Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 16

A haamau i te oraraa vai tamau a muri aˈe no to oe utuafare

A haamau i te oraraa vai tamau a muri aˈe no to oe utuafare

1. Eaha te opuaraa a te Atua no nia i te faanahoraa o te utuafare?

 I TO Iehova taatiraa ia Adamu e o Eva i to raua faaipoiporaa, ua faaite o Adamu i to ˈna oaoa i to ˈna parauraa i te rohipehe hebera matamua i papaihia. (Genese 2:22, 23) Ua hau atu râ i roto i te feruriraa o te Poiete i te faaoaoa-noa-raa i ta ˈna mau tamarii taata nei. Ua hinaaro oia e ia rave te mau hoa faaipoipo e te mau utuafare i to ˈna hinaaro. Ua parau oia i na taata matamua e: “Ia fanau orua e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Genese 1:28) Auê ïa hopoia faufaa rahi e! Ahiri o Adamu e o Eva i rave i te hinaaro o Iehova ma te auraro taatoa ia ˈna, e oaoa ïa raua e te mau tamarii o ta raua e fanau mai!

2, 3. Nafea te mau utuafare e ite ai i te oaoa rahi atu â i teie mahana?

2 I teie atoa mahana, e oaoa rahi atu â te mau utuafare ia rave amui anaˈe ratou i te hinaaro o te Atua. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8) E ite te hoê utuafare e ora ra ma te paieti e o te pee ra i te aratairaa a Iehova mai tei papaihia i roto i te Bibilia, i te oaoa i “teie nei ao.” (Salamo 1:1-3; 119:105; Timoteo 2, 3:16) Noa ˈtu e hoê noa melo o te utuafare o te faaohipa ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e mea maitai aˈe te tupuraa ahiri e aita hoê aˈe e na reira ra.

3 Ua tuatapapa teie buka e rave rahi faaueraa tumu a te Bibilia e tauturu ra e ia oaoa te utuafare. Ua tapao paha oe e e ite-pinepine-hia vetahi o taua mau faaueraa tumu ra i roto i teie buka. No te aha? No te mea te faaite ra ratou i te mau parau mau puai o te ohipa mau ra no te maitai o te taatoaraa i roto i te mau tuhaa e rave rau o te oraraa utuafare. E ite te hoê utuafare o te faaohipa mau ra i teie mau faaueraa tumu a te Bibilia e area te paieti ra “e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao.” E hiˈopoa faahou â tatou e maha o taua mau faaueraa tumu faufaa ra.

TE FAUFAA O TE HITAHITA ORE

4. No te aha e mea faufaa te hitahita ore i roto i te faaipoiporaa?

4 Ua na ô te arii ra o Solomona e: “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i [“haavî i to ˈna iho feruriraa,” MN].” (Maseli 25:28; 29:11) E mea faufaa te ‘haavîraa i to ˈna iho feruriraa,’ te faaohiparaa i te hitahita ore, no te feia e hinaaro ra e ia oaoa to ratou faaipoiporaa. E faatupu te hemaraa i te mau manaˈo putapû iino, mai te riri uˈana aore ra te navenaveraa i te taiataraa, i te ati o te titau e rave rahi matahiti no te faaafaro—mai te peu e e noaa ia faaafaro.

5. Nafea te hoê taata hara e faatupu ai i te hitahita ore, e eaha te mau haamaitairaa e noaahia mai?

5 Parau mau, aita rea e tamarii a Adamu te nehenehe e haavî i to ˈna tino hara. (Roma 7:21, 22) Area râ, te hitahita ore, e hotu ïa o te varua. (Galatia 5:22, 23) E faatupu ïa te varua o te Atua i te hitahita ore i roto ia tatou ia pure anaˈe tatou no teie huru maitai, ia faaohipa anaˈe tatou i te aˈoraa tano e itehia ra i roto i te mau Papai, e ia amui anaˈe tatou e te tahi atu o te faatupu ra i te reira e ia ape anaˈe tatou i te feia aore e na reira ra. (Salamo 119:100, 101, 130; Maseli 13:20; Petero 1, 4:7) E tauturu teie haerea ia “maue ê atu i te [“poreneia,” MN]” noa ˈtu e te faahemahia ra tatou. (Korinetia 1, 6:18) E haapae tatou i te haavîraa uˈana e e ape tatou aore ra e faaore tatou i te inu-hua-raa i te ava. E e faaruru tatou i te mau parau patiatia e te mau tupuraa fifi ma te mǎrû rahi. Ia haapii tatou paatoa—e te mau tamarii atoa—i te faatupu i teie hotu faufaa o te varua, e tia ˈi.—Salamo 119:1, 2.

TE MANAˈO TANO NO NIA I TE TIARAA UPOO

6. (a) Eaha te faanahoraa o te tiaraa upoo i haamauhia e te Atua? (b) Eaha te tia i te hoê tane ia haamanaˈo ia oaoa to ˈna utuafare na roto i to ˈna tiaraa upoo?

6 Te piti o te faaueraa tumu faufaa, o te fariiraa ïa i te tiaraa upoo. Ua faataa o Paulo i te faanahoraa tano o te mau mea i te na ôraa e: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Teie ïa te auraa, e rave te tane faaipoipo i te upoo i roto i te utuafare, e turu ta ˈna vahine ia ˈna ma te haapao maitai, e e faaroo te mau tamarii i to ratou nau metua. (Ephesia 5:22-25, 28-33; 6:1-4) A tapao na e, e itehia te oaoa na roto noa i te faaohiparaa i te tiaraa upoo ma te tano. Ua ite te mau tane faaipoipo e ora ra ma te paieti, e e ere te tiaraa upoo i te hoê faatereraa haavî. E pee ratou ia Iesu, to ratou Upoo. Noa ˈtu e, ua riro o Iesu ei “upoo i nia iho i te mau mea atoa,” e “aita atoa hoi” oia “i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ.” (Ephesia 1:22; Mataio 20:28) Hoê atoa ïa huru, e faaohipa te hoê tane kerisetiano i te tiaraa upoo, eiaha no te haamaitai ia ˈna iho, no te haapao râ i te mau maitai o ta ˈna vahine faaipoipo e ta ˈna mau tamarii.—Korinetia 1, 13:4, 5.

7. Eaha te mau faaueraa tumu a te mau Papai o te tauturu i te hoê vahine faaipoipo ia amo i to ˈna tiaraa i tuuhia mai e te Atua i roto i te utuafare?

7 I to ˈna pae, eiaha te vahine faaipoipo e ora ra ma te paieti, ia tataˈu aore ra ia imi ia na nia iho oia i ta ˈna tane. E oaoa o ˈna i te tururaa ˈtu ia ˈna e te rave-amui-raa i te ohipa e o ˈna. I te tahi taime e faahiti te Bibilia i te parau no te hoê vahine e, e vahine “tara tane [“fatuhia,” MN]” e ta ˈna iho tane, ma te haapapu e o te tane to ˈna upoo. (Genese 20:3) I to ˈna faaipoiporaa tei raro aˈe oia i “te ture i tana ra tane.” (Roma 7:2) I te hoê â taime, te faariro ra te Bibilia ia ˈna ei “tauturu au.” (Genese 2:20) Te faaite ra oia i te mau huru maitatai e te aravihi e erehia ra i ta ˈna iho tane, e te horoa ra o ˈna i te turu e titauhia ra e ana. (Maseli 31:10-31) Te parau atoa ra te Bibilia e e “taua” te vahine o te ohipa ra i te paeau o ta ˈna ra tane faaipoipo. (Malaki 2:14) E tauturu teie mau faaueraa tumu a te mau Papai i te hoê tane faaipoipo e ta ˈna iho vahine ia taa i to te tahi e to te tahi tiaraa e ia haapao i te tahi e te tahi ma te faatura e te tura e au.

‘IA RU I TE FAAROO’

8, 9. A faataa i vetahi mau faaueraa tumu o te tauturu i te taatoaraa o te utuafare ia aravihi atu â i te aparauraa.

8 I roto i teie buka te haafaufaa-pinepine-hia ra te aparauraa. No te aha? No te mea, e ohie aˈe te mau fifi i te faatitiaifarohia ia paraparau anaˈe te taata e ia faaroo maitai i ta te tahi e parau ra. Ua faaite-pinepine-hia e te aparauraa, e faaiteraa manaˈo ïa i rotopu e piti taata. Ua faaite te pǐpǐ ra o Iakobo i te reira i te na ôraa e: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau.”—Iakobo 1:19.

9 E mea faufaa atoa ia ara i to tatou huru ia paraparau anaˈe. Eita te mau parau feruri-ore-hia, aimârô, aore ra faahapahapa roa e haamanuïa i te aparauraa. (Maseli 15:1; 21:9; 29:11, 20) Noa ˈtu e mea tano ta tatou parau, ia faaite-anaˈe-hia ma te aroha ore, te teoteo, aore ra te aau etaeta, eita e ore te reira i te haamauiui maoti i te haamaitai atu. Ei parau aminamina ta tatou, ia “rapaauhia i te miti ra.” (Kolosa 4:6) Ia riro ta tatou mau parau mai te “lemoni auro i roto i te vairaa ario ra.” (Maseli 25:11) Ua haere te mau utuafare o te haapii i te aparau ma te au, i mua, ia itehia mai te oaoa.

TE TIARAA FAUFAA ROA ˈˈE O TE HERE

10. Eaha te huru here faufaa roa ˈˈe i roto i te faaipoiporaa?

10 E ite-pinepine-hia te parau “here” i roto i teie buka. Te haamanaˈo ra anei oe i te huru here matamua tei faahitihia? E parau mau, e tuhaa faufaa atoa to te herehere (heleni, eʹros) i roto i te faaipoiporaa, e e tupu i te rahi te here hohonu e te auhoaraa (heleni, phi·liʹa) i rotopu i te hoê tane e ta ˈna iho vahine o te manuïa to raua faaipoiporaa. E tei hau râ i te faufaa, o te here ïa e faaitehia ra e te parau heleni a·gaʹpe. Teie te here o ta tatou e faatupu no Iehova, no Iesu, e no to tatou taata-tupu. (Mataio 22:37-39) O te here teie o ta Iehova e faaite ra no te huitaata nei. (Ioane 3:16) Auê i te faahiahia mau e, ia nehenehe e faaite atu i te hoê â huru here no to tatou hoa faaipoipo e no ta tatou mau tamarii!—Ioane 1, 4:19.

11. Nafea te here ia ohipa no te maitai o te hoê faaipoiporaa?

11 I roto i te faaipoiporaa ua riro mau teie here faahiahia roa ei “tatua nehenehe roa.” (Kolosa 3:14) E taai roa te reira i nau hoa faaipoipo e a hinaaro ai raua e rave i te mea maitai roa ˈˈe no te tahi e te tahi e no ta raua mau tamarii. Ia faaruru anaˈe te mau utuafare i te mau tupuraa fifi, e tauturu te here ia faaafaro ratou i te mau mea ma te tahoê. Ia ruau mai anaˈe nau hoa faaipoipo, e tauturu te here ia raua ia faaoromai e ia haafaufaa i te tahi e te tahi. “Eita [te here] e imi i te maitai no ˈna iho, . . . e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te [here] e mou.”—Korinetia 1, 13:4-8.

12. No te aha te here o nau hoa faaipoipo no te Atua e haapaari ai i to raua faaipoiporaa?

12 E etaeta rahi to te taairaa o te faaipoiporaa, ia taatihia eiaha noa e te here e vai ra i rotopu i nau hoa faaipoipo tera râ i te here no Iehova na mua roa ˈˈe. (Koheleta 4:9-12) No te aha? Ua papai te aposetolo Ioane e: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.” (Ioane 1, 5:3) No reira, e tia i nau hoa faaipoipo ia haapii atu i ta raua mau tamarii i te paieti eiaha noa no te mea te here ra raua i ta raua mau tamarii, no te mea râ e faaueraa teie na Iehova. (Deuteronomi 6:6, 7) E tia ia raua ia maue ê i te taiataraa eiaha noa no te mea te here ra te tahi i te tahi tera râ, no te mea te here ra raua ia Iehova na mua roa ˈˈe, e “e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) Noa ˈtu e e faatupu te hoê hoa i te fifi rahi i roto i to raua faaipoiporaa, e turai te here ia Iehova i te tahi atu ia tamau oia i te pee i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Oia mau, e oaoa taua mau utuafare ra i reira te here no te tahi e te tahi i te tahoêraahia e te here no Iehova.

TE UTUAFARE O TE RAVE RA I TE HINAARO O TE ATUA

13. Nafea te faaoti-papu-raa e rave i te hinaaro o te Atua e tauturu ai i te mau taata taitahi ia tiatonu ratou i nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe?

13 Ua niuhia te oraraa taatoa o te hoê kerisetiano i nia i te raveraa i te hinaaro o te Atua. (Salamo 143:10) Tera ïa te auraa mau o te parau paieti. E tauturu te raveraa i te hinaaro o te Atua ia tiatonu te mau utuafare i nia i te mau mea faufaa mau. (Philipi 1:9, 10) Ei hiˈoraa, ua faaara o Iesu e: “I haere mai hoi au e faatupu i te tamaˈi i te metua tane raua o te tamaiti, i te metua vahine raua o te tamahine, i te metua hoovai vahine raua o te hunoa vahine. E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii.” (Mataio 10:35, 36) Ia au i te faaararaa parau mau a Iesu, ua hamani-ino-hia e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ e te mau melo o te utuafare. Auê ïa tupuraa oto, e te mauiui e! Eiaha roa râ to tatou mau taairaa e te utuafare ia na nia iho i to tatou here no te Atua ra o Iehova e no Iesu Mesia. (Mataio 10:37-39) Ia faaoromai anaˈe te hoê noa ˈtu te mau patoiraa a te utuafare, e nehenehe te feia patoi e taui ia ite anaˈe ratou i te mau hotu maitatai o te paieti. (Korinetia 1, 7:12-16; Petero 1, 3:1, 2) Noa ˈtu e eita te reira e tupu, eita e noaahia te maitai mure ore ia faaea anaˈe oia i te tavini i te Atua i mua i te patoiraa.

14. Nafea te opuaraa e rave i te hinaaro o te Atua e tauturu ai i te mau metua ia haa no te maitai o ta ratou mau tamarii?

14 E tauturu te raveraa i te hinaaro o te Atua i te mau metua ia rave i te mau faaotiraa tano. Ei hiˈoraa, i roto i vetahi mau nunaa, e faariro te mau metua i ta ratou mau tamarii mai te hoê haapueraa moni te huru, e e tiaturi ratou e na ta ratou mau tamarii e aupuru ia ratou ia ruau anaˈe. I te mea e e mea tia e e mea tano ia aupuru te mau tamarii paari i to ratou mau metua, eiaha roa teie mau huru manaˈo e turai i te mau metua ia faaitoito i ta ratou mau tamarii ia pee i te hoê huru oraraa materia. E ere roa ˈtu i te mea maitai no te mau tamarii mai te peu e e aupuru te mau metua ia ratou ma te haafaufaa i te mau mea materia hau atu i te mau mea i te pae varua.—Timoteo 1, 6:9.

15. Nafea o Eunike, te metua vahine o Timoteo i te riroraa ei hiˈoraa maitai no te hoê metua o tei rave i te hinaaro o te Atua?

15 Te hoê hiˈoraa maitai no nia i te reira, o Eunike ïa, te metua vahine o Timoteo te hoa taurearea ra o Paulo. (Timoteo 2, 1:5) Noa ˈtu e ua faaipoipo o ˈna i te hoê tane tiaturi ore, ua haapii o Eunike, e o Loidi atoa hoi, te tupuna vahine o Timoteo, ma te manuïa, ia tapea maite o ˈna i te paieti. (Timoteo 2, 3:14, 15) I to Timoteo paariraa, ua faatia o Eunike ia faarue o ˈna i te fare no te rave i te ohipa pororaa i te Basileia ei hoa mitionare no Paulo. (Ohipa 16:1-5) Ua oaoa roa ïa o ˈna i te riroraa mai ta ˈna tamaiti ei mitionare roo maitai! Ua faaite mau to ˈna huru paieti taata paari e ua faaineinehia o ˈna mai to ˈna vai-tamarii-rii-raa ra. Ua mauruuru o Eunike e ua oaoa oia i te faarooraa i te mau parau apî no nia i te taviniraa haapao maitai a Timoteo, noa ˈtu e ua moemoe paha o ˈna e aita faahou hoi to te fare.—Philipi 2:19, 20.

TE UTUAFARE E TO OE ORARAA A MURI AˈE

16. Ei tamaiti, eaha te haapeapearaa e au o ta Iesu i faaite, eaha râ ta ˈna fa matamua?

16 Ua aupuruhia o Iesu i roto i te hoê utuafare paieti e, ei taata paari, ua faaite oia i te haapeapearaa e au i te hoê tamaiti no to ˈna metua vahine. (Luka 2:51, 52; Ioane 19:26) Teie râ, o te faatupuraa i te hinaaro o te Atua ta Iesu fa matamua, oia hoi te haamatararaa i te eˈa no te mau taata ia fanaˈo ratou i te ora mure ore. Ua na reira oia i to ˈna pûpûraa ˈtu i to ˈna ora taata tia roa ei hoo no te huitaata hara.—Mareko 10:45; Ioane 5:28, 29.

17. Eaha te tiaturiraa hanahana ta te haerea haapao maitai o Iesu i haamatara no te feia e rave ra i te hinaaro o te Atua?

17 I muri aˈe i to Iesu poheraa, ua faatia o Iehova ia ˈna no te ora i nia i te raˈi e ua horoa oia i te mana rahi ia ˈna ra, ma te faariro ia ˈna ei Arii no te Basileia o te raˈi. (Mataio 28:18; Roma 14:9; Apokalupo 11:15) No te tusia a Iesu i nehenehe ai vetahi taata e maitihia no te faatere e o ˈna i roto i te Basileia. Ua haamatara atoa oia i te eˈa no te toea o te huitaata aau tia ia fanaˈo ratou i te oraraa tia roa i nia i te hoê fenua o tei faarirohia ei Paradaiso. (Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 4; 21:3-5; 22:1-4) Te hoê o te mau hopoia rahi roa ˈˈe e vai ra ia tatou ra i teie mahana, o te faaiteraa i teie parau apî maitai hanahana i to tatou taata-tupu.—Mataio 24:14.

18. Eaha te haamanaˈoraa e te faaitoitoraa tei horoahia ˈtu i te mau utuafare e te feia taitahi?

18 Mai ta te aposetolo Paulo i faaite, na roto i te oraraa i te hoê oraraa paieti e noaa ˈi te tǎpǔ e, e nehenehe te taata e fatu i teie mau haamaitairaa i te oraraa “a muri atu.” Teie mau te eˈa maitai roa ˈˈe ia itehia mai te oaoa! A haamanaˈo, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:17) No reira, noa ˈtu e e tamarii aore ra e metua oe, e tane faaipoipo aore ra e vahine faaipoipo oe, aore ra e taata paari e tamarii ta oe aore ra aita, a tutava no te rave i te hinaaro o te Atua. Noa ˈtu e te faateimahahia ra oe aore ra te faaruru ra oe i te mau fifi rahi, eiaha roa ia moehia ia oe e, e tavini oe no te Atua ora. Ia riro ta oe mau ohipa i te faaoaoa ia Iehova, e tia ˈi. (Maseli 27:11) E maoti to oe haerea e noaa ˈi ia oe te oaoa i teie nei e te ora mure ore i roto i te ao apî e fatata maira.