Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faahanahanahia hou to ˈna mahana fanauraa

Faahanahanahia hou to ˈna mahana fanauraa

Pene 2

Faahanahanahia hou to ˈna mahana fanauraa

I MURI aˈe i to Gaberiela faaiteraa ia Maria e e fanau oia i te hoê tamaiti o te riro mai ei arii e a muri noa ˈtu, ua ani atura o Maria e: “Eaha ïa e tia ˈi aore hoi au i ite i te taata?”

Ua faataa maira o Gaberiela e: “E pou mai te [varua moˈa] i nia iho ia oe, e na te mana o te Teitei e tamǎrû i nia iho ia oe, e parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.”

Ia tiaturi o Maria i ta ˈna poroi, ua na ô faahou atura o Gaberiela e: “E inaha hoi to tuaana o Elisabeta, ua tô atoa oia i te tamaiti i to ˈna ruhiruhiaraa nei; e o te ono hoi teie o to ˈna marama o tei parauhia ra, e ui. Aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.”

Ua farii aˈera o Maria i te parau a Gaberiela. E eaha ta ˈna i pahono atu? Ua na ô aˈera oia: “Inaha ei tavini au no [Iehova], ia na reirahia mai au mai ta oe i parau na.”

I muri aˈe i to Gaberiela revaraa ˈtu, ua faaineine aˈera o Maria i te haere atu e farerei ia Elisabeta, o te ora ra e ta ˈna tane o Zakaria i nia i te hoê vahi mouˈa no Iudea. E tere roa teie e toru paha aore ra e maha mahana te maoro mai te vahi nohoraa mai o Maria i Nazareta.

I to Maria tapaeraa ˈtu i te fare o Zakaria, ua tomo atura oia i roto i te fare e ua aroha ˈtura i te taata. I reira, ua î aˈera o Elisabeta i te varua moˈa e ua na ô atura ia Maria e: “O oe tei hau i te maitai i te vahine nei, e e maitai hoi te huaai o to oe opu. No te aha ra hoi au i itehia mai ai, i haere mai ai te metua vahine a tau Fatu ia ˈu nei? Inaha hoi tei te ôraa mai to reo i te aroharaa mai ia ˈu nei i roto i tau tariˈa, ua ouˈa iho nei te tamaiti i roto i tau opu i te oaoa.”

I to ˈna faarooraa i teie parau, ua pahono atura o Maria ma te aau mehara e: “Ua faarahi tau varua [ia Iehova], e ua oaoa tau aau i te Atua o to ˈu Ora; oia aore i vahavaha i te haehaaraa o to ˈna tavini, e teie nei, e parau te mau ui atoa ia ˈu, e o vau tei maitai. E ravea rahi hoi ta ˈna ta tei mana ra ia ˈu nei.” Teie râ, noa ˈtu te haamaitairaa o ta ˈna i fanaˈo, ua faatae atu o Maria i te hanahana atoa i te Atua ra. Ua parau ihora oia: “E iˈoa moˈa to ˈna. E tia to ˈna aroha i te vairaa i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra, i tera ui, i tera ui.”

Ua arue faahou o Maria i te Atua na roto i te hoê himene tei riro ei parau tohu i faauruahia mai, i te na ôraa e: “E faaite oia i te puai i tana rima, e haapurara oia i te manaˈo teitei o te teoteo. E huri oia i te feia mana i raro i to ratou terono; e faateitei i te feia haehaa. E faaî oia i te feia i ere i te maitai; e te feia taoˈa rahi ra, e faahoˈi ïa oia ma te ore. E tauturu oia i tana tavini ia Iseraela, i te haamanaˈo-maite-raa i to ˈna aroha (ta ˈna i parau mai i to tatou hui tupuna ra,) ia Aberahama e to ˈna huaai e a muri noa ˈtu.”

Ua faaea o Maria ia Elisabeta ra e toru aˈe avaˈe, e mea papu maitai e ua riro oia ei tauturu no ˈna i roto i te mau hebedoma hopea o te hapuraa o Elisabeta. Mea faahiahia mau ia ite e ua tahoê mai teie na vahine haapao maitai e piti, o tei hapu na roto i te tauturu o te Atua, i taua taime faufaa roa o to raua oraraa!

Ua tapao anei outou i te hanahana tei faataehia ˈtu ia Iesu ra hou to ˈna fanauraahia mai? Ua pii o Elisabeta ia ˈna “tau Fatu,” e ua ouˈa te tamarii i roto i to ˈna opu ma te oaoa i te taeraa mai o Maria. Area i muri aˈe râ, eita vetahi e faatura noa ˈˈe ia Maria e te tamarii o ta ˈna e fanau mai, mai ta tatou e ite atu. Luka 1:26-56.

▪ Eaha ta Gaberiela i parau no te tauturu ia Maria ia ite e mea nafea oia e hapu ai?

▪ Mea nafea to Iesu faahanahanaraahia hou oia a fanauhia mai ai?

▪ Eaha ta Maria i parau i roto i te hoê himene arueraa i te Atua tei riro ei parau tohu?

▪ Ehia maororaa to Maria faaearaa ia Elisabeta ra, e no te aha e mea tano mau â ia faaea o Maria ia Elisabeta ra i roto i taua area taime ra?