Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahohonuraa numera 9—Te ihipǎpǎ e te aamu faauruahia

Faahohonuraa numera 9—Te ihipǎpǎ e te aamu faauruahia

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Faahohonuraa numera 9—Te ihipǎpǎ e te aamu faauruahia

Te hoê faahohonuraa i te mau itearaa a te ihipǎpǎ e i te mau papai tahito o te tuatapaparaa o te paturu i te aamu Bibilia.

1. Eaha te (a) ihipǎpǎ Bibilia? (b) te mau taoˈa haarimaî?

 TE IHIPǍPǍ Bibilia, o te faahohonuraa ïa i te mau nunaa e te mau tupuraa i te tau Bibilia na roto i te mau papai, te mau mauhaa, te mau fare, e te tahi atu â mau mea i vai mai e itehia i roto i te repo. Ua titau te maimiraa i te mau huˈahuˈa, aore ra i te mau taoˈa haarimaî tahito, i te mau vahi Bibilia tahito i te mau paheruraa e rave rahi e te huriraa i te mau mirioni tǎne repo. E faaite te hoê taoˈa haarimaî i te ohipa aravihi a te taata e e haapapu e te vai mau ra te taata e eaha ta ratou ohipa. I roto i te mau taoˈa haarimaî, te vai ra te mau potera, te mau huˈahuˈa fare, te mau pǎpǎ iti araea, te mau tapaopaoraa, te mau parau mana, te mau fare haamanaˈoraa, e te mau tuatapaparaa nanaˈohia i nia i te mau ofai.

2. Eaha te faufaa o te ihipǎpǎ Bibilia?

2 I te omuaraa o te senekele 20, ua riro mai te ihipǎpǎ ei ohipa faahohonuraa, ma te mau faarevaraa i te mau fenua Bibilia paturuhia e te mau fare haapiiraa tuatoru e te mau fare vairaa tauihaa tahito rahi no Europa e no Marite. Ei faahopearaa, ua itea mai i te feia ihipǎpǎ te hoê haapueraa haamaramaramaraa no nia i te oraraa i te tau Bibilia. I te tahi taime, ua haapapu te mau itearaa a te ihipǎpǎ e e parau mau te Bibilia, a faaite ai e mea tano te reira e tae roa i roto i te mau mea rii atoa.

TE IHIPǍPǍ E TE MAU PAPAI HEBERA

3. Eaha te mau huˈahuˈa e mau aamu tahito o te haapapu i te vairaa o te mau ziggourat i Babulonia i tahito ra?

3 Te pare o Babela. Ia au i te Bibilia, e ohipa i te rahi te paturaa i te pare o Babela. (Gen. 11:1-9) Te mea faahiahia, ua itea mai i te feia ihipǎpǎ i roto e na te hiti o te mau huˈahuˈa o Babulonia i tahito ra, te mau vairaa o te tahi mau ziggourat, oia hoi mau hiero e au i te pyramide e rave rahi tahua, e tae noa ˈtu te hiero i huˈahuˈa o Etemenanki, i roto mai i Babulonia. E pinepine te itehia teie mau parau “E raea te raˈi i to ˈna upoo” i roto i te mau aamu tahito no nia i taua mau hiero ra. Te parauhia ra e ua na ô te arii Nebukanesa e, “Ua faatia vau i te upoo o te pare tahua i Etemenanki e ia faatitiaua oia e te mau raˈi.” Te faatia ra te hoê huˈahuˈa i te toparaa te hoê o taua mau ziggourat ra mai teie: “Ua riri te mau atua i te paturaahia teie hiero. I te hoê po, ua huri ratou i tei patuhia i raro. Ua haaparare ratou i te taata, e ua faahuru ê i to ratou reo. Ua faataupupu aˈera ratou i te haereraa i mua.” *

4. Eaha te mau itearaa a te ihipǎpǎ i tupu i Gihona, e eaha te taairaa i rotopu i te reira e te aamu Bibilia?

4 Te mau eˈa pape i raro i te fenua i te pape pihaa o Gihona. I te matahiti 1867, na te pae o Ierusalema, ua itea ia Charles Warren te hoê eˈa pape mai te pape pihaa o Gihona e na raro aˈe atu i te aivi, e tae atu i te hoê apoo pape i te oire o Davida. Te manaˈohia ra e mea na reira to te mau taata o Davida haereraa ˈtu i roto i te oire. (Sam. 2, 5:6-10) I te area 1909-1911 te iteraahia te taatoaraa o te mau eˈa pape i raro i te fenua i te pape pihaa o Gihona. Ua ôhia te hoê eˈa rahi, fatata 1,80 metera i te teitei, e 533 metera i te roa i roto i te mato paari. E haere te reira mai Gihona ˈtu e i te pape i Siloama i roto i te peho o Tyropœôn (i roto mai i te oire) e e au ra e o ta Hezekia ïa i patu. Ua itehia mai te hoê tapaopaoraa na roto i te reo Hebera tahito i nia i te papai o te eˈa ǒaǒa. Te na ô ra te tahi tuhaa e: “Teie (?) te ôraa e teie te aamu o te ôraa. A ô noa ˈi te feia ô (?) ma te haere atu te tahi i mua ˈtu i te tahi, e a toe noa ˈi i te ô e toru kubiti, faaroohia ˈtura te reo o te hoê e tuô ra i te tahi, no te mea e faaroohia te vevo o te mato na apatoa mai e na apatoerau mai. I te mahana i ôhia ˈi, ua ô te feia ô a haere ai te tahi i mua ˈtu i te tahi, ma te toˈi mato i mua i te toˈi mato. E ua tahe mai nei te pape mai te pape pihaa mai e tae roa ˈtu i te farii pape i te roaraa 1 200 kubiti, e 100 kubiti te teitei o te mato i nia ˈˈe i te upoo o te feia ô.” E ohipa faahiahia mau i te pae anohaa no taua tau ra! *Arii 2, 20:20; Par. 2, 32:30.

5. Eaha te haapapuraa a te ihipǎpǎ i itehia mai i Karnak no nia i to Sisaka tomoraa i Iuda e no nia i te mau vahi i faahitihia i roto i te Bibilia?

5 Te nanaˈoraa no nia i te upootiaraa o Sisaka. E hitu taime to Sisaka, arii no Aiphiti, faahitiraahia i roto i te Bibilia. No to te arii Rehoboama faarueraa i te ture a Iehova, ua vaiiho Iehova ia tomo Sisaka i Iuda, i te matahiti 993 H.T.T., eiaha râ ia faaano roa ˈtu. (Arii 1, 14:25-28; Par. 2, 12:1-12) Aita i maoro aˈenei, e au ra e o te Bibilia anaˈe te faatia i teie tomoraa. E, te itehia maira te hoê parau mana rahi a te Pharao ta te Bibilia e parau ra e o Sisaka (Sheshonq I). O te hoê ïa nanaˈoraa hiéroglyphe e hohoˈa i nia i te patu apatoa o te hoê hiero rahi Aiphiti i Karnak (Thèbes i tahito ra). I nia i teie nanaˈoraa rahi roa, te vai ra te atua Aiphiti ra o Amôn e tapea ra i te hoê ˈoˈe ooi e au i te tipi fefe tâpû matie i roto i to ˈna rima atau. Te aratai ra oia ia Pharao Sisaka ra 156 feia mau auri Paletetina i taamuhia i te fifi i to ˈna rima aui. E tia te tîtî taitahi no te hoê oire aore ra oire rii, ua papaihia hoi te iˈoa ei hiéroglyphe. E nehenehe â e taiohia teie mau iˈoa: Rabita (Ios. 19:20); Taanaka, Bete-seana, e Megido (Ios. 17:11); Sunema (Ios. 19:18); Rehoba (Ios. 19:28); Hapharaima (Ios. 19:19); Gibeona (Ios. 18:25); Bete-horona (Ios. 21:22); Aialona (Ios. 21:24); Soko (Ios. 15:35); e Arada (Ios. 12:14). Te faahiti atoa ra te parau mana i te “Aua a Aberama,” o te faahitiraa tahito roa ˈˈe ïa ia Aberahama i roto i te mau aamu Aiphiti. *

6, 7. Eaha te tuatapaparaa o te Ofai a Mesa, e eaha ta ˈna e faaite no nia i te tamaˈi i rotopu ia Iseraela e ia Moabi?

6 Te Ofai a Mesa. I te matahiti 1868, e itearaa faahiahia ta te mitionare Helemani o F. A. Klein i fanaˈo oia hoi te hoê tapaopaoraa tahito i Dhibân (Dibona). Ua parauhia te reira te Ofai a Mesa. Ua hamanihia te hoê hohoˈa o te papai, ua parari râ te ofai i te mau Bédouin hou a nehenehehia ˈi e faahoro i te hoê vahi. Ua ohihia mairâ te rahiraa o te mau huˈahuˈa, e te haapaohia ra te ofai i te Musée du Louvre, i Paris, e te hoê hohoˈa i te British Museum, i Lonedona. Ua faatiahia te reira i te omuaraa i Dibona, i Moabi, e o te faatiaraa a te arii Mesa i to ˈna orureraa i te hau ia Iseraela to nia iho. (Arii 2, 1:1; 3:4, 5) Teie te hoê tuhaa o tei nanaˈohia: “O vau o Mesa, tamaiti a Kemosa . . . , arii no Moabi, no Dibona . . . O Omeri te arii no Iseraela e ua haavî oia ia Moabi e rave rahi mahana i te maoro, no te mea ua riri Kemosa i to ˈna fenua. E ua mono ta ˈna tamaiti ia ˈna e ua parau oia e: ‘E haavî au ia Moabi.’ I to ˈu tau, ua paraparau oia mai teie, ua upootia râ vau i nia ia ˈna e i nia i to ˈna utuafare, area o Iseraela ra, ua moe ïa e a muri noa ˈtu! . . . Ua parau mai Kemosa ia ˈu e, ‘A haere, a rave mai ia Nebo i Iseraela!’ Ua haere atura vau ia po e ua aro atura vau ia ˈna mai te aahiata e tae roa ˈtu i te avatea. Ua haru vau ia ˈna e ua haapohe au i te mau mea atoa . . . I reira, ua rave au i te mau farii (?) a Yahvé e ua huti au i te reira i mua ia Kemosa.” * A tapao na i te iˈoa o te Atua i roto i te pereota hopea. E itehia te reira i roto i te hohoˈa o te Ofai a Mesa ei Na leta Hebera e maha i te pae atau o te ofai, i te 18raa o te reni.

7 Te faahiti atoa ra te Ofai a Mesa i te mau vahi Bibilia i muri nei: Atarota e Nebo (Num. 32:34, 38); Aranona, Aroera, Medeba, e Dibona (Ios. 13:9); Bamota-baala, Bete-baala-meona, Iahaza, e Kiriataima (Ios. 13:17-19); Besera (Ios. 20:8), Horonaima (Isa. 15:5); e Bete-dibilataima e Kiriota (Ier. 48:22, 24). Te paturu ra ïa te reira e i vai mau na taua mau vahi ra.

8. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia ia Senakeriba, e eaha ta te mau eruraa i to ˈna aorai i faaite?

8 Te Ofai mata rau a te arii Senakeriba. Te faatia huˈahuˈa maitai ra te Bibilia i te tomoraa mai to Asura ma te faaterehia e te arii Senakeriba i te matahiti 732 H.T.T. (Arii 2, 18:13–19:37; Par. 2, 32:1-22; Isa. 36:1–37:38) I te area 1847-1851 to te taata ihipǎpǎ Beretane o A. H. Layard eruraa i te mau huˈahuˈa o te aorai rahi a Senakeriba i Nineve i te tuhaa fenua o Asura i tahito ra. Ua itehia e e 70 piha to te aorai, mea faaunaunahia te mau papai tei hau atu i te 3 000 metera i te mau tâpû tima nanaˈohia. E nanaˈohia te mau aamu matahiti a Senakeriba i nia i te mau ofai araea menemene, aore ra mata rau. E itehia te tuhaa hopea o taua mau aamu matahiti ra, i oti paha maa taime iti hou to ˈna poheraa, i nia i tei parauhia te Ofai mata rau a Taylor, i haapaohia i te British Museum, te vai ra râ ta te Pu no te pae hitia o te râ a te fare haapiiraa tuatoru no Chicago te hoê hohoˈa maitai aˈe o te hoê ofai mata rau i itehia mai i pihai iho i te vahi o te oire tahito o Nineve, te oire pu o te Hau emepera Asura.

9. Eaha ta Senakeriba i papai, o te au i ta te Bibilia, eaha râ ta ˈna i ore e faahiti, e no te aha?

9 I roto i teie aamu matahiti hopea nei, te vauvau ra Senakeriba i ta ˈna iho faatiaraa faaahaaha i to ˈna tomoraa i Iuda: “Area ia Hazaqiyaʼu no te fenua (aore ra: no te oire) ra o Yaʼudu, tei ore i auraro i ta ˈu zugo, ua haaati au (e) ua haru vau e 46 oire etaeta ma te mau patu (no ˈna) e te mau oire rii e rave rahi na te hiti na roto i te mau haapueraa repo e te mau pou rarahi tuparariraa, te aroraa a te mau faehau na raro noa, te mau ôraa, te mau tuparariraa patu e (te faaohiparaa) i te mau mauhaa haaatiraa; ua faahaere mai au e 200 150 taata, te mea apî e te mea paari, te mau tane e te mau vahine, te mau puaahorofenua, te mau niuru, te mau aseni, te mau kamela, te mau puaatoro e te mau animala nainai e rave rahi. (Area) ia ˈna ra [Hezekia], ua faatîtî au ia ˈna i roto ia Ursalimmu [Ierusalema] to ˈna oire arii mai te hoê manu i roto i te afata. . . . Ua rave au i te mau oire ta ˈu i haapau i to ˈna fenua e horoa na Mitinti, arii no Asdudu [Asadoda], na Padî, arii no Amqarruna [Ekerona], e na Çilbêl, arii no Hazatu [Gaza]. . . . (Area) o o ˈna ra, o Hazaqiyaʼu, . . . ua hapono mai oia na ˈu, i Ninâ [Nineve], to ˈu oire o te fatu, e na taleni auro e 30, na taleni ario e 800, te mau ofai maitatai, te mau tâpû ofai uteute rarahi (?), te mau roˈi ivori, te mau parahiraa ivori, te mau iri elefani, te ivori, te raau ereere, te buis (?), te mau huru taoˈa atoa, te hoê taoˈa faufaa teiaha, e ta ˈna mau tamahine, te mau vahine no to ˈna aorai, te mau taata himene, te mau vahine himene; e ua tono oia i ta ˈna vea na nia i te puaahorofenua e hopoi mai i te tute e e tǎpǔ i te auraroraa.” * No nia i teie tute ta Senakeriba i faahepo ia Hezekia e aufau, te haapapu ra te Bibilia i na taleni auro e 30, te faahiti-noa-hia ra râ e 300 taleni ario. Hau atu â, te faaitehia ra e no mua ˈˈe te reira i to Senakeriba haamǎtaˈuraa ia Ierusalema e haaati ia ˈna. I roto i ta ˈna faatiaraa huru ê i te aamu o Asura, ua mamû noa Senakeriba ma te opua mau i to ˈna pau haama i Iuda, i to te melahi a Iehova haamouraa 185 000 o ta ˈna mau faehau i te hoê noa po, o tei faahepo ia ˈna ia otohe ê i Nineve mai te hoê urî i taparahihia ra. Teie râ, te faaite ra teie faatiaraa faaahaaha i nia i te Ofai mata rau a Senakeriba e ua tupu te hoê tomoraa rahi i Iuda hou Iehova a faahoˈi ai i to Asura i muri aˈe i to ratou haamǎtaˈuraa ia Ierusalema.—Arii 2, 18:14; 19:35, 36.

10, 11. (a) Eaha te mau Rata no Lakisa, e eaha ta te reira e faaite ra? (b) Nafea te reira e haapapu ai i te mau papai a Ieremia?

10 Te mau Rata no Lakisa. Ua faahitihia te oire etaeta tuiroo o Lakisa hau atu i te 20 taime i roto i te Bibilia. Tei te pae tooa o te râ apatoa tooa o te râ e 44 kilometera oia i te atea ia Ierusalema. Ua eru-rahi-hia te mau huˈahuˈa o taua oire ra. I te matahiti 1935, i roto i te piha tiairaa o te hoê fare toopiti, ua itehia mai 18 ostraca, aore ra tâpû potera î i te mau papai (e 3 tâpû hau tei itehia mai i te matahiti 1938). E mau rata papaihia na roto i te mau leta Hebera tahito. E parauhia teie haaputuraa e 21 rata te mau Rata no Lakisa. O Lakisa te hoê o te mau vahi etaeta hopea i Iuda tei tapea maite i mua ia Nebukanesa, tei faarirohia ei haapueraa huˈahuˈa i te area 609-607 H.T.T. Te faaite ra te mau rata i te huru ru o taua tau ra. E au ra ua papaihia te reira i te hoê vahi tiairaa a te mau faehau Iudea na Yaosh, te hoê raatira faehau i Lakisa. Te na ô ra te hoê (te numera IV) e: “Ia faaite Yahvé [YHWH, Iehova] i to ˈu fatu i teie mahana i te mau parau apî oaoa! . . . te hiˈo nei matou i te tapao auahi i Lakisa, ia au i te mau tapao atoa ta to ˈu fatu i horoa, aita râ matou e ite râ ia Azeka.” E haapapuraa maere mau teie i te Ieremia 34:7, o te faahiti ia Lakisa e ia Azeka mai na oire etaeta hopea e toe ra. Te faaite ra teie rata e ua topa Azeka i teie nei. E ite-pinepine-hia te iˈoa o te Atua, oia Na leta Hebera e maha, i roto i te mau rata, o te faaite ïa e e faaohipa te ati Iuda i te iˈoa Iehova i te mau mahana atoa i taua tau ra.

11 E haamata te tahi atu rata (te numera III) mai teie: “Ia faaite Yahvé [YHWH, Iehova] i to ˈu fatu i te mau parau apî o te hau. . . . Ua faatiahia i ta oe tavini e, ‘Ua haere atu te raatira o te nuu, o Konyahu [Konia], tamaiti a Elanatana, i Aiphiti’ e o Hodawyahu [Hodavia], tamaiti a Ahiyahu [Ahia], e to ˈna mau taata, ua tono oia (ia ratou) e tii [i te maa] mai i ǒ nei atu.” E au ra e te haapapu ra teie rata e ua haere Iuda e ani i te tauturu i Aiphiti, a ofati ai i te faaueraa a Iehova e a roohia ˈi i te haamouraa. (Isa. 31:1; Ier. 46:25, 26) E ite-atoa-hia te iˈoa o Elanatana e o Hosaia, e vai ra i roto i te papai taatoa o teie rata, i roto i te Ieremia 36:12 e Ieremia 42:1. E toru atu â iˈoa i faahitihia i roto i te mau rata o te ite-atoa-hia i roto i te buka Bibilia a Ieremia, o to Gemaria, Neria, e Iaazania ïa.—Ier. 32:12; 35:3; 36:10. *

12, 13. Eaha ta te Tuatapaparaa a Nabonide e faataa, e no te eaha e faufaa taa ê to te reira?

12 Te Tuatapaparaa a Nabonide. I te afa hopea o te senekele 19, ua eruhia i pihai iho ia Bagdad e ua itehia mai e rave rahi pǎpǎ iti e ofai menemene araea o te turama maitai i te aamu o Babulonia i tahito ra. Hoê o te reira, o te parau mana faufaa roa parauhia te Tuatapaparaa a Nabonide, e vai ra i teie nei i te British Museum. Te arii no Babulonia o Nabonide, o te metua tane ïa o Belesazara, to ˈna mono arii. Ua ora maoro aˈe oia i ta ˈna tamaiti tei haapohehia i te po i haru ai te nuu a Kuro no Peresia ia Babulonia, i te 5 no Atopa 539 H.T.T. (Dan. 5:30, 31) E tauturu te Tuatapaparaa a Nabonide, te hoê faatiaraa mea tia roa te mau taio mahana no nia i te toparaa o Babulonia, ia faataa i teihea mahana i tupu ai taua ohipa ra. Teie te huriraa o te hoê tuhaa o te Tuatapaparaa a Nabonide: “I te avaˈe Tes̆rit [Tishri (Setepa-Atopa)], i to Kuro aroraa i te nuu no Akada i Upû [Opis] i te hiti o te Tigre, ua otohe aˈera te feia no Akada. . . . I te 14, ua haruhia Sippar ma te tamaˈi ore. Ua horo ê aˈera o Nabonide. I te 16 [11 no Atopa 539 H.T.T., tarena julien, aore 5 no Atopa, tarena grégorien] ua tomo aˈera Gubaru [Gobryas], tavana no Gutium, e te nuu a Kuro, ma te tamaˈi ore, i Babulonia. I muri aˈe, i to ˈna hoˈiraa mai, ua haruhia Nabonide i roto mai i Babulonia. . . . I te avaˈe [Arahsamnu] [Marchesvân (Atopa-Novema)], i te 3 o te mahana [28 no Atopa, tarena julien], ua tomo aˈera Kuro i Babulonia. Ua faaîhia te mau paipu (inuraa) (?) i mua ia ˈna. Ua hau aˈera te oire; ua faaue Kuro i te hau na Babulonia taatoa. Ua haamau oia ia Gubaru ei tavana o te mau tavana atoa, i Babulonia.” *

13 Te itehia ra e aita Dariu no Medai i faahitihia i roto i teie tuatapaparaa, e tae roa mai i teie nei, aita i itehia mai to ˈna iˈoa i nia i te hoê noa ˈˈe tapaopaoraa e ere i ta te Bibilia, aita atoa oia i faahitihia i roto i te hoê noa ˈˈe parau mana a te tuatapaparaa a teie nei ao no mua ˈˈe i te tau o Josèphe (taata tuatapapa ati Iuda no te senekele matamua T.T.). Ua manaˈo aˈera te vetahi e o Gobryas paha tera i faahitihia i roto i te aamu i nia nei. Noa ˈtu e e au ra e e turua te mau parau e vai ra no nia ia Gobryas e to nia ia Dariu, eita e nehenehe e faaoti e te reira iho â. * Noa ˈtu â râ, te haapapu roa ra te tuatapaparaa a teie nei ao e ua rave o Kuro i te hoê tuhaa rahi i roto i te haruraa o Babulonia e, i muri aˈe, ua faatere oia i reira ei arii.

14. Eaha tei papaihia i nia i te Ofai menemene a Kuro?

14 Te Ofai menemene a Kuro. Aita i maoro i muri aˈe i to Kuro haamataraa i te faatere ei arii o te Hau o te Ao atoa o Peresia, ua faatiahia to ˈna haruraa ia Babulonia i te matahiti 539 H.T.T., i nia i te hoê ofai araea menemene. Ua haapao-atoa-hia teie parau mana faahiahia i te British Museum. Teie te huriraa o te hoê tuhaa o te papai: “O vau o Kurash [Kuro], arii o te ao atoa, arii rahi, arii puai, arii no Babulonia, arii no te fenua o Sumer e o Akada, arii o na tuhaa e maha (o te ao nei), . . . ua faahoˈi au i te mau atua i te mau vahi ta ratou i faaea na [i roto i te tahi mau] oire rii moˈa [i faahitihia na mua ˈˈe] i te tahi pae mai o te Tigre, mea mau maitai te vairaa mea maoro i teie nei, e ua vaiiho vau ia (ratou) i te hoê vairaa tamau noa; ua haaputu vau i to ratou feia atoa e ua faahoˈi au ia ratou i to ratou mau oire rii.” *

15. Eaha ta te Ofai menemene a Kuro e faaite ra no nia ia Kuro, e nafea te reira e au ai i te Bibilia?

15 Te faaite ra ïa te Ofai menemene a Kuro i te politita a te arii oia te faahoˈiraa i te mau tîtî i to ratou iho fenua. No reira, ua haamau Kuro i te hoê parau faatia na te mau ati Iuda ia hoˈi ratou i Ierusalema e patu faahou i te fare o Iehova. Te mea faahiahia, oia hoi e 200 matahiti na mua ˈˈe, ua tohu Iehova e na Kuro e haru ia Babulonia, ma te faahiti roa i to ˈna iˈoa, e na ˈna e faahoˈi i to ˈna nunaa i to ˈna fenua.—Isa. 44:28; 45:1; Par. 2, 36:23.

TE IHIPǍPǍ E TE MAU PAPAI HELENI KERISETIANO

16. Eaha ta te ihipǎpǎ i faaite mai no nia i te mau Papai Heleni?

16 Mai no te mau Papai Hebera, ua faaite mai te ihipǎpǎ i te mau tauihaa faahiahia e rave rahi o te paturu i te aamu faauruahia o te mau Papai Heleni Kerisetiano.

17. Nafea te ihipǎpǎ e paturu ai i te tauaparauraa a Iesu no nia i te tute?

17 Te moni veo e te tapao o Tiberio. Te faaite maitai ra te Bibilia e ua rave Iesu i ta ˈna taviniraa i te tau a faatere ai Tiberio Kaisara. Ua tamata te tahi feia patoi ia Iesu i te râmâ ia ˈna i te uiraa no nia i te aufauraa i te tute ia Kaisara. Te na ô ra te aamu e: “Te ite ra râ oia i ta ratou haavare, e ua parau atura ia ratou, Eaha outou i râmâ mai ai ia ˈu? a hopoi mai i te hoê moni veo ia ite atu vau. Ua hopoi maira ratou i te hoê moni veo, ua ui atura oia ia ratou, No vai teie nei hohoˈa e teie nei parau? Ua na ô maira ratou ia ˈna, No Kaisara. Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura, E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua. Ua maere ihora ratou ia ˈna.” (Mar. 12:15-17) Ua itea mai i te feia ihipǎpǎ te hoê moni ario ma te hohoˈa mata o Tiberio Kaisara i nia iho! Ua faaohipahia te reira i te area 15 T.T. E au maite te reira i te tau a faatere ai Tiberio ei emepera, tei haamata i te matahiti 14 T.T., e e paturu te reira i te aamu e na ô ra e ua haamata te taviniraa a Ioane Bapetizo i te 15raa o te matahiti faatereraa a Tiberio, aore ra i te tau uaaraa tiare 29 T.T.—Luka 3:1, 2.

18. Eaha tei itehia mai no nia ia Ponotio Pilato?

18 Te tapaopaoraa a Ponotio Pilato. I te matahiti 1961 te iteraahia te taoˈa ihipǎpǎ matamua o te faahiti ia Ponotio Pilato. E pǎpǎ ofai i eruhia i Kaisarea, o te iˈoa Latino o Ponotio Pilato to nia iho.

19. Eaha te mea e vai noa mai ra i Ateno o te haapapu i te tupuraa o te Ohipa 17:16-34?

19 Te Areopago. Ua vauvau Paulo i te hoê o ta ˈna mau oreroraa parau tuiroo roa ˈˈe i Ateno, i Heleni, i te matahiti 50 T.T. (Ohi. 17:16-34) Ua tupu te reira i to te tahi feia no Ateno aratoraa ia Paulo i te Areopago. Te Areopago, aore ra te Aivi no Arès (Aivi no Mars), o te iˈoa ïa o te hoê aivi tupu ore e te ofafai, 113 metera i te teitei, i te pae apatoerau tooa o te râ noa ˈtu o te Acropole i Ateno. E aratai te mau taahiraa avae i ôhia i roto i te mato i nia i te tupuai, i reira, e nehenehe â e itehia te mau parahiraa i ô-orarahi-noa-hia i roto i te mato faanahohia ei na paeau e toru o te hoê orapa. Te vai noa mai râ te Areopago, a haapapu ai i te aamu Bibilia o te parau e i reira to Paulo vauvauraa i ta ˈna oreroraa parau tuiroo.

20. Te faaite noa râ te Uputa a Titus i te aha, e nafea?

20 Te Uputa a Titus. Ua haamouhia Ierusalema e to ˈna hiero e to Roma faaterehia e Titus, i te matahiti 70 T.T. I te matahiti i muri mai, i Roma, ua faatupu Titus i te oroa no to ˈna upootiaraa, e to ˈna atoa metua tane, te emepera Vespasien. Ua maitihia e 700 tîtî ati Iuda ia haere ratou i roto i te poroteraa upootiaraa. Ua taˈitaˈi-atoa-hia te mau taoˈa haru o te tamaˈi, e tae noa ˈtu te mau taoˈa o te hiero. Ua riro mai Titus iho ei emepera, e ua faatere oia mai te matahiti 79 e tae atu i te matahiti 81 T.T., e i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua oti mai te hoê vahi haamanaˈoraa rahi, te Uputa a Titus e ua nanaˈohia i nia iho: divo Tito (na te atua ra o Titus). Ua nanaˈohia ta ˈna poroteraa upootiaraa i nia i na pae e piti i roto mai o te uputa. I nia i te hoê pae, ua faahohoˈahia te mau faehau Roma ma te hei laurier i nia i te upoo e tapea ra i te mau omore aita e omuaraa e e taˈitaˈi ra i te mau tauihaa moˈa o te hiero no Ierusalema. I roto i te reira, te vai ra te vairaa lamepa e hitu amaa e te airaa maa vairaa pane no te aro e to nia iho te mau pu moˈa. Te faaite ra te nanaˈoraa i nia i te tahi pae o te uputa ia Titus tei upootia e tia ra i nia i te hoê pereoo hutihia e na puaahorofenua e maha e faahorohia e te hoê vahine o te faahohoˈa i te oire o Roma. * I te mau matahiti atoa, e mau tausani feia mataitai te hiˈo i teie Uputa upootiaraa a Titus, e vai noa râ i Roma ei faaiteraa i te tupuraa o te parau tohu a Iesu e te haavaraa riaria a Iehova i nia ia Ierusalema te orure hau.—Mat. 23:37–24:2; Luka 19:43, 44; 21:20-24.

21. (a) Nafea te ihipǎpǎ e nehenehe ai e faaauhia i te itearaa o te mau parau papai tahito? (b) Eaha to tatou manaˈo no nia i te ihipǎpǎ, e tia ˈi?

21 Mai te itearaa i te mau parau papai tahito tei tauturu i te haamau faahou i te papai tumu tia roa o te Bibilia, na reira atoa te itearaa i te mau taoˈa haarimaî e rave rahi i te haapapuraa e mea tano te mau mea i parauhia i roto i te Bibilia e tae roa i roto i te mau mea nainai roa, i te pae tuatapaparaa, tuatapaparaa tau e teotarafia. E mea hape râ ia manaˈo e e tuea te ihipǎpǎ e te Bibilia i te mau taime atoa. E tia ia haamanaˈohia e e ere te ihipǎpǎ i te hoê ihi papu roa ino. E ravehia te mau itearaa a te ihipǎpǎ na te taata e tatara, e i tera e tera taime, ua taui teie mau tatararaa. I te tahi taime, e paturu te ihipǎpǎ i te Parau mau a te Atua, e ere râ i te mea titauhia. Hau atu â, mai ta Sir Frederic Kenyon, te taata i faatere e i haapao maoro na i te British Museum, maoti te ihipǎpǎ i “maramarama aˈe ai” te Bibilia “na roto i te faaiteraa mai i te tupuraa mau e te vahi.” * E tia râ ia niuhia te faaroo i nia i te Bibilia, eiaha i nia i te ihipǎpǎ.—Roma 10:9; Heb. 11:6.

22. Eaha te haapapuraa e tauaparauhia i roto i te faahohonuraa i muri nei?

22 Te vai ra i roto i te Bibilia iho te haapapuraa aueue ore e e mea mau iho â “te parau a te Atua ora, o te tia i te vairaa eita roa e mure ra,” mai ta tatou e ite mai i roto i te faahohonuraa i muri nei.—Pet. 1, 1:23.

[Nota i raro i te api]

^ Bible and Spade, 1938, a S. L. Caiger, api 29.

^ Textes du Proche-Orient ancien et Histoire d’Israël, a J. Briend e M.-J. Seux, Paris, 1977, api 118; Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 1051-1052, 1133.

^ Light From the Ancient Past, 1959, a J. Finegan, mau api 91, 126.

^ Textes du Proche-Orient ancien et Histoire d’Israël, mau api 90-91.

^ Textes du Proche-Orient ancien et Histoire d’Israël, mau api 120-121.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 166; Textes du Proche-Orient ancien et Histoire d’Israël, mau api 144, 143.

^ Chroniques mésopotamiennes, a J.-J. Glassner, Paris, 1993, api 204.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 593-594.

^ Textes du Proche-Orient ancien et Histoire d’Israël, mau api 153-155.

^ La Bible à la lumière de l’archéologie, a J. Thompson, 1962, mau api 278-279.

^ The Bible and Archaeology, 1940, api 279.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 333]

Te Ofai a Mesa

Faaaanoraa o Na leta Hebera e maha, na roto i te leta tahito, e itehia i nia i te 18raa o te reni i te pae atau roa

[Hohoˈa i te api 334]

Te Ofai mata rau a te arii Senakeriba

[Hohoˈa i te api 335]

Te Tuatapaparaa a Nabonide

[Hohoˈa i te api 336]

Te moni veo e te tapao o Tiberio

[Hohoˈa i te api 337]

Te Uputa a Titus

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 337]

Parau faatia no te mau hohoˈa no te Faahohonuraa 9:

api 333, Musée du Louvre, Paris;

api 334, ma te faatia-mǎrû-hia e te Pu no te pae hitia o te râ a te fare haapiiraa tuatoru no Chicago;

api 335, ma te faatia-mǎrû-hia e te feia tiaau o te British Museum;

api 336, ma te faatia-mǎrû-hia e te feia tiaau o te British Museum.