Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hoê tere huna i Ierusalema

Hoê tere huna i Ierusalema

Pene 65

Hoê tere huna i Ierusalema

TEI te tau auhune o te matahiti 32 tatou, te fatata maira te oroa patiaraa tiahapa a te ati Iuda ra. Mai te taime mai â i opua ˈi te ati Iuda e taparahi ia Iesu, i te oroa Pasa o te matahiti 31 ra, ua faatupu rahi Iesu i ta ˈna ohipa i Galilea. E au ra e, mai reira mai, ua haere noa ˈtu o Iesu i Ierusalema no te apiti atu i na oroa matahiti e toru a te mau ati Iuda.

I taua taime ra, te rû nei te hui taeae o Iesu ia ˈna, ua parau maira ia ˈna e: “E vaiiho mai na i teie nei fenua, e haere atu na oe i Iudea.” O Ierusalema te oire rahi roa ˈˈe o Iudea e oia atoa te pu o te haapaoraa o te fenua. Teie hoi te haaferuriraa o ta ˈna mau taeae: “Tei imi hoi i te roo ra, aita a ˈna mea rave huna, e te rave nei oe i taua mau mea nei, e faaite hua oe ia oe iho i te vahi taata.”

Noa ˈtu e aita o Iakobo, o Simona, o Iosepha e o Iuda i tiaturi e o Iesu, to ratou taeae matahiapo, te Mesia, ua hinaaro ratou ia faaite oia i ta ˈna mau semeio i te feia o tei putuputu mai no te oroa. Tera râ, ua ite Iesu i te fifi. Ua parau atura ia ratou e: “Aita to te ao e riri mai ia outou; te riri mai nei râ ia ˈu, o te mea vau i faaite hua ˈtu e, e parau iino ta ratou.” No reira ˈtura Iesu i parau ai i to ˈna mau taeae e: “A haere outou i taua oroa ra, e ore au e haere vave atu i reira.”

E hitu mahana te maoraraa o te oroa patiaraa tiahapa ra e e faaoti oia i te vau o te mahana ma te hanahana mau. E faahope oia i te matahiti faaapuraa; e tau oaoaraa rahi hoi te reira e te arueraa atoa. E rave rahi mahana i muri aˈe i to te mau taeae o Iesu revaraa ˈtu e te rahiraa o te mau ratere, ua haere huna maira Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ aita râ i haere faaite mai. Ua haere maira ratou na roto i te hoê oire rii no Samaria, aita râ ratou i rave i te eˈa matarôhia piri i Ioridana.

No te mea hoi e tapae o Iesu e to ˈna hui taata i roto i te hoê oire rii no Samaria, ua tono atura oia i te vea na mua ia ˈna no te faaineine i te mau mea. Aita aˈera râ te taata i farii ia ˈna, no te mea te haere tia ra oia i Ierusalema. Ite aˈera o Iakobo e o Ioane i te reira, ma te riri atoa, ua na ô maira raua ia Iesu e: “E te Fatu, e tia anei ia oe ia parau mâua i te auahi ia mairi mai no nia i te raˈi, ia pau atu ratou?” Ua faahapa ˈtura râ Iesu i ta raua uiraa, e haere atura ratou i te tahi oire iti.

E te haere noa ra ratou na te eˈatia, ua parau maira te hoê papai parau ia Iesu e: “E te Fatu, e pee atu vau ia oe i to oe mau haerea atoa.”

Ua pahono maira Iesu ia ˈna e: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” Ua hinaaro o Iesu, i te na reiraraa oia, e faaite i taua taata ra i te mau haafifiraa ta ˈna e nehenehe e farerei ia riro mai oia ei pǐpǐ na ˈna ra. E au ra râ, e teoteo rahi to taua papai parau ra, aore atura i farii i te taui i to ˈna oraraa.

Ua pii atura Iesu i te tahi taata, na ô atura e: “A pee mai ia ˈu.”

Ua pahono maira râ oia e: “A tuu aˈe na ia ˈu e haere au e tanu i tau metua tane.”

Ua parau atura Iesu ia ˈna e: “E vaiiho atu na i tei pohe e tanu i to ratou i pohe ra: e haere râ oe e poro haere i te basileia o te Atua.” E mea papu e aitâ te metua tane o taua taata ra i pohe no te mea e ore te tamaiti e tia ˈtu i reira no te faaroo ia Iesu mai te peu e ua pohe oia. Ua hinaaro râ oia e ani ia Iesu ia tiai maa taime iti ia pohe to ˈna metua tane. Aita oia i ineine, i roto i to ˈna oraraa, i te tuu i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua.

E te haere noa ra Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na te eˈatia o Ierusalema ra. Ua parau atoa maira te tahi taata e: “E te Fatu, e pee atu vau ia oe; e tuu na râ oia ia ˈu, e poroi na vau i to ˈu ra fetii.”

Ua pahono maira Iesu ia ˈna, na ô maira: “O te taata e tuu i te rima i nia i te arote a hiˈo ai i muri, e ore ïa e au i te basileia o te Atua.” E tia i te feia e hinaaro ra e riro ei pǐpǐ na Iesu ia hiˈo tamau noa i nia te taviniraa o te Basileia. Mai te hoê taata faaapu atoa, e riro ta ˈna reni aroteraa i te fefe mai te peu e e fariu ê oia ma te ore e hiˈo tamau i mua ia ˈna, te taata atoa o tei hiˈo i muri ia ˈna, i nia i te amuiraa o te mau mea tahito nei, e ohie oia i te faaatea ˈtu i te eˈa e aratai i te ora. Ioane 7:2-10; Luka 9:51-62; Mataio 8:19-22.

▪ O vai ma te mau tuane o Iesu, e eaha ta ratou e manaˈo ra no ˈna?

▪ No te aha te feia no Samaria i ore ai i farii maitai ia vetahi ê, e eaha ta Iakobo e ta Ioane e hinaaro ra e rave?

▪ Eaha na aparauraa e toru ta Iesu i rave i nia i te eˈatia, e mea nafea Iesu i te faahiˈoraa i te faufaa o te taviniraa ma te faaite i te hoê huru feruriraa haapae?