te “tau” i roto i te rahiraa o te mau reo i Tooa o te râ ma. I roto i te reo Tahiti, e tau iho â to te mau ihoparau: te tau ahemo, te taunei, e te tau amuri e te vai ra ˈtu â. Area te ihoparau Hebera ra, e faaite ïa i te huru o te ohipa, oia hoi e nehenehe te ohipa e hiˈohia ei mea oti roa anei (te huru tia roa) aore ra ei mea oti ore (te huru tia ore). E nehenehe teie mau ihoparau Hebera e faaite i te mau ohipa i roto i te tau ahemo aore ra i roto i te tau amuri, na te mau parau tapiri e faataa i te tau. Ei hiˈoraa, e faaite iho â te huru tia roa, aore ra oti roa o te ihoparau e ua tupu te mau ohipa i te tau ahemo, e faaohipa-atoa-hia râ no te hoê ohipa e tupu i te tau amuri mai te huru ra e ua tupu aˈena e ua mahemo ei faaiteraa e e tupu mau â aore ra e tia iho â ia tupu.

13. No te aha e mea faufaa ia huri-maitai-hia te huru o te ihoparau Hebera ia taa-maitai-hia te Genese 2:2, 3?

13 Mea faufaa roa ino ia huri i te huru o te ihoparau Hebera ma te tano; aita anaˈe e nehenehe te auraa e tavirihia e mea ê roa ïa te manaˈo. Ei hiˈoraa, e rave tatou i te tahi mau ihoparau i roto i te Genese 2:2, 3. No nia i te faaearaa o te Atua, e rave rahi mau huriraa tei faaohipa i te mau parau mai teie “ua faafaaea aˈera oia,” “ua faaea aˈera oia i te ohipa,” e “ua faaea ihora oia.” Ia au i teie mau huriraa, e nehenehe e manaˈohia e ua oti te faaearaa a te Atua i te hitu o te mahana i te tau ahemo. A tapao na râ nafea te Traduction du monde nouveau e haamatara ˈi i te auraa o te mau ihoparau i faaohipahia i roto i te Genese 2:2, 3: “E i te hitu o te mahana, ua faaoti ihora te Atua i ta ˈna ohipa ta ˈna i rave, e ua opua ihora oia e faaea i te hitu o te mahana i ta ˈna mau ohipa atoa ta ˈna i rave. E ua opua ihora te Atua e haamaitai i te hitu o te mahana e e haamoˈa ˈtu, no te mea i reira oia i faaea ˈi i ta ˈna mau ohipa atoa ta te Atua i poiete no te fa ra e hamani.” Te parau i roto i te irava 2 “ua opua ihora oia e faaea,” e ihoparau ma te huru tia ore ïa i roto i te reo Hebera e te faataa ra ïa i te hoê ohipa aitâ i oti aore ra te tupu noa râ. Te au maite ra te huriraa “ua opua ihora oia e faaea” e tei parauhia i roto i te Hebera 4:4-7. Area râ, e huru tia roa to te ihoparau i roto i te Genese 2:3, no te faatano râ e te irava 2 e te Hebera 4:4-7, ua hurihia ei “oia i faaea ˈi.”

14. Ma te ape i te manaˈo hape o te waw consécutif, eaha ta te Traduction du monde nouveau i tutava i te rave no nia i te mau ihoparau Hebera?

14 Hoê o te mau tumu e hape ai te huriraa o te mau ihoparau Hebera, o tei parauhia ïa te waw consécutif. Te waw (ו) o te taˈo taairaa Hebera ïa e au i te “e.” Eita oia e vai noa oia anaˈe, e apee noa râ oia i te tahi atu taˈo, mea pinepine i te hoê ihoparau Hebera, e e riro raua ei hoê taˈo. Ua parau na e te parau noa râ te vetahi e e taui teie taairaa i te hoê ihoparau mai te hoê huru i roto atu i te tahi, oia hoi, mai te huru tia ore i roto atu i te huru tia (mai tei ravehia i roto e rave rahi huriraa, tae noa ˈtu i to teie nei tau i roto i te Genese 2:2, 3) e mai te huru tia i roto atu i te huru tia ore. Ua parau-atoa-hia te reira te “waw conversif.” O teie faaohiparaa hape i te huru o te ihoparau te tumu o te arepurepuraa rahi e o te huriraa hape o te papai Hebera. Aita te Traduction du monde nouveau e manaˈo ra e e taui te waw i te huru o te ihoparau. Area râ, ua tamatahia i te haamatara i te huru puai taa ê o te ihoparau Hebera a paruru ai ma te tano i te auraa o te taˈo tumu. *

15. (a) Nafea te mau ihoparau Heleni i te huriraahia ma te haapao maitai? (b) A faataa i te faufaaraa e faaite maitai i te huru tamau.

15 Hoê â atoa haapao-maitai-raahia te huriraa o te mau ihoparau Heleni. I roto i te reo Heleni, eita noa te tau o te mau ihoparau e faaite i te taime i tupu ai te hoê ohipa aore ra te hoê ihoparau huru, i te huru atoa râ o te ohipa, e taime poto anei, te haamata ra anei, te tamau ra anei, te na nia iho ra anei, aore ra ua oti. Ia haapao-maitai-hia te mau huru taa ê o te ihoparau Heleni, e noaa mai te hoê huriraa tano maitai o te faaite i te puai atoa o te ohipa e faataahia ra. Ei hiˈoraa, ia huri-maitai-hia te huru tamau i te mau taime atoa e itehia ˈi i roto i te ihoparau Heleni, e ere noa e e matara maitai te huru mau o te tupuraa, e puai atu â râ te aˈoraa. Inaha, ua haamatarahia te tiaturi ore tamau o te mau Pharisea e te mau Sadukea i roto i te mau parau a Iesu (MN): “Te tamau noa râ te hoê ui iino e te faaturi i te imi i te tapao.” E te ite-maitai-hia ra te hinaaro e tamau i te rave i te mea maitai i roto i te mau parau a Iesu (MN): “A tamau i te here i to outou mau enemi.” “A tamau maoti i te mata i te imi i te basileia.” “A tamau i te ani, e e horoahia mai na outou; a tamau i te imi, e e itea ia outou; a tamau i te patoto atu, e e iritihia mai te opani ia outou.”—Mat. 16:4; 5:44; 6:33; 7:7.

16. Ma te haapao maitai i te tau aoriste o te reo Heleni, nafea te irava o te Ioane 1, 2:1 no nia i te “hara” i te huriraahia ma te tano?

16 Te vai ra te hoê tau taa ê i roto i te reo Heleni parauhia te aoriste o te au i te hoê ohipa taa noa aore ra taime poto noa. E nehenehe te mau ihoparau i te tau aoriste e hurihia ma te huru rau, tei te mau parau tapiri. E faaohipahia te reira no te hoê huru ohipa otahi noa ˈtu e aita i taaihia i te hoê taime taa ê. Te vai ra te hoê hiˈoraa i roto i te Ioane 1, 2:1, i reira to te mau Bibilia e rave rahi huriraa i te ihoparau ra “hara” mai te huru ra e te parauhia ra no te rave-tamau-raa i te hara, area te Traduction du monde nouveau ra, te na ô ra ïa “rave . . . i te hoê hara,” oia hoi, hoê noa hara. E haamatara maitai te reira i te auraa tano e ia rave noa ˈtu te hoê Kerisetiano i te hoê hara, e tia ˈtu Iesu Mesia, mai te hoê paruru, aore ra taata tauturu, no ˈna i mua i te Metua i te raˈi ra. Aita roa ˈtu ïa te Ioane 1, 2:1 e faahuru ê ra, te faaite ra râ i te taa-ê-raa e te haavaraa o te ‘raveraa i te hara’ e vai ra i roto i te Ioane 1, 3:6-8 e te 5:18. *

17. Taa ê atu i te faaiteraa i te hoê ohipa tamau, eaha ˈtu â ta te tau tia ore o te reo Heleni e faataa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

17 E nehenehe te tau tia ore i roto i te reo Heleni e faaite eiaha noa i te hoê ohipa e tamau noa ra, i te hoê atoa râ ohipa i tamatahia e aita râ i oti. A tapao na nafea te Hebera 11:17 e taiohia ˈi i roto i te King James Version: “No te faaroo, i to ˈna tamataraahia, ua pûpû Aberahama ia Isaaka: e ua pûpû oia i ta ˈna tamaiti fanau tahi, oia i noaa ia ˈna te mau tǎpǔ.” I ǒ nei, i roto i te reo Heleni, e piti huru taa ê o te ihoparau ra “pûpû.” Tei te tau tia roa (oti roa) te ihoparau matamua, area te piti ra, tei te tau tia ore ïa (tau ahemo tamau). E haapao maitai te Traduction du monde nouveau i te tau a huri ai i te irava mai teie: “I to ˈna tamataraahia, mai te huru ra e ua pûpû Aberahama ia Isaaka, e te tamata ra te taata . . . i te pûpû i ta ˈna tamaiti fanau tahi.” Ua faaturahia ïa te huru oti roa o te ihoparau matamua, e te faaite ra ïa te tau tia ore o te piti e ua opuahia aore ra ua tamatahia te ohipa aita râ i faaoti-roa-hia.—Gen. 22:9-14.

18. Eaha te faahopearaa o te haapao-maitai-raa i te huru o te tahi atu mau tuhaa o te parau? A horoa i te hoê hiˈoraa.

18 Ia haapao-maitai-hia te huru o te tahi atu mau tuhaa o te parau, mai te mau iˈoa, e maramarama atoa mai te mau vahi e au ra e aita e tuati ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Ohipa 9:7, o te faatia i te mea faahiahia roa ta Saulo i farerei i nia i te purumu o Damaseko, te na ô ra te tahi mau huriraa e ua ‘faaroo’ to ˈna mau hoa ratere ‘i te reo’ aita râ i ite i te hoê noa ˈˈe taata. I muri iho, i roto i te Ohipa 22:9, i reira Paulo e faatia ˈi i teie ohipa, te na ô ra taua noâ mau huriraa ra e noa ˈtu e ua ite ratou i te maramarama ‘aita ratou i faaroo i te reo.’ Teie râ, i roto i te irava matamua, te faaite ra te taˈo Heleni ra no “reo” i to ˈna tumu, i roto râ i te piti, o te huru pariraa ïa, mai i roto i te Ohipa 9:4. Eaha hoi e taa ê ai? Aita roa ˈtu teie taa-ê-raa e itehia ra i roto i te mau huriraa i faahitihia i nia nei, te faaite ra râ te reo Heleni i te taa-ê-raa na roto i te tauiraa i te huru. Oia mau, ua faaroo te mau taata ‘i te hoê reo,’ aita râ i faaroo mai ia Paulo i faaroo, oia hoi, i te mau parau e i taa roa ˈtu. Ua haapao maitai ïa te Traduction du monde nouveau i te faaohiparaa i te tumu i roto i te Ohipa 9:7, e ua haapapu e te “faaroo mau ra” te mau taata i pihai ia ˈna “i te taˈi o te hoê reo, aita râ e ite ra i te hoê noa ˈˈe taata.”

TE TRADUCTION DU MONDE NOUVEAU NA ROTO I TE TAHI ATU MAU REO

19. (a) Nafea to te feia o te ao atoa tei maraa noa fanaˈoraa i te mau vahi faahiahia o te Traduction du monde nouveau? (b) I te matahiti 1999, ehia rahiraa Bibilia i neneihia e te Taiete Watch Tower?

19 I te matahiti 1961, ua faaarahia e e rave te Taiete Watch Tower e ia hurihia te Traduction du monde nouveau na roto e ono reo hau e paraparau-rahi-hia, oia hoi, te Farani, te Helemani, te Italia, te Néerlandais, te Paniora e te Potiti. Ua horoahia teie ohipa huriraa na te feia huri aravihi e i pûpûhia na te Atua e rave ma te tahoê i te pu a te Taiete Watch Tower i Brooklyn, i New York. Ua rave ratou i te ohipa ei tomite rahi no te mau nunaa rau o te arataihia ma te aravihi. I te avaˈe Tiurai 1963, i te tairururaa a te mau Ite no Iehova “Te parau apî maitai mure ore” i Milwaukee (Wisconsin, Hau Amui), te faaiteraahia te mau hotu matamua o teie ohipa huriraa i te matararaa mai te Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau i te hoê â taime na roto i na reo e ono i nia nei. I teie nei, e nehenehe te feia o te ao atoa nei o te paraparau i te mau reo ê atu i te reo Beretane, e fanaˈo i te mau vahi faahiahia o teie huriraa no teie nei tau. Mai reira mai, ua haere te ohipa huriraa i mua, e i te matahiti 1999, te vai ra te Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau na roto e 34 reo, e ua neneihia hau atu i te 101 100 000 Bibilia. *

TE MAURUURU NO TEIE MAUHAA PUAI

20, 21. Eaha te mau ravea faahiahia e faufaahia ˈi te Kerisetiano i teie huriraa o te mau Papai faauruahia?

20 E mauhaa puai mau ïa te Traduction du monde nouveau no te haapapu e “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa.” Te haapapu mai ra te mau manaˈo i faahohonuhia i roto i teie pene e mea tano e mea papu teie huriraa e e faatupu oia i te oaoa mau o te feia e hinaaro e faaroo ia paraparau mai te Atua i te taata ma te putapû na roto i te hoê reo apî e te oraora. E faaitoito te reo o te Traduction du monde nouveau i te pae varua, e e taa oioi i te taata taio te huru puai o te mau Papai tumu. Aita e titau-faahou-hia ra ia taio tatou e ia na nia iho â i te taio ia taa ia tatou te mau pereota pouri. Mea puai e mea maramara maitai te papai i te taioraa matamua iho â.

21 E huriraa tano roa te Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau o te Parau a te Atua, “te ˈoˈe a te varua.” E mauhaa aravihi mau ïa i roto i te tamaˈi pae varua a te Kerisetiano, e tauturu no te ‘huri i te mau pare etaeta o te mau haapiiraa e feruriraa hape tei faateiteihia ia ore ia noaa te ite i te Atua, i raro.’ E faaineine maitai te reira ia tatou ia poro ma te maramarama ˈtu â i te mau mea faufaa e te faaitoito, te mau mea hanahana i taaihia i te Basileia parau-tia a te Atua—oia, “te mau mea taa ê a te Atua”!—Eph. 6:17; Kor. 2, 10:4, 5; Ohi. 2:11.

[Nota i raro i te api]

^ Introduction to the Old Testament, 1952, a Robert H. Pfeiffer, api 94.

^ Kingdom Interlinear Translation, neneiraa no 1985, mau api 1133-1138.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 563.

^ Bible de référence, Appendice 3C, “Verbes hébreux exprimant l’action continue ou en cours.”

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 1018.

^ Ua neneihia te Bibilia taatoa na roto e 20 reo, e te hoê tuhaa noa na roto 14 reo.

[Uiraa haapiiraa]