Eaha to roto?

Tapura tumu parau

I Betania, i te fare o Simona ra

I Betania, i te fare o Simona ra

Pene 101

I Betania, i te fare o Simona ra

I TO Iesu faarueraa ˈtu ia Ieriko, ua haere atura oia i Betania. E titauhia fatata te mahana taatoa no te tere atu i reira no te mea e tia ia paiuma i nia e 19 kilometera na nia i te vahi fifi roa ia haere. E 250 metera o Ieriko i raro i te faito o te miti, area o Betania ra, fatata e 760 metera i nia ˈtu i te faito o te miti. Te haamanaˈo ra paha outou e tei Betania o Lazaro e to ˈna mau tuahine i te faaearaa. Fatata e 3 kilometera teie oire iti ia Ierusalema, i te pae hitia o te râ o te mouˈa i Oliveta ra.

E rave rahi tei tae ê na i Ierusalema no te oroa o te Pasa. Ua haere oioi mai ratou no te tamâ ia ratou ia au i te peu moˈa. Peneiaˈe paha ua tapea ratou i te hoê tino pohe aore ra ua rave ratou i te tahi atu ohipa o tei haaviivii ia ratou. No reira, e haapao ratou i te mau peu i titauhia no te tamâ ia ratou iho ia nehenehe ratou e faatupu i te oroa o te Pasa ma te tia. A haaputuputu ai teie feia matamua i te hiero, e rave rahi o te uiui ra ahiri e e haere mai anei o Iesu i te oroa Pasa.

Ua riro o Ierusalema ei pu no te aimârôraa no nia ia Iesu. Ua ite hoi te taata e te hinaaro ra te mau faatere haapaoraa e haru ia Iesu no te taparahi ia ˈna. Inaha, ua horoa ratou i te tahi mau faaueraa e ia ite noa ˈtu te taata e teihea roa o ˈna, ia haere mai ïa ratou e faaite ia ratou e tia ˈi. E toru taime i roto i te mau avaˈe na mua ˈtu—i te Oroa patiaraa tiahapa, i te Oroa o te faahouraa e, i muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raa ia Lazaro—ua tamata teie mau faatere haapaoraa i te taparahi ia ˈna. No reira, te aniani ra te mau taata e, e haere faahou mai anei o Iesu i mua i te aro o te taata? “Eaha to outou na manaˈo?” o ta ratou ïa e ani ra ratou ratou iho.

I taua taime ra, ua tapae atura o Iesu i Betania e ono mahana na mua ˈˈe i te Pasa, e topa i te 14 no Nisana ia au i te kalena ati Iuda. Ua tae atu o Iesu i Betania i te ahiahi mahana pae, oia hoi te omuaraa o te 8 no Nisana. Aita hoi o ˈna i nehenehe e ratere mai i Betania i te mahana maa no te mea ua opanihia e ratere i te mahana Sabati—mai te toparaa mahana i te mahana pae e tae atu i te toparaa mahana i te mahana maa—e te ture ati Iuda. Eita e ore e ua haere atu o Iesu i te fare o Lazaro, mai ta ˈna i rave na mua ˈtu, e e faaea ˈtu ai i reira i te po mahana pae.

Teie râ, ua titau manihini te tahi atu taata e faaea ra i Betania ia Iesu e to ˈna mau hoa no te tamaa mai i te po mahana maa. O Simona teie taata, te hoê taata lepera i mutaa ihora, o ta Iesu paha i faaora na. Ia au maite i to ˈna huru rave ohipa, o Mareta tei raverave i pihai iho i te mau manihini. Area o Maria ra, e haapao maite oia ia Iesu, i teie râ taime, na roto i te hoê huru raveraa o te faatupu i te tahi peapea.

Ua tatara aˈera o Maria i te hoê farii iti alabata fatata 0.5 kilo, o te hoê monoˈi noanoa, “e monoˈi naradi”. Mea taoˈa rahi hoi te reira. Inaha, fatata hoê â to ˈna moni e te moni raveraa ohipa no te hoê matahiti! I to Maria niniiraa ˈtu i te monoˈi i nia i te upoo e te avae o Iesu e i to ˈna horoiraa i to ˈna avae e to ˈna rouru iho, ua î roa aˈera te fare i te hauˈa o taua monoˈi ra.

Ua riri ihora te mau pǐpǐ e ua na ô aˈera: “Eaha teie i haamauˈahia ˈi?” Ua na ô aˈera o Iuda Isakariota e: “Eaha teie nei monoˈi i ore i hoohia ˈi i te moni veo ia toru aˈe hanere, a hopoi atu ai na te taata rii ra?” Teie râ, aita o Iuda e haapeapea mau ra no te feia veve, inaha, ua eiâ oia i te moni i roto i te afata faufaa i faahereherehia e te mau pǐpǐ.

Ua parau atura o Iesu no te paruru ia Maria e: “Vaiiho noa ˈtu ïa.” “Eaha outou i haapeapea noa mai ai i teie nei vahine? e ravea maitai hoi ta ˈna ia ˈu nei. E tia mau â hoi te taata rii i ǒ outou nei, area vau e ore ïa e mau i ǒ outou nei. E teie nei monoˈi ta ˈna i ninii mai i nia i tau tino nei, no to ˈu ïa tanuraa. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, Te mau vahi atoa e parauhia ˈi teie nei evanelia i te ao atoa nei, e parau-atoa-hia ïa ta teie nei vahine i rave iho nei ei manaˈoraa ia ˈna.”

Ua hau atu i te 24 hora i teie nei to Iesu parahiraa i Betania e ua atutu roa te parau e tei reira o ˈna. No reira, e rave rahi feia o tei haere mai i te fare o Simona no te farerei ia Iesu, teie râ, ua haere atoa mai ratou e hiˈo ia Lazaro, inaha, tei reira atoa o ˈna. Ua imi atura te mau tahuˈa rahi i te ravea no te taparahi eiaha noa ia Iesu, ia Lazaro atoa râ. E te reira, no te mea e rave rahi mau taata o te tuu ra i to ratou faaroo i nia ia Iesu no te mea te ite ra ratou i te taata o ta ˈna i faatia mai mai roto mai i te feia pohe ra! Oia, mea ino mau â teie mau upoo faatere haapaoraa! Ioane 11:55–12:11; Mataio 26:6-13; Mareko 14:3-9; Ohipa 1:12.

▪ Eaha te aimârôraa e tupu ra i te hiero i Ierusalema e no te aha?

▪ No te aha e tia ˈi ia Iesu ia tapae mai i Betania i te mahana pae maoti hoi i te mahana maa?

▪ I to Iesu tapaeraa ˈtu i Betania, ihea roa paha to ˈna faaearaa i te Sabati?

▪ Eaha te ohipa o ta Maria i rave i tupu ai te hoê peapea e mea nafea to Iesu parururaa ia ˈna?

▪ Eaha te mea e haapapu ra i te ino rahi o te mau tahuˈa rahi?