Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 14

Te ruau-apipiti-raa

Te ruau-apipiti-raa

1, 2. (a) Eaha te mau tauiraa e itehia mai ia ruau anaˈe? (b) Mea nafea te feia paieti o te tau bibilia i te hoonaraa i te ruhiruhiaraa?

 E TUPU e rave rahi tauiraa ia ruau anaˈe tatou. E erehia tatou i te itoito ia paruparu to tatou tino. E e itehia i roto i te hiˈo te mau miomio apî o te iri e te hinahinaraa te rouru—e e pahure rii atoa paha te upoo. E moe atoa paha ia tatou te tahi mau mea. E e tupu mai te mau taairaa apî ia faaipoipo anaˈe te mau tamarii, e ia mootua-atoa-hia mai. No vetahi, e taui te oraraa matauhia ia tatuhaa-anaˈe-hia ratou.

2 I te mea mau, e riro te ruauraa ei haafifiraa mau. (Koheleta 12:1-8) Teie râ, a hiˈopoa na i te mau tavini o te Atua no te mau tau bibilia. Noa ˈtu e i te pae hopea ua pohe ratou, ua noaa hoi ia ratou te paari e te ite atoa, o te hopoi mai hoi i te mauruuru rahi i te ruhiruhiaraa. (Genese 25:8; 35:29; Ioba 12:12; 42:17) Nafea ratou i manuïa ˈi i te ruauraa ma te oaoa? Mea papu, ma te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu o ta tatou e ite atu i teie nei mahana i roto i te Bibilia.—Salamo 119:105; Timoteo 2, 3:16, 17.

3. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa no te mau tane e te mau vahine paari?

3 I roto i te rata o ta ˈna i papai ia Tito, ua pûpû atu te aposetolo Paulo i te aratairaa papu no te feia o te ruau ra. Ua papai oia e: “Te mau taata paari ra ia [“au maite ta ratou mau peu,” MN], e te tura, e te haapao maitai, ei faaroo mau te faaroo, e te aroha, e te faaoromai. Oia atoa hoi te mau vahine paari, ia au ta ratou haapaoraa i te feia moˈa ra, eiaha ei pari haavare, eiaha te inu hua i te uaina, ei feia haapii râ i te parau maitai.” (Tito 2:2, 3) E nehenehe te peeraa i teie mau parau e tauturu ia oe no te faaruru atu i te mau fifi o te ruauraa.

A FAAAU ATU I TE TIAMÂRAA O TA OE MAU TAMARII

4, 5. Eaha te huru o te mau metua e rave rahi i te revaraa ta ratou mau tamarii, e nafea vetahi ia faaau i teie tupuraa apî?

4 E titau te tauiraa o te tiaraa, ia ite i te faaau. E parau mau hoi ia reva anaˈe te mau tamarii paari e ia faaipoipo anaˈe ratou! No te mau metua e rave rahi, teie te ohipa matamua o te faahaamanaˈo ra ia ratou e te ruau ra ratou. Noa ˈtu e te oaoa ra ratou i te mea e e mau taata paari ta ratou mau tamarii, e haapeapea pinepine te mau metua, e ua rave anei ratou i te mau mea atoa no te faaineine i ta ratou mau tamarii e faatere ia ratou iho. E te moemoe ra ratou no te mea aita faahou te mau tamarii i te fare.

5 Ma te taa maitai, e haapeapea noa iho â te mau metua no te maitai o ta ratou mau tamarii noa ˈtu e ua faarue te mau tamarii i te fare. “Ahiri noa e e noaa pinepine ta ˈu parau apî no ǒ mai ia ratou e, e mea maitai ratou, no te tamǎrû ia ˈu—e oaoa ïa vau,” ta te hoê metua vahine i parau. Te faatia ra te hoê metua tane e: “I te revaraa ta mâua tamahine, e taime fifi mau ïa. E ereraa rahi te itehia mai i roto i te utuafare no te mea ua matau noa mâua i te rave i te mau mea atoa e o ˈna atoa.” Nafea teie mau metua i te faarururaa ˈtu i te revaraa ta ratou mau tamarii? No te rahiraa, na roto i te haapeapearaa no vetahi ê e te tautururaa ˈtu i te tahi atu mau taata.

6. Na te aha e tauturu ia vai nahonaho noa te mau taairaa o te utuafare?

6 Ia faaipoipo anaˈe te mau tamarii, e taui ïa te tiaraa o te mau metua. Te faˈi ra te Genese 2:24 e: “E faarue ai te taata i tana metua tane, e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.” E tauturu te fariiraa te mau metua i te mau faaueraa tumu a te Atua no nia i te tiaraa upoo e te nahonaho maitai ia afaro noa te mau mea.—Korinetia 1, 11:3; 14:33, 40.

7. Eaha te haerea maitai ta te hoê metua tane i faatupu i te revaraa ta ˈna na tamahine no te faaipoipo?

7 I muri iho i te faaipoiporaa e i te revaraa na tamahine toopiti o nau metua faaipoipo, ua moemoe roa ihora raua i to raua oraraa. Na mua ˈˈe, ua inoino rii te metua tane i ta ˈna na hunoa tane. Tera râ, i to ˈna feruriraa i te faaueraa tumu no nia i te tiaraa upoo, ua taa ˈtura ia ˈna e, i teie nei, na ta ˈna na hunoa tane e amo i te hopoia no ta to raua iho utuafare. Mai reira mai, ia titau noa ˈtu ta ˈna na tamahine i te aˈoraa, e ani ïa o ˈna ia raua e eaha te manaˈo o ta raua tane faaipoipo, e i reira oia e turu papu ai i na hunoa tane, i te vahi e maraa ia ˈna. I teie nei, ua faariro ta ˈna na hunoa tane ia ˈna ei hoa ma te farii i ta ˈna aˈoraa.

8, 9. Nafea te tahi mau metua i te faaauraa i te tiamâraa o ta ratou mau tamarii paari?

8 Eaha ˈtura ia ore anaˈe te feia faaipoipo apî e rave i ta te mau metua e manaˈo ra e mea maitai, e aita hoi ratou e ofati ra i te mau Papai? Te faataa ra nau metua o te faaipoipo ta raua mau tamarii e: “Ua tauturu noa mâua ia ite ratou i te manaˈo o Iehova, teie râ ia ore anaˈe mâua e au i te hoê o ta ratou mau maitiraa, e farii mâua i te reira, e e turu e e faaitoito mâua ia ratou.”

9 I te tahi mau pae fenua no Asia, e mea fifi roa na vetahi metua vahine ia farii i te tiamâraa o ta ratou mau tamaiti. Ia faatura râ ratou i te faanahoraa e te tiaraa upoo kerisetiano, te ite ra ratou e e iti mai te mau tatamaˈiraa e ta ratou mau hunoa vahine. Ua ite te hoê vahine kerisetiano e i te revaraa ta ˈna mau tamaiti ua riro te reira ei “tumu mauruururaa o te tupu noa i te rahi.” E oaoa roa o ˈna i te iteraa i to ratou aravihi i te faatereraa i to ratou iho utuafare apî. I muri iho ïa, ua riro te reira ei haamâmâraa i te hopoia teimaha i te pae tino e i te pae feruriraa o ta raua ta ˈna tane e amo ra i to raua ruauraa.

TE HAAPAARIRAA I TE TAAIRAA O TO ORUA FAAIPOIPORAA

10, 11. Eaha te tahi mau aˈoraa a te mau Papai o te tauturu i te taata ia ape i te mau marei e vai ra i te 40 e tae atu i te 60 matahiti?

10 E mau huru taa ê to te taata ia naeahia te mau matahiti 40 e tae atu i te 60. E taui vetahi tane i ta ratou huru faanehenehe no te faataurearea ia ratou. E haapeapea e rave rahi vahine no te mau tauiraa i te tau faaearaa maˈi avaˈe. Ma te oto hoi, e faatupu vetahi feia e 40 e tae atu i te 60 matahiti i te riri e te pohehae o to ratou hoa faaipoipo ma te faahinaaro i te mau tane aore ra vahine apî aˈe. Area, te feia paari paieti, “e haapao maitai” ratou, ma te haavî i te mau hinaaro tano ore. (Petero 1, 4:7) E haa atoa te mau vahine paari ia mau papu noa to ratou faaipoiporaa, ma te here i ta ratou tane e ma te hinaaro e ia auhia mai ratou e Iehova.

11 Ma te faauruahia, ua papai te arii ra o Lemuela i te mau parau arueraa no te “vahine maitai” o te “hamani maitai mai [i ta ˈna tane] e ore e hamani ino, e mure noa ˈtu to ˈna aho.” Eita te hoê tane kerisetiano e haafaufaa ore i te mau tutavaraa a ta ˈna vahine no te faaruru atu i te tahi noa ˈtu huru-ê-raa o ta ˈna e ite i te roaraa e 40 e tae atu i te 60 matahiti. E turai to ˈna here ia “haamaitai [o ˈna] ia ˈna.”—Maseli 31:10, 12, 28.

12. Nafea nau hoa faaipoipo ia haafatata ˈtu â ia ruau anaˈe raua?

12 I te mau matahiti ohipa roa i te raveraa i te mau tamarii, ua tuu paha orua i te hiti i to orua iho mau hinaaro no te haamâha i te mau hinaaro o ta orua mau tamarii, ma te oaoa. I muri aˈe i to ratou revaraa, e taime tano te reira no te taui i te fa o to orua oraraa. “I te faarueraa ta ˈu mau tamahine i te fare,” ta te hoê metua tane e parau ra, “ua haamata vau i te herehere i ta ˈu vahine mai te omuaraa.” Te parau ra te tahi atu tane e: “E haapeapea te tahi e te tahi no te oraora-maitai-raa o te tahi atu ma te faahaamanaˈo i te tahi e te tahi ia faaetaeta i te tino.” E ia ore raua ia moemoe noa, e titau manihini o ˈna e ta ˈna vahine i te tahi atu mau melo o te amuiraa. E, e hopoi mai te anaanataeraa ia vetahi ê i te mau haamaitairaa. Hau atu â, e mauruuru o Iehova i te reira.—Philipi 2:4; Hebera 13:2, 16.

13. Eaha ta te tuhaa o te huna ore e te haavare ore e faatupu ia ruau apipiti anaˈe nau hoa faaipoipo?

13 Eiaha roa ia itehia i rotopu ia oe e ta oe vahine te tauaparau-ore-raa te tahi i te tahi. A aparau tahaa noa te tahi i te tahi. (Maseli 17:27) “E taa maitai aˈe mâua i te tahi e te tahi ma te poihereraa e te haapao-maitai-raa te tahi i te tahi,” ta te hoê tane e faahiti ra. Te farii ra ta ˈna vahine, i te na ôraa e: “I to mâua ruauraa mai, mea au roa na mâua e inu i te ti, ma te tauaparau, e ma te turu te tahi i te tahi.” E nehenehe te huna ore e te haavare ore e tauturu no te haapaari i te taairaa o to orua faaipoiporaa, ma te horoa i te puai no te patoi atu i te mau aroraa a Satani, te vavahi i te faaipoiporaa.

A OAOA E TA OE MAU MOOTUA

14. Eaha te tuhaa i ravehia e te tupuna vahine o Timoteo i to ˈna paariraa mai ei kerisetiano?

14 E “korona” no te taata paari te mau mootua. (Maseli 17:6) E riro mau â te amuimuiraa e te mau mootua ei oaoaraa au maite—te oraora e te haumǎrû. Te faahiti maitai ra te Bibilia i te parau no Loidi, te hoê tupuna vahine o te tufa e ta ˈna ra tamahine o Eunike i ta ˈna mau tiaturiraa i ta ˈna mootua rii o Timoteo. Ua paari mai teie taurearea ma te ite e te haafaufaa ra to ˈna metua vahine e to ˈna atoa tupuna vahine i te parau mau o te Bibilia.—Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15.

15. No nia i te mau mootua, eaha te ô faufaa ta te mau tupuna metua e nehenehe e rave, eaha râ te tia ia ratou ia ape?

15 E tuhaa taa ê mau teie, i reira te mau tupuna metua e nehenehe ai e horoa i te hoê ô faufaa roa. E te mau tupuna metua e, ua tufa aˈena hoi outou i to outou ite no nia i te mau opuaraa a Iehova i ta outou iho mau tamarii. I teie nei, e nehenehe outou e na reira â i to mua ˈtu ui! Mea au roa na te mau tamarii iti te faarooraa ˈtu i to ratou mau tupuna metua ia faatia mai i te mau aamu bibilia. Eita iho â outou e na nia iho atu i te hopoia a te metua tane no te haapii atu i te mau parau mau i ta ˈna mau tamarii. (Deuteronomi 6:7) Area ra, e faananea ˈtu â outou i te reira. Ia riro ta outou pure mai ta te papai salamo e: “Ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu, ia faaite râ vau i to mana i teie nei ui; e to puai, i te taata atoa ia haere mai.”—Salamo 71:18; 78:5, 6.

16. Nafea te mau tupuna metua ia ape i te riro ei tumu tatamaˈiraa i roto i te utuafare?

16 Ma te oto, mea faaherehere roa vetahi mau tupuna metua i ta ratou mau mootua iti e e haamata te mau tupuna metua e te mau tamarii paari e tatamaˈi. Teie râ, e riro paha to oe huru mǎrû mau ia tiaturi ohie ta oe mau mootua ia oe, ia ore ratou e hinaaro e faaite atu i te tahi mau mea i to ratou na metua. I te tahi taime, te tiaturi ra te mau tamarii apî e e rave te mau tupuna metua i to ratou pae no te patoi atu i to ratou na metua. Eaha ˈtura ïa? A faaite i te paari e a faaitoito i ta oe mau mootua eiaha ia huna i te mau mea i to ratou na metua. E nehenehe oe e faataa e e mauruuru o Iehova i te reira. (Ephesia 6:1-3) Ia titau-anaˈe-hia, e nehenehe oe e haere na mua ˈˈe e faaite i te fifi o te mootua i to ˈna na metua. A faaite tahaa ˈtu i to oe mau mootua i te mau mea o ta oe i haapii i te roaraa o te mau matahiti. E nehenehe ratou e faufaahia i to oe huru haavare ore e te hapa ore.

A FAAAU I TO OE RUAURAA

17. Eaha te opuaraa papu a te papai salamo o te tia i te kerisetiano ruhiruhia ia pee atu?

17 I to oe ruauraa, e ite oe e, eita oe e nehenehe faahou e rave i te mau mea atoa o ta oe i matau na i te rave aore ra o ta oe e hinaaro ra. Nafea e farii ai e e faaau ai i te haereraa i te ruauraa? I roto i to oe feruriraa e au ra e e 30 matahiti to oe, ia hiˈo ra oe i roto i te hiˈo, e mea taa ê roa ïa. Eiaha e taiâ. Ua taparu te papai salamo ia Iehova e: “Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.” A opua papu e pee i te huru aueue ore o te papai salamo. Ua na ô oia e: “E tiaturi â vau ia oe e ore e faaea, e haamaitai â vau ia oe na nia iho e na nia iho.”—Salamo 71:9, 14.

18. Nafea te hoê kerisetiano paari ia haafaufaa i to ˈna tatuhaaraahia?

18 Ua faaineine e rave rahi hou te tatuhaaraa na te ohipa e arue hau atu â ia Iehova. “Ua opua vau na mua roa ˈˈe e eaha ta ˈu e rave ia oti te tau haapiiraa a ta ˈu tamahine,” o ta te hoê metua tane o te tatuhaahia i teie nei, e faataa ra. “Ua opua papu vau e haamata i roto i te taviniraa no te pororaa ma te taime taatoa, e ua hoo atu vau i ta ˈu imiraa moni ia vata vau no te tavini hau atu â ia Iehova. Ua pure vau no te ani i te aratairaa a te Atua.” Ia piri noa ˈtu oe i te matahiti tatuhaaraa, ia tamahanahanahia oe e teie faˈiraa a to tatou Poiete Rahi: “E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi.”—Isaia 46:4.

19. Eaha te aˈoraa e horoahia ra i te feia e ruau ra?

19 Peneiaˈe e ere i te mea ohie te faaauraa ˈtu i te tatuhaaraahia i te ohipa. Ua aˈo te aposetolo Paulo i te feia paari “ia au maite ta ratou mau peu.” E titau te reira ia haavî ratou ia ratou iho, eiaha ratou ia riro i te imiraa i te hoê oraraa ohie. E titau-rahi-atu-hia paha te hoê ohipa matauhia e te aˈoraa ia ratou iho i to mutaa ihora. Ia rahi te ohipa, e “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.” (Korinetia 1, 15:58) A faaaano atu â i ta oe mau ohipa i te tautururaa ia vetahi ê. (Korinetia 2, 6:13) Te na reira ra e rave rahi kerisetiano i te pororaa i te parau apî maitai ma te itoito, ia au râ i to ratou mau otia. Ia ruau anaˈe oe, ei “faaroo mau te faaroo, e te aroha, e te faaoromai.”—Tito 2:2; MN.

TE FAARURURAA I TE POHERAA O TO OE HOA FAAIPOIPO

20, 21. (a) I roto i teie faanahoraa o te mau mea, na te aha e faataa ê paha i nau hoa faaipoipo? (b) Nafea o Ana i te horoaraa mai i te hoê hiˈoraa maitai no tei heva ra?

20 E tupuraa oto mau hoi, e i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea, na te pohe e faataa ê i nau hoa faaipoipo. Ua ite te mau hoa faaipoipo kerisetiano o te heva ra, e te taoto ra tei herehia e ratou, e te tiaturi ra ratou e e ite faahou ia ratou. (Ioane 11:11, 25) E vai noa râ te mauiui i te moeraa te hoa. Nafea te hoa e ora noa ra ia faaruru i te reira? *

21 E tauturu ïa te haamanaˈoraa i ta te hoê vahine o te Bibilia i rave na. Ua riro o Ana e hitu noa matahiti i muri iho i to ˈna faaipoiporaa ei vahine ivi, e ia taio anaˈe tatou i te parau no ˈna, e 84 ïa matahiti to ˈna. Ua papu ia tatou e ua heva mau o ˈna i te poheraa ta ˈna tane. Nafea o ˈna i te faarururaa i te reira? Ua tavini oia i te Atua ra o Iehova ma te hoê taviniraa moˈa i roto i te hiero i te rui e te ao. (Luka 2:36-38) Ua riro papu te oraraa o Ana i te taviniraa ma te pure ei rapaauraa mau i to ˈna oto e to ˈna huru moemoe a vai ivi ai oia.

22. Nafea vetahi vahine e tane ivi i te faarururaa ˈtu i te moemoe?

22 “To ˈu fifi rahi roa, o te ereraa ïa i te hoê hoa no te paraparau atu,” o ta te hoê vahine e 72 matahiti te paari e e vahine ivi a ahuru matahiti i teie nei e faataa ra. “E taata o te faaroo maite ta ˈu tane. E tauaparau mâua no nia i te amuiraa e no nia i ta mâua ohipa i roto i te taviniraa kerisetiano.” Te na ô ra te tahi atu vahine ivi e: “Noa ˈtu e e ore te mauiui i te roaraa o te taime, ua ite râ vau e mea tano aˈe ia parau e, o te huru faaohiparaa i to ˈna taime o te tauturu ia ore te mauiui. E tiaraa maitai aˈe to oe no te tauturu atu ia vetahi ê.” Te farii ra te hoê tane ivi e 67 matahiti te paari, i te na ôraa e: “Te hoê ravea faahiahia roa no te faaruru atu i te hevaraa, o te horoaraa ïa ia oe iho no te tamahanahana ia vetahi ê.”

HAAFAUFAAHIA E TE ATUA I TE RUAURAA

23, 24. Eaha te tamahanahanaraa rahi ta te Bibilia e horoa ra no te ruhiruhia, e no te feia ivi iho â ra?

23 Noa ˈtu e e erehia oe i to oe hoa here i to ˈna poheraa, e haapao maitai noâ o Iehova ia oe, e e nehenehe noâ oe e tiaturi ia ˈna. “Hoê a ˈu mea e hinaaro ia Iehova ra,” ta te arii ruhiruhia ra o Davida i himene, “o ta ˈu ïa e titau hua nei; ia parahi â vau i roto i te fare o Iehova e hope roa ˈˈe o ˈu pue mahana, ia ite vau i te maitai o Iehova, e ia ui maite au i roto i to ˈna nao.”—Salamo 27:4.

24 “E ite maitai atu i te mau vahine ivi, i te ivi mau ra,” ta te aposetolo Paulo e faaitoito ra. (Timoteo 1, 5:3) Te faaite ra te aˈoraa i muri noa iho i teie faaueraa e e hinaaro paha te mau vahine ivi tura o te erehia ra e te fetii piri i te tauturu i te pae materia no ǒ mai i te amuiraa. Teie râ te vai ra i roto i te auraa o te faaueraa oia hoi te “ite maitai atu” te manaˈo no te haafaufaaraa ia ratou. Auê ïa tamahanahanaraa rahi e noaa i te mau vahine e te mau tane ivi te iteraa e te haafaufaa ra o Iehova ia ratou e te turu ra o ˈna ia ratou!—Iakobo 1:27.

25. Eaha te fa e vai noa ra no te ruhiruhia?

25 “Te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari,” ta te Parau faauruahia a te Atua e faˈi ra. E “e korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31; 20:29) No reira, noa ˈtu e mea faaipoipo oe aore ra mea faaea o oe anaˈe faahou â, ia vai noa te taviniraa ia Iehova i nia i te parahiraa matamua i roto i to oe oraraa. E noaa ia oe te hoê roo maitai i mua i te Atua i teie nei, e te vai ra i mua ia oe te hoê oraraa mure ore i roto i te hoê ao aore roa e mauiui faahou no te ruauraa.—Salamo 37:3-5; Isaia 65:20.

^ No te mau haamaramaramaraa hau atu no nia i teie tumu parau, a hiˈo i te vea iti Ia pohe tei herehia e outou na, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.