Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te nehenehe e rave i te mahana Sabati?

Eaha te nehenehe e rave i te mahana Sabati?

Pene 32

Eaha te nehenehe e rave i te mahana Sabati?

I TE tahi atu mahana Sabati, ua tomo atura o Iesu i roto i te hoê sunago i pihai noa ˈtu i te Miti o Galilea. I reira, te vai ra te hoê taata tei mǎrô roa to ˈna rima atau. Te tamoemoe noa ra te mau papai parau e te mau Pharisea ia Iesu no te hiˈo e e faaora anei oia i taua taata nei. E inaha, ua ani atura ratou ia ˈna: “E au anei i te ture ia faaora i te sabati?”

Te manaˈo ra te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda e e faatia te ture ia faaorahia te hoê taata maˈi i te mahana Sabati mai te peu noa e te fifi ra to ˈna ora. Ei hiˈoraa, e haapii na ratou e, i te mahana Sabati, e opani te ture ia rapaau i te hoê ivi tei maoˈi. No reira te mau papai parau e te mau Pharisea e uiui ai ia Iesu no te tamata i te faahapa ia ˈna.

Teie râ, ua ite Iesu e eaha to ratou feruriraa. Ua taa atoa hoi ia ˈna e ua rave mai ratou i te hoê manaˈo etaeta roa o te ore roa ˈtu e tano ra i te mau Papai, no nia i te mea e riro ei ofatiraa i te ture e opani ra e ia ravehia i te tahi ohipa i te mahana Sabati. Ua rave aˈera o Iesu ia tupu te hoê patoiraa rahi i to ˈna parauraa ˈtu i te taata tei mǎrô te rima e: “A tia mai oe i ropu nei.”

Ua fariu tia ˈtura Iesu i nia i te mau papai parau e te mau Pharisea e ua na ô atura e: “O vai ia taata i roto ia outou na, hoê a ˈna mamoe e ia mairi i roto i te apoo i te sabati, e ore e rave atu, e ume mai i nia?” I te mea hoi e e nehenehe ratou e hoonahia i te hoê mamoe, aita ˈtura ïa ratou e vaiiho atu ia ˈna i roto i te apoo e poipoi aˈe, no te mea e nehenehe o ˈna e ino e e topa roa mai ïa to ˈna moni hoo. Hau atu â, te na ô ra te mau Papai e: “E haapao â te taata parau-tia ra i ta ˈna puaa ia ora.”

Ei faatuatiraa i taua parau nei, te na ô râ o Iesu e: “E ere anei e maitai rahi to te taata i to te mamoe? E au maori te ture ia hamani maitai i te sabati.” Aita ta te mau upoo faatere haapaoraa e nehenehe e pahono atu i teie huru feruriraa tano mau e tei î atoa i te here, e ua mamû noa ˈtura ratou.

No to ˈna peapea, e to ˈna inoino to ratou maamaa e to ratou etaeta, ua hiˈo noa ˈtura Iesu ia ratou. Ua na ô atura oia i te taata maˈi e: “A titoo mai na i to rima.” Ua titoo maira oia e ua ora aˈera to ˈna rima.

Maoti hoi i te oaoa no te mea ua ora te rima o teie taata, ua haere ê atura te mau Pharisea e ua faaineine oioi aˈera i te tahi opuaraa ino e te pǔpǔ feia apee ia Heroda no te taparahi ia Iesu. Eita e ore e te vai ra i roto i teie pǔpǔ politita te tahi mau melo o te faaroo Sadukea. Mai tei matauhia, e patoi tahaa ˈtu teie pǔpǔ politita i te mau Pharisea, teie râ, ua tahoê maitai ratou no te patoi atu ia Iesu. Mataio 12:9-14; Mareko 3:1-6; Luka 6:6-11; Maseli 12:10; Exodo 20:8-10.

▪ Eaha te ohipa o tei faatupu i te tahi patoiraa i rotopu ia Iesu e te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda?

▪ Eaha te manaˈo o teie mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda no nia te faaoraraa maˈi i te mahana Sabati?

▪ Eaha te parabole ta Iesu i faaohipa no te patoi atu i to ratou manaˈo hape?