Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau Papai faauruahia, tumu no te mau haamaitairaa mure ore

Te mau Papai faauruahia, tumu no te mau haamaitairaa mure ore

Faahohonuraa i te mau Papai faauruahia e to ratou tupuraa mau

Te mau Papai faauruahia, tumu no te mau haamaitairaa mure ore

1. Eaha te hiˈoraa hanahana ta ta tatou faahohonuraa i “te mau Papai atoa” i vauvau i mua i to tatou mata?

 MAOTI to tatou faahohonuraa i ‘te mau Papai atoa i faauruahia e te Atua,’ ua araara to tatou mata i nia i te hiˈoraa hanahana o te mana arii o Iehova e ta ˈna opuaraa no nia i te Basileia. Ua itea mai ia tatou e e buka otahi te Bibilia, e hoê noa tumu parau puai to roto—te faatiaraa i te mana arii o Iehova e te tupuraa hopea o ta ˈna opuaraa no te fenua na roto i to ˈna Basileia faaterehia e te Mesia, te Huero i Tǎpǔhia. Mai te mau api matamua iho â, ua tatarahia e ua faataahia teie tumu parau otahi i roto i tera e tera papai e tae roa ˈtu i te mau pene hopea i reira e maramarama roa ˈi te opuaraa rahi a te Atua o te tupu ma te hanahana na roto i to ˈna Basileia. E buka faahiahia mau â te Bibilia! Na nia mai i te poieteraa faahoruhoru o te mau raˈi materia e o te fenua e to ˈna mau mea ora, e horoa mai te Bibilia i te hoê aamu faauruahia e te parau mau o te mau taairaa o te Atua e te huitaata e tae roa mai i to tatou nei tau e e aratai ia tatou i te taime e oti roa ˈi te poieteraa hanahana a Iehova i “te raˈi apî e te fenua apî.” (Apo. 21:1) Ia tupu roa ta ˈna opuaraa rahi na roto i te Basileia o te Huero, e ite tatou i te Atua ra o Iehova ei Metua î i te here e taairaa to ˈna e te hoê utuafare taata oaoa e te tahoê, o te apiti i to nia i te raˈi no te arue ia ˈna e te faaraa i to ˈna iˈoa moˈa.

2, 3. Nafea te tumu parau o te Huero i te tatararaahia i te roaraa o te mau Papai?

2 Mea faahiahia mau te tatararaahia teie tumu parau no nia i te Huero i te roaraa o te mau Papai! A faahiti ai oia i te parau tohu matamua i faauruahia, e tǎpǔ te Atua e e haapepe ‘te [huero] o te vahine’ i te afii o te ophi. (Gen. 3:15; MN) Hau atu i te 2 000 matahiti i muri aˈe, e parau atu te Atua i te taata haapao maitai ra o Aberahama e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” Hau atu i te 800 matahiti i muri aˈe, e tǎpǔ atoa Iehova mai teie i te hoê o te mau huaai o Aberahama, o te arii taiva ore ra o Davida, o te haapapu ïa e e Arii atoa te Huero. A mairi ai te tau, ua tohu te mau peropheta a Iehova ma te horuhoru i te hanahana o te faatereraa a te Basileia. (Gen. 22:18; Sam. 2, 7:12, 16; Isa. 9:6, 7; Dan. 2:44; 7:13, 14) E, inaha, te fa maira te Huero iho, hau atu i te 4 000 matahiti i muri aˈe i te tǎpǔ matamua i Edene. Teie Huero, o te parau-atoa-hia ‘te huaai o Aberahama,’ o Iesu Mesia ïa, “te Tamaiti na te Teitei,” e e horoa Iehova “i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna.”—Gal. 3:16; Luka 1:31-33.

3 Noa ˈtu e ua haapepehia teie Huero, te Arii faatavaihia e te Atua, e ua pohe i te huero o te Ophi i te fenua nei, e faatia mai te Atua ia ˈna mai roto mai i te pohe e e faateitei ia ˈna i To ˈna iho pae atau i reira oia e tiai ai i te taime i haapaohia e te Atua no te ‘haaparuparu i te afii o Satani.’ (Gen. 3:15; Heb. 10:13; Roma 16:20) I muri iho, e faatae te Apokalupo i te orama taatoa i to ˈna taime faahiahia roa ˈˈe. E noaa te mana o te Basileia i te Mesia e e huri oia ‘i te ophi tahito ra, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani hoi,’ mai nia mai i te raˈi i raro i te fenua nei. No te hoê taime poto, e hopoi mai te Diabolo i te ati i nia i te fenua e e tamaˈi atu i ‘te toea o te [huero] o te vahine a te Atua.’ E tairi râ te Mesia, ei “Arii o te mau arii,” i te mau nunaa. E tuuhia te ophi tahito ra o Satani i roto i te abuso e i te pae hopea, e haamou-roa-hia oia e a muri noa ˈtu. I taua area taime ra, na roto i te Ierusalema Apî, te vahine a te Arenio, e niniihia te mau haamaitairaa o te tusia a te Mesia i nia i te huitaata ia maitai te mau fetii atoa o te fenua nei. Mea na reira ïa te vauvauraahia i mua ia tatou te tumu parau faahiahia roa o te mau Papai faauruahia i roto i to ˈna hanahana atoa!—Apo. 11:15; 12:1-12, 17; 19:11-16; 20:1-3, 7-10; 21:1-5, 9; 22:3-5; MN.

FAUFAAHIA I TE MAU PAPAI FAAURUAHIA

4. Nafea tatou e faufaa-hope-hia ˈi i te mau Papai Moˈa, e no te aha?

4 Nafea tatou e faufaa-hope-hia ˈi i te mau Papai Moˈa? Na roto i te vaiihoraa e ia ohipa te Bibilia i roto i to tatou oraraa. Ia faahohonu e ia faaohipa tatou i te mau Papai faauruahia i te mau mahana atoa, e noaa ia tatou te aratairaa a te Atua. “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi,” e e nehenehe oia e ohipa puai roa i roto i to tatou oraraa no te parau-tia. (Heb. 4:12) Ia haapii tamau tatou i te Parau a te Atua e ia pee tatou i ta ˈna mau aratairaa, e ‘ahu tatou i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.’ E faaapîhia tatou i roto i te puai e turai ra i to tatou huru feruriraa, e e taui tatou na roto i te faaapîraa i to tatou maramarama, ia nehenehe tatou iho e tamata eaha “te hinaaro tia [roa] o te Atua, e te au, e te maitai hoi.”—Eph. 4:23, 24, MN; Roma 12:2; MN.

5. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai maoti te haerea e te hiˈoraa o Mose?

5 Mea rahi te haapiiraa e noaa mai ia hiˈo tatou nafea to te tahi atu mau tavini haapao maitai a te Atua faufaaraahia i te faahohonuraa i te Parau a te Atua e ia feruriruri tatou i te reira. Ei hiˈoraa, te vai ra o Mose, ‘te taata mamahu rahi i to te taata atoa ra,’ o te vaiiho noa ia haapiihia oia no to ˈna hinaaro e haapii. (Num. 12:3) E tia ia tatou ia na reira atoa i te haafaufaa i te mana arii o Iehova e e pure mai ia ˈna e: “E [Iehova], o oe to matou haapuraa, i tera ui, i tera ui. Aore te mau mouˈa nei i fanau, e aore hoi te fenua e te ao atoa nei i hamanihia e oe ra, te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu!” Ua ite maite Mose i te paari o te Atua, ua faaohipahia hoi oia e Iehova no te papai i te mau buka matamua o te Bibilia. Ua taa ïa ia ˈna te faufaaraa e imi i te paari o Iehova i te mau mahana atoa. No reira oia i pure ai i te Atua e: “E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana, ia [hopoi mai matou i te mafatu paari].” I te mea e ‘to tatou pue mahana i te oraraa nei,’ e 70 noa aore ra e 80 matahiti no te feia “etaeta” taa ê, mea paari tatou mai te peu e e oaoa tatou i te amuraa i ta ˈna Parau i te mau mahana atoa, i reira ïa ‘te [huru au mau] o to tatou nei Atua, o Iehova ei nia ˈi ia tatou nei,’ mai tei nia i ta ˈna tavini haapao maitai ra o Mose.—Sal. 90:1, 2, 10, 12, 17; MN.

6. Nafea tatou e manuïa ˈi mai ia Iosua?

6 Mea hinaaro-mau-hia ia feruriruri i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa! Ua haapapu Iehova i te reira ia Iosua, tei mono ia Mose: “Ia etaeta râ oe, e ia rahi roa te itoito, ia haapao hua oe i te ture atoa a tau tavini a Mose i faaue ia oe ra: eiaha oe e fariu ê i te reira i te rima atau e te rima aui, ia manuïa hoi oe i to mau haerea atoa. Eiaha te buka ture na ia taa ê atu i roto i to vaha, ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao, ia haapao hua oe i tei papai-atoa-hia i roto ra, ei reira e maitai ai to oe haerea, ei reira oe e manuïa roa ˈi.” Ua “manuïa roa” anei Iosua no to ˈna taio-tamau-raa i te Ture a Iehova? Te pahonoraa, o to Iehova ïa haamaitairaa i ta ˈna aroraa itoito i Kanaana.—Ios. 1:7, 8; 12:7-24.

7. Nafea to Davida faaiteraa e e haafaufaa oia i te paari o te Atua, e nafea taua haafaufaaraa ra i te faaiteraahia i roto i te Salamo 119?

7 A hiˈo atoa na i te taata here ra o Davida tei haafaufaa rahi i te paari o Iehova. Mea au mau na ˈna te “ture,” te “[haamanaˈoraa],” te mau “[faaueraa],” te “aˈo” e te mau “[faaotiraa haavaraa]” a Iehova! Mai ta Davida i parau: “E taoˈa hinaaro-rahi-hia ïa i to te auro, i te auro rahi ra e te maitatai; e momona rahi ïa i to te meli i te topataraa no roto i te melikerio.” (Sal. 19:7-10; MN) Ua tapitihia e ua faaroahia teie tumu parau oaoa ma te putapû e te tahi atu papai salamo i roto i te Salamo 119. A faahohonu ai tatou i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e a pee ai i ta ˈna mau aˈoraa paari, ia nehenehe noa tatou e parau ia Iehova e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa. E mea maerehia ta oe ra mau parau i faaitehia mai; i haapao ai hoi tau [nephe] i te reira.”—Sal. 119:105, 129; MN.

8. Eaha te mau parau a Solomona e tia atoa ia tatou ia paturu?

8 I te tau a haapao maitai noa ˈi oia, ua pee maite atoa te tamaiti a Davida o Solomona i te Parau a te Atua, e i roto i ta ˈna mau maseli, e itea mai ia tatou te mau parau haafaufaaraa putapû mau; e tia atoa ia na reira tatou. Maoti te taioraa e te faaohiparaa i te Bibilia, e taa maitai mai ia tatou te hohonuraa o teie mau parau a Solomona: “E ao te taata i noaa ia ˈna te paari; te taata i noaa ia ˈna te ite ra! E mau mahana maoro tei tana rima atau, e te taoˈa rahi e te tura tei te rima aui. E fanaˈo-anaˈe-hia te mau parau atoa na ˈna; e e hau tei to ˈna mau haerea atoa. O te raau ora oia i te feia e tapea ia ˈna; e o te mau maite ia ˈna ra e ao to ˈna.” (Mas. 3:13, 16-18) E faatupu te faahohonuraa e te auraroraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa i te oaoa rahi roa i teie nei â, e e noaa te haapapuraa o te “mau mahana maoro”—te ora mure ore i roto i te ao apî a Iehova.

9. Eaha te faaitoitoraa e tia ia tatou ia huti mai i roto i te hiˈoraa o Ieremia?

9 I roto i te feia i poihere e i auraro i te mau Papai faauruahia, eiaha e haamoehia te mau peropheta haapao maitai a te Atua. Ei hiˈoraa, e ohipa fifi mau tei faauehia ia Ieremia. (Ier. 6:28) Mai ta ˈna i parau: “Ua ruri-ê-hia te parau a Iehova ia ˈu ei faainoraa, e ei tâhitohitoraa, eita e faaea.” Ua puaihia mai râ oia maoti to ˈna haapiiraa i te Parau a te Atua, e oia mau, ua faaohipahia oia no te papai e maha o te mau buka o te mau Papai faauruahia—Te mau arii Hoê e te Piti, te Ieremia e Te oto o Ieremia ra. No reira, eaha tei tupu i to Ieremia rooraahia i te toaruaruraa e manaˈoraa e faaea i te poro i “te parau a Iehova”? E vaiiho anaˈe ia pahono mai Ieremia iho: “Riro atura taua parau ra mai te auahi ama i roto i tau aau ra, ua opanihia i roto i to ˈu ra mau ivi; rohirohi aˈera vau i te faaoromai-noa-raa, e aita ˈtura e tia ia mamû.” Te turaihia ra oia ia faaite i te mau parau a Iehova, e i te na reiraraa, ua itea mai ia ˈna e tei ia ˈna ra Iehova “ei aito riariahia.” Ia haapii tatou e ia tamau tatou i te haapii i te Parau a te Atua, e ia riro mai te reira ei tuhaa i roto ia tatou mai ia Ieremia atoa ra, ei ia tatou atoa ra ïa te puai pau ore o Iehova, e e noaa ia tatou i te faaruru i te mau haafifiraa atoa a tamau ai i te poro i te opuaraa hanahana no nia i To ˈna Basileia.—Ier. 20:8, 9, 11.

10. Eaha te tuhaa a te mau Papai i roto i te oraraa o Iesu, e eaha ta ˈna i ani i roto i te pure no ta ˈna mau pǐpǐ?

10 Eaha ïa no nia i to tatou hiˈoraa rahi roa ˈˈe, ‘te Tumu e te Faaoti roa i to tatou faaroo,’ o Iesu ? Mea matau maitai anei ia ˈna te mau Papai faauruahia mai te mau peropheta atoa e te tahi atu feia haapao maitai no mua ˈˈe ia ˈna? Papu maitai e e, mai ta ta ˈna mau faahitiraa e rave rahi i te mau Papai e to ˈna oraraa ia au i te reira e faaite ra. Mea na roto i te haamanaˈoraa i te Parau a te Atua to ˈna pûpûraa ia ˈna iho e rave i te hinaaro o to ˈna Metua i te fenua nei: “Inaha, te haere atu nei au! ua papaihia te parau no ˈu i roto i te buka ra; E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” (Heb. 12:2; Sal. 40:7, 8; Heb. 10:5-7) E tuhaa i te rahi ïa ta te Parau a te Atua i roto i to Iehova haamoˈaraa aore ra faataa-ê-raa ia Iesu no ta ˈna taviniraa. Ua pure Iesu e ia haamoˈa-atoa-hia ta ˈna mau pǐpǐ: “E [haamoˈa] oe ia ratou i te parau mau na oe; o to parau na te parau mau. Mai ia oe i tono mai ia ˈu i teie nei ao ra, ua tono atoa ˈtu hoi au ia ratou i teie nei ao. E ua faataa vau ia ˈu iho no ratou, e ia faataa-atoa-hia ratou e te parau mau.”—Ioa. 17:17-19; MN.

11. (a) Eaha te hinaaro ta Petero i haamatara no te mau Kerisetiano faatavaihia no nia i te Parau a te Atua? (b) No te aha e mea faufaa atoa te haapiiraa Bibilia no te feia rahi roa?

11 No te mea ua haamoˈahia ratou “e te parau mau,” e “mau maite” te mau Kerisetiano i faatavaihia e i fanauhia i te varua o te pee i te taahiraa avae o Iesu ‘i ta ˈna parau’ a riro atu ai ei pǐpǐ mau na ˈna. (Ioa. 8:31) Inaha, i to ˈna papairaa i “te feia i noaa atoa ia ratou taua faaroo” ra, ua haamatara Petero i te hinaaro e tamau i te haapii e te haapao maitai i te Parau a te Atua: “E teie nei, eita vau e tuutuu i te faaiteite ia outou i teie nei mau parau, ite noâ outou, e papu noâ outou i taua parau mau nei.” (Pet. 2, 1:1, 12) Mea faufaa atoa te mau haamanaˈoraa tamau, mai te noaa mai ia taiohia e ia faahohonuhia te Parau a te Atua i te mau mahana atoa, no te feia atoa e tiaturi ra e riro ei melo o te “feia rahi roa” ta Ioane i ite i roto i te orama i muri aˈe i to ˈna faataaraa i na feia tapaohia 144 000 no te mau opu pae varua o Iseraela. Ahiri e eita ratou e tamau i te inu i te pape ora o te parau mau, nafea teie feia rahi roa e tamau ai i “te pii hua” ma te maramarama “i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio”?—Apo. 7:9, 10; 22:17.

12. No te aha e tia ˈi ia feruriruri tamau tatou i te Parau a te Atua?

12 Aita ˈtu e ravea! Ia faufaa-hope-hia tatou i te mau Papai faauruahia, ia faaorahia tatou no te ora mure ore, hoê noa ravea, te haapiiraa ïa i taua mau Papai ra e te oraraa ia au i te reira i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. E tia ia tatou ia tamau noa i te feruriruri i te Parau a te Atua, ma te faaite na roto i te pure e te haafaufaa ra tatou i te reira mai te papai salamo tei parau e: “E haamanaˈo na vau i te ohipa a Iehova: e manaˈo â vau i te ohipa taa ê i tahito ra. E imi â vau i to mau ohipa atoa ra.” (Sal. 77:11, 12) E turai atoa te feruriruriraa i ‘te ohipa e te ohipa taa ê a Iehova’ ia tatou ia itoito i te rave i te mau ohipa maitatai e noaa ˈtu ai te ora mure ore. Te fa o teie buka, “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa,” o te faaitoitoraa ïa i te mau hoa atoa o te parau-tia ia apiti mai i roto i te mau haamaitairaa mure ore e te oaoa mau e noaa mai maoti te haapii-tamau-raa e te faaohiparaa i te Parau a te Atua.

I TE “ANOTAU FIFI NEI”

13. Te ora nei tatou i teihea “anotau fifi”?

13 O teie tau te anotau fifi roa ˈˈe o te tuatapaparaa o te taata. Mea atâta roa te huru tupuraa e mea riaria roa te mau faahopearaa. Oia mau, e nehenehe e parauhia e o te oraraa mai o te nunaa taata iho te haamǎtaˈuhia ra. Mea tano mau â ïa te mau parau a te aposetolo Paulo: “E tupu te ati rahi i taua anotau [fifi] nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”—Tim. 2, 3:1-5; MN.

14. Ia au hoi i te anotau ta tatou e ora nei, eaha te aˈoraa a Paulo e tia ia tatou ia pee?

14 No te aha hoi e fariu ê ai i taua huru taata ra? No te mea fatata roa to ratou haerea paieti ore i te hope i roto i te haamouraa! E fariu maoti tatou, e te feia aau tia atoa, i nia i te haapiiraa ora a te mau Papai faauruahia, a faariro ai i teie mau Papai ei niu mau o to tatou oraraa o te mau mahana atoa. E pee anaˈe i te mau parau a Paulo i te taurearea ra o Timoteo: “Ia [tamau] maite râ oe [i roto] i ta oe i haapii ra, i tei [haapapuhia] ˈtu ia oe ra.” (Tim. 2, 3:14; MN) Oia, a “tamau” i roto i te reira, o ta Paulo ïa e parau ra. I te na reiraraa, e tia ia tatou ia vaiiho noa ma te haehaa e ia haapii mai te mau Papai ia tatou, ia faahapa mai, ia faatitiaifaro mai i te mau mea, e ia aˈo mai ma te parau-tia. Ua ite Iehova eaha ta tatou e hinaaro ra, no te mea mea teitei roa ˈˈe to ˈna mau manaˈo i to tatou. Na roto i ta ˈna mau Papai faauruahia, e faaite mai oia eaha te mea maitai no tatou ia ineine roa e ia aravihi roa tatou no te ohipa maitai pororaa i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia. I muri aˈe i to ˈna faataaraa i te “anotau fifi” e itehia i te “anotau hopea,” e horoa mai Paulo i teie aˈoraa faahiahia: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” Ia nehenehe tatou paatoa e ora ˈtu i teie anotau fifi na roto i te peeraa i teie aˈoraa i faauruahia!—Tim. 2, 3:16, 17, MN; Isa. 55:8-11.

15. (a) Eaha te faahopearaa o te auraro-ore-raa? (b) Eaha te ravea hanahana i haamatarahia maoti te auraroraa o te Mesia?

15 E tia ia riro te auraroraa i te mau Papai faauruahia ei fa na tatou. Mea na roto hoi i te auraro-ore-raa i te parau e te faaueraa a Iehova i topa ˈi te taata matamua i roto i te hara e te pohe e inaha, “ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe.” Ua erehia ïa te taata i te ravea e horoahia ˈtu na ˈna ahiri i tia e ‘faatoro i to ˈna rima, e rave atoa i to te raau ora ra, e e amu, ia ora roa oia ra’ i roto i te Paradaiso i Edene. (Roma 5:12; Gen. 2:17; 3:6, 22-24) Maoti râ te auraroraa o te Mesia e te tusia a teie “Arenio a te Atua” e faatahe mai ai Iehova “i te hoê pape ora tahe ra, mai te kerehe ra te ateate,” no te haamaitai i te feia atoa e pûpû ia ratou iho na ˈna no te faaroo. O ta te aposetolo Ioane ïa i ite orama: “Tei te tahi pae pape, e te tahi pae pape, o te raau ora ïa i te tiaraa, hoê ahuru ma piti huru o te huero, hoê marama hoê hoturaa, e hope roa ˈˈe te mau marama atoa ra; e te rau o taua raau ra, ei faaora ïa i te mau fenua.”—Ioa. 1:29; Apo. 22:1, 2; Roma 5:18, 19.

16. Eaha te faufaa mure ore o te mau Papai faauruahia?

16 Te matara faahou ra ïa te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore i mua i te huitaata. E ao ïa to te feia e pee i teie parau faauruahia: “E tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia [here] hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.” (Deut. 30:19, 20; MN) Ia haamaitaihia Iehova, te Atua e te Metua o to tatou Fatu o Iesu Mesia, o te horoa i te ora na roto i te tusia a ta ˈna Tamaiti e to ˈna Basileia mure ore. E oaoa i te rahi to tatou mafatu î i te mehara i te taioraa e te taio-faahou-raa, te haapii-tamau-raa e te feruriruriraa i teie mau parau mau faufaa rahi, no te mea oia mau, “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa” e e aratai i te ora mure ore i nia anei i te raˈi aore ra i nia i te fenua paradaiso. (Ioa. 17:3; Eph. 1:9-11) I reira te mau mea atoa e riro ai ei ‘moˈaraa na Iehova.’—Zek. 14:20; Apo. 4:8.

[Uiraa haapiiraa]