Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Arataihia i mua ia Ana, e i muri aˈe, i mua ia Kaiapha

Arataihia i mua ia Ana, e i muri aˈe, i mua ia Kaiapha

Pene 119

Arataihia i mua ia Ana, e i muri aˈe, i mua ia Kaiapha

RUURUUHIA mai te tahi taata rave hara ra, ua arataihia ihora o Iesu i mua ia Ana, tei riro na ei tahuˈa teitei mana roa i mutaa ihora. O Ana te tahuˈa teitei i to Iesu haamaereraa i te mau orometua ati Iuda i te hiero, i te 12raa o to ˈna matahiti. I muri iho, e rave rahi mau tamaiti a Ana o tei tavini ei tahuˈa teitei, e i teie nei, tei to ˈna hunoa ra o Kaiapha, teie toroa.

Eita e ore e ua arataihia na mua o Iesu i te fare o Ana no te mea e mai mutaa ihora mai â, e tiaraa teitei mau to teie tahuˈa rahi i roto i te oraraa faaroo ati Iuda. Na roto i teie farereiraa i ǒ Ana ra, ua nehenehe o Kaiapha e haaputuputu i te Sunederi, oia hoi na 71 melo o te tiribuna teitei ati Iuda, e tae noa ˈtu i te tahi mau ite haavare.

I teie nei, te aniani ra te tahuˈa rahi ra o Ana, ia Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e no nia i ta ˈna haapiiraa. Teie râ ta Iesu i pahono atu: “I parau faaite noa vau i te taata atoa; e tiâ vau i roto i te mau sunago ra e i roto i te hiero ra i te haapiiraa, i te vahi e rǔrǔ ai te ati Iuda ra: aore roa vau i parau i te vahi moemoe. Eaha oe i ui mai ai ia ˈu? e ui atu i te feia i faaroo mai i ta ˈu i parau atu ia ratou ra. Ua ite hoi ratou i ta ˈu i parau atu.”

I reira, ua poara maira te hoê o te feia toroa e tia noa ra i pihai iho ia Iesu, i nia i te mata, i te na ôraa mai e: “E na reira oe i te parau atu i te tahuˈa rahi?”

Ua pahono atura Iesu e: “Ua hapa ta ˈu i parau aˈenei, a faaite mai na i te hapa; e parau-tia râ, eaha hoi oe i moto mai ai ia ˈu?” I muri aˈe i teie paraparauraa, ua tono atura o Ana ia Iesu tei ruuruuhia ra, ia Kaiapha ra.

I taua taime ra, ua haamata te mau tahuˈa rahi atoa e te feia paari e te mau papai parau, oia mau, te Sunederi taatoa, i te haaputuputu mai. E au ra e ua haaputuputu ratou i ǒ Kaiapha. Oia mau, aita roa ˈtu i tia i te ture ati Iuda ia faatupu i teie huru haavaraa i te po o te oroa Pasa. Aita râ te reira i tapea i te mau raatira haapaoraa ia faatupu i ta ratou opuaraa ino.

Tau hebedoma na mua ˈˈe, i to Iesu faatiaraa mai ia Lazaro, ua faaoti ê na te Sunederi e e tia ia haapohe ia ˈna. E piti noa mahana na mua ˈtu, i te mahana toru, ua haaputuputu te mau tia o te haapaoraa no te faaoti e haru ia Iesu na roto i te tahi ravea haavarevare no te taparahi ia ˈna. A feruri na, ua oti ê na ta ˈna utua i te faataahia hou oia e haavahia ˈi!

I teie nei, te imihia ra te mau ite o te faaite mai i te tahi faahaparaa ia itehia mai te tahi tumu no te pariraa ia Iesu. Teie râ, aita e ite i itehia mai o tei tuea maitai ta ratou parau. I te pae hopea, ua tia maira e piti na ite e ua parau maira e: “Ua ite matou ia ˈna i te parauraa e, E vavahi au i teie nei hiero i hamanihia e te rima nei, e ua rui toru anaˈe ua faatia ïa vau i te tahi aore i hamanihia e te rima.”

Ua ani maira o Kaiapha e: “Eita oe e parau mai i ta teie nei mau taata e parau ia oe nei?” Aita râ o Iesu i pahono noa ˈtu. Mea haama roa no te Sunederi, no te mea noa ˈtu teie pariraa haavare, aita te mau ite i nehenehe e faatuati i ta ratou parau. No reira te tahuˈa rahi i tamata ˈi i te tahi atu ravea.

Ua ite o Kaiapha e mea au ore roa na te mau ati Iuda i te taata e parau noa mai e e Tamaiti oia na te Atua. E piti taime na mua ˈtu, ua oioi noa ratou i te parau e e taata faaino o Iesu e e tia ia taparahi ia ˈna, no te mea ua hape ratou i te manaˈoraa e ua parau oia e ua aifaito o ˈna i te Atua. Ua ani atura o Kaiapha ma te haavarevare e: “Te faatǎpǔ atu nei au ia oe i te Atua ora ra, e e faaite mai oe ia matou, e o oe anei te Mesia, te Tamaiti a te Atua?”

Noa ˈtu eaha te manaˈo o te mau ati Iuda, o Iesu mau iho â te Tamaiti a te Atua. E ia mamû noa oia, e au ra ïa e te patoi ra oia i to ˈna tiaraa Mesia. No reira o Iesu i pahono atu ai ma te itoito e: “O vau ïa; e e ite outou i te Tamaiti a te taata i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi ra.”

I reira, ua faahua aˈera o Kaiapha na roto i te hahaeraa i to ˈna ahu e ua na ô atura: “Ua faainaina Atua oia! eaha ˈtu â to tatou ite, inaha, ua ite hua outou i to ˈna faainaina Atua! Eaha to outou na manaˈo?”

Ua parau maira te Sunederi e: “E au ia ˈna te pohe.” I reira, ua haamata ihora ratou i te faaooo ia ˈna, e e rave rahi mau parau faaino o ta ratou i taora atu ia ˈna. Ua poara ratou i to ˈna mata e ua tutuha roa ˈtu. Ua tutuha aˈera vetahi i to ˈna mata e ua moto ihora ia ˈna ma te faaooo atu e: “A faaite mai na, e te Mesia e, i tei poara ˈtu ia oe na.” Ua tupu teie ohipa hamani ino e te tia ore i te po i haavahia ˈi o Iesu. Mataio 26:57-68; 26:3, 4; Mareko 14:53-65; Luka 22:54, 63-65; Ioane 18:13-24; 11:45-53; 10:31-39; 5:16-18.

▪ Na mua roa, ihea to Iesu aratairaahia, e eaha te ohipa i ravehia i nia ia ˈna?

▪ Ihea to Iesu aratairaahia i muri iho, e eaha te tumu?

▪ Mea nafea to Kaiapha raveraa ia faaoti te Sunederi e e tia ia haapohe ia Iesu?

▪ Eaha te ohipa hamani ino e te tia ore i ravehia i taua haavaraa ra?