Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu

Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu

Pene 108

Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu

NO TE mea e ua haapii o Iesu i roto i te hiero e ua faatia oia i mua i to ˈna mau enemi i te pae faaroo, e toru parabole o tei faaite tahaa i to ratou ino, ua riri roa ˈˈera te mau Pharisea e ua putuputu aˈera ratou no te tamata i te faahapa ia ˈna na roto i te tahi parau ia nehenehe ratou e haru ia ˈna. Ua faaineine aˈera ratou i te tahi opuaraa e ua tono atura i ta ratou mau pǐpǐ, e te tahi pǔpǔ feia apee ia Heroda, no te tamata i te faahapa ia ˈna.

Ua parau aˈera teie mau taata e: “E Rabi, ua ite matou e, e taata parau mau oe, e te haapii nei oe i te parau a te Atua ma te tia, ma te hirahira ore i te taata atoa; aore hoi oe e haapao i te tino o te taata nei. E teie nei, e faaite mai oe ia matou i to oe manaˈo; E mea au anei i te ture ia hopoi i te moni aufau na Kaisara, e aore anei?”

Aita o Iesu i vare i teie parau faatiatia. Ua taa ia ˈna e ia pahono oia: ‘Eita, eita e au i te ture aore ra eita e tia ia aufau i teie ture,’ e faahapahia oia i te orureraa i te hau ia Roma. Area ra, ia parau oia e: ‘E, e tia ia outou ia aufau i teie tute,’ e riri mai te mau ati Iuda, o tei au ore roa hoi i to ratou faatîtîraa ia Roma, ia ˈna. Ua pahono aturâ oia e: “Eaha outou i râmâ mai ai ia ˈu, e teie nei feia haavare? A faaite mai na i te moni aufau.”

Ua afai maira ratou i te tahi e ua ui atura Iesu e: “No vai teie nei hohoˈa e te parau?”

Ua pahono maira ratou e: “No Kaisara.”

“E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” I to ratou faarooraa i taua pahonoraa paari mau a Iesu ra, ua maere roa ihora teie mau taata, E ua faarue maira ia ˈna e haere atura.

I to ratou iteraa e aita te mau Pharisea i manuïa i te faahapa ia Iesu, ua haafatata maira te mau Sadukea, e parau ra hoi e aita e tia-faahou-raa, ia ˈna e ua ani atura: “E Rabi, i parau mai Mose, Ia pohe te hoê taata aore e tamarii, e faaipoipo te teina i tana vahine ra, e faafanautama i te tamarii na te tuaana. Toohitu pue tamaroa i te fetii hoê i ǒ matou nei, faaipoipo ihora te matahiapo i te vahine, e pohe atura aore e tamarii, vaiiho ihora i ta ˈna vahine na te teina; i na reira atoa te teina, o te toopiti ïa, i na reira hoi te tootoru, e tae noa ˈtura i te toohitu. E te hopea ihora, pohe atoa ˈtura te vahine. E teie nei, ia tae i te tia-faahou-raa ra, ei vahine oia na teihea i taua toohitu ra? ua faaipoipo hoi ratou atoa ia ˈna.”

Ei pahonoraa, ua na ô atura Iesu e: “E ere anei teie i te mea i hape ai outou, o to outou ite ore i te parau i papaihia ra, e te mana o te Atua? Ia tia faahou hoi te taata mai te pohe maira, e ore ïa e faaipoipo, e ore hoi e horoa e faaipoipo; e au râ ratou i reira i te mau melahi o te ao ra. Area te ora-faahou-raa o tei pohe ra, aitâ outou i taio i roto i te buka a Mose, e i parau mai te Atua ia ˈna i roto i te pu aihere ra e, O vau te Atua no Aberahama, e te Atua no Isaaka, e te Atua hoi no Iakoba? E ere te Atua i te Atua no te feia pohe, no te feia ora râ: e teie nei, e hape rahi to outou.”

I reira atoa, ua maere roa te feia rahi roa i te pahonoraa a Iesu. Ua farii atoa hoi vetahi mau papai parau e: “E te orometua, e parau-tia rahi ta oe.”

A ite ai te mau Pharisea e ua mamû roa te mau Sadukea i mua ia Iesu, ua haere maira ratou ia ˈna ra. No te tamata faahou ia ˈna, ua ui maira te hoê papai parau i rotopu ia ratou e: “E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?”

Ua pahono atura Iesu: “Teie te parau rahi o te ture ra, E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; o te parau teie i hau i mua. E mai te reira atoa te piti, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na. Aita ˈtu â parau e hau i te reira.” Ua na ô faahou atura Iesu e: “Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.”

Ua parau maira te papai parau e: “Oia mau, e te orometua, e parau-tia ta oe i parau mai nei; hoê roa hoi Atua e aita ˈtu oia anaˈe ra. E te hinaaro atu ia ˈna ma te aau atoa, e ma te ite atoa, e ma te varua atoa, e ma te puai atoa, e te aroha i te taata-tupu mai to ˈna aroha ia ˈna ihora, e rahi ïa i tei hopoihia ia pau taatoa i te auahi, e te mau tusia atoa ra.”

I to ˈna iteraa e ua pahono mai teie papai parau ma te maramarama, ua parau atura Iesu e: “Aore oe i atea ê atu i te basileia o te Atua ra.”

A toru aˈenei mahana i teie nei—sabati, monire, e mahana piti—to Iesu haapiiraa i roto i te hiero. Ua faaroo mai te nunaa ia ˈna ma te au maitai, area te mau raatira haapaoraa ra, ua imi ratou i te ravea no te taparahi ia ˈna, aita râ ratou i manuïa. Mataio 22:15-40; Mareko 12:13-34; Luka 20:20-40.

▪ Eaha te opuaraa ta te mau Pharisea i faaineine no te faahapa ia Iesu, e eaha te ohipa e tupu ia parau atu oia e e aore ra eita?

▪ Mea nafea to Iesu faahaperaa i te mau tamataraa a te mau Sadukea no te faahapa ia ˈna?

▪ Eaha te tahi atu tamataraa ta te mau Pharisea i rave i nia ia Iesu, e eaha ˈtura te hopea?

▪ I roto i ta ˈna taviniraa hopea i Ierusalema, ehia mahana to Iesu haapiiraa i roto i te hiero, e eaha te faahopearaa?