Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Fariihia i ǒ te hoê Pharisea

Fariihia i ǒ te hoê Pharisea

Pene 83

Fariihia i ǒ te hoê Pharisea

TEI te fare o te hoê Pharisea tiaraa teitei noa râ o Iesu e no faaora noa ˈtura oia i te hoê taata i roohia i te maˈi hopue. I to ˈna iteraa e te maiti ra te mau manihini i te mau parahiraa faahiahia roa ˈˈe, ua horoa ihora oia i te hoê haapiiraa no nia i te haehaa.

Te na ô ra o Iesu e: “Ia parauhia mai oe e haere i te oroa faaipoiporaa, eiaha e haere i te vahi teitei i te amuraa maa ra, o te parau-atoa-hia te hoê taata teitei atu; o te haere atu hoi taua taata i parau ia orua ra, o te parau atu ia oe e, A tuu mai i tena na vahi i teie nei taata, o te haere haama noa ˈtu hoi oe i te vahi haehaa.”

No reira, ua aˈo atura Iesu e: “Ia parauhia râ oe ra, e haere noa ˈtu i te vahi haehaa, e ia tae mai tei parau ia oe ra, ia na ô mai oia ia oe e, E hoa ino, a haere atu oe i nia ˈtu: tura ˈtura oe i reira i mua i te aro o taua feia atoa i te amuraa maa ra.” Ua faaoti aˈera Iesu e: “O tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”

I muri iho, ua parau atura o Iesu i te Pharisea tei titau manihini mai ia ˈna e ua faaite aˈera e mea nafea ia pûpû i te hoê amuraa maa faufaa mau i mua i te aro o te Atua. “Ia faatupu oe i te amuraa maa avatea e te amuraa ahiahi, eiaha e parau atu i to mau hoa, e to mau taeae, e to fetii e te feia mana taata-tupu ra; o te parau atoa mai hoi ratou ia oe, o te tahoo mai ratou ia oe. Ia faatupu râ oe i te oroa amuraa maa, o te taata rii te tii atu, te anapero, te pirioi, e te matapo; e e ao ïa to oe i reira; [no te mea aita ta ratou e taoˈa e faahoˈi mai na oe.]”

Te taata e pûpû i te hoê amuraa maa mai teie te huru na te feia riirii, e oaoa ïa oia, no te mea, mai ta Iesu i faataa i te taata i titau manihini mai ia ˈna, “e utuahia mai hoi oe ia tae i te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ra.” Ua faatupu aˈera te faatiaraa a Iesu no nia i taua amuraa maa faahiahia mau ra, i te manaˈo no te tahi atu amuraa maa i roto i te feruriraa o te hoê manihini. Ua na ô aˈera oia e: “E ao to te taata e amu i te maa i te basileia o te Atua ra.” Tera râ, mai ta Iesu e faaite atu na roto i te hoê parabole, aita te taatoaraa e haafaufaa ra i teie tiaturiraa oaoa mai tei titauhia.

“E amuraa rahi maa ahiahi ta te hoê taata, e ua parau atura i te taata e rave rahi: e tae aˈera i te hora e amu ai ra, ua tono atura oia i te tavini e parau atu i te feia i parauhia ra, E haere mai, ua nahonaho roa aore e mea toe. Ua otohe anaˈe ihora râ ratou, aore toe. Na ô maira te hoê, I hoo na vau i te hoê maa fenua, e haere hoi au e hiˈo e tia ˈi; ia tiahia vau ia oe. Ua parau maira te tahi, I hoo na vau i te puaatoro e pae zugo, e te haere nei au e tamata; ia tiahia vau ia oe. Ua parau maira hoi te tahi, I faaipoipo na vau i te vahine, eita hoi au e tia ia haere.”

Auê ïa mau patoiraa faufaa ore e! Inaha, mea matauhia ia hiˈopoa i te hoê fenua aore ra te hoê animala na mua ˈˈe e hoo mai ai, no reira, e ere ïa i te mea faufaa roa ia hiˈopoa faahou i muri aˈe. Oia atoa, eita hoi e tia i te hoê taata ia vaiiho i ta ˈna faaipoiporaa ia tapea ia ˈna ia farii i teie titauraa manihini faufaa mau. No reira, i to ˈna faarooraa ˈtu i teie mau patoiraa, riri roa ˈˈera te fatu fare e ua faaue ihora i ta ˈna tavini e:

“A haere i tena na i te mau aroâ e te mau eˈa piri i te oire nei, e aratai mai i te taata rii, e te anapero, e te pirioi, e te matapo. E muri aˈera, ua parau maira taua tavini ra, E te fatu, ua oti aˈenei ta oe i faaue maira, e te atea noa nei â. Ua parau atura taua fatu ra i te tavini, A haere i nia i te mau eˈa rarahi e te mau pae aua ra, e onoono maite atu i te taata ia haere mai, ia î roa tau fare. . . . E ore roa te hoê i taua feia i parauhia ra e amu iti noa ˈˈe i ta ˈu nei amuraa maa.”

Eaha te auraa o taua parabole ra? Te faahohoˈa ra “te fatu” tei pûpû i te amuraa maa i te Atua ra o Iehova; “te tavini” tei faatae i te titauraa manihini, o Iesu Mesia ïa; e te ‘amuraa maa rahi ahiahi’ ra, o te mau ravea ïa no te riro ei melo no te Basileia o te raˈi.

Te feia matamua i titau-manihini-hia no te riro ei melo no te Basileia, na mua roa ˈˈe, o te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda ïa o te tau o Iesu. Teie râ, ua patoi ratou i te titauraa manihini. No reira, mai te Penetekose iho â râ o te matahiti 33, ua faataehia ˈtura te piti o te titauraa i te feia tei haavahavahahia e te feia haehaa no roto mai i te nunaa ati Iuda. Aita râ te feia i pahono mai i navai no te faaî i na parahiraa e 144 000 i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. No reira, i te matahiti 36, e toru matahiti e te afa i muri aˈe, ua faataehia ˈtura te toru o te titauraa e te titauraa hopea atoa, i te feia peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda e ua tamau noa te haaputuputuraa o teie mau taata e tae roa mai i to tatou nei tau. Luka 14:1-24.

▪ Eaha te haapiiraa no nia i te haehaa ta Iesu i horoa?

▪ Nafea te hoê taata e nehenehe ai e pûpû i te hoê amuraa maa faufaa mau i mua i te aro o te Atua, e no te aha oia e oaoa ˈi?

▪ No te aha e mau patoiraa faufaa ore anaˈe ta te mau manihini i faahiti?

▪ Eaha ta te parabole a Iesu no nia i te ‘amuraa maa rahi ahiahi’ e faahohoˈa ra?