Eaha to roto?

Tapura tumu parau

I mua i te Sunederi, e i muri aˈe i mua ia Pilato

I mua i te Sunederi, e i muri aˈe i mua ia Pilato

Pene 121

I mua i te Sunederi, e i muri aˈe i mua ia Pilato

TE HOPE ra te rui. Ua huna o Petero ia Iesu no te toruraa o te taime, e ua faaoti te mau melo o te Sunederi i ta ratou haavaraa haavare e ua purara ê atura. Tera râ, ua haaputuputu faahou ratou i te poipoi mahana pae i te aahiata, i teie râ taime, i roto i te piha a te Sunederi. E au ra e te hinaaro ra ratou e faatiamâ i te haavaraa i ravehia i te po i te pae o te ture. I to Iesu aratairaahia mai i mua ia ratou, ua parau ratou mai ta ratou iho i parau i te po na mua ˈtu ra e: “O te Mesia oe ra, a faaite mai ia matou.”

“Faaite noâ vau ia outou, e ore outou e faaroo,” o ta Iesu ïa i pahono atu. “E ia ui atoa ˈtu vau ia outou, e ore outou e parau mai ia ˈu.” Tera râ, ua faaite o Iesu ma te itoito e o vai ra oia, i te na ôraa e: “Teie a parahi te Tamaiti a te taata nei i te rima atau o te Atua mana ra.”

“O te Tamaiti maori oe na te Atua?” o ta ratou paatoa ïa e hinaaro ra e ite.

“E parau mau ta outou e parau na, o vau ïa,” o ta Iesu ïa i pahono atu.

Ua mauruuru roa teie mau taata e hinaaro ra e haapohe ia ˈna i teie pahonoraa. Ua riro hoi te reira no ratou ei parau faaino. “Eaha ˈtu â to tatou ite?” o ta ratou ïa i ani. “Tei ite hua tatou i to ˈna iho vaha.” Ua ruuruu aˈera ratou ia Iesu, ua afai atura ia ˈna e ua tuu ihora i te rima o te tavana roma ra o Ponotio Pilato.

Ua hiˈopoa atoa o Iuda, te taata i hoo ia Iesu, i te ohipa i tupu. I to ˈna iteraa e ua faautuahia o Iesu, ua tatarahapa ihora oia. No reira, ua haere atura oia i te mau tahua rahi ra e te feia paari e ua faahoˈi atura i na moni ario e 30, ma te faataa ˈtu e: “Ua hara vau, o vau i tuu i te taata hara ore nei.”

“Eaha ta matou i tena? tei ia oe iho tena,” o ta ratou ïa i pahono atu ma te aroha ore. No reira, ua taora atura o Iuda i te moni ario i roto i te hiero e ua haere atura no te tari ia ˈna. Teie râ, e au ra e ua fati te amaa i reira to Iuda taamuraa i te taura, e ua topa ˈtura to ˈna tino i nia i te mau ofai i raro mai, i reira oia i te purara-ê-raa.

Aita te mau tahuˈa rahi i taa e nafea râ e taua moni ario ra. Ua parau aˈera ratou e: “E hoo toto teie, eita e au i te ture ia tuu i roto i te pueraa moˈa nei.” No reira, i muri aˈe i to ratou paraparauraa, ua rave ihora ratou i teie moni no te hoo mai i te fenua o te potera ei vahi tanuraa i te feia ěê. Ua parauhia ˈtura teie fenua e “te fenua toto.”

Tei te aahiata noa râ i afaihia ˈtu ai o Iesu i te aorai o te tavana ra. Teie râ, aita te mau ati Iuda o tei apee mai ia ˈna i farii i te tomo atu no te mea te manaˈo ra ratou e e viiviihia ratou mai te peu e e tapiri atu ratou i te feia Etene. No reira, no te faatia i to ratou manaˈo, ua haere maira o Pilato i rapae. Ua ani atura oia: “I pari mai outou i teie nei taata i te aha?”

“Ahiri oia e ere i te taata hara ra, eita matou e tuu atu ia ˈna ia oe na,” o ta ratou ïa i pahono.

Aita hoi o Pilato e hinaaro ra e faaô atu ia ˈna i roto i teie ohipa, e ua parau atura oia e: “A rave maori outou a haava ˈtu ia ˈna i ta outou ture.”

Ma te faaite tahaa mai i to ratou hinaaro taparahi taata, ua parau maira te mau ati Iuda e: “Eita e au i te ture ia taparahi matou i te taata.” Oia mau, mai te peu e e taparahi ratou ia Iesu i te oroa Pasa ra, e tupu te arepurepuraa rahi no te mea e rave rahi taata o tei faatura ia Iesu. Area râ, mai te peu e e manuïa ratou i te turai i to Roma ia haapohe ia ˈna no te tahi tumu politita, e tiamâ mai ïa ratou i mua i te aro o te nunaa.

No reira, ma te ore e faaite i ta ratou haavaraa i rave na mua ˈtu i reira to ratou faahaparaa ia Iesu i te parau faaino, ua faahiti aˈera te mau raatira haapaoraa i te tahi atu mau pariraa. Ua tuu mai ratou e toru pariraa: “Ua ite aˈenei matou i teie nei taata [1] i te haapiˈoraa i teie nei fenua, [2] e te faaoreraa i te taoˈa aufau na Kaisara, [3] e te parauraa ia ˈna iho e, o te Arii ra oia o te Mesia.”

O te pariraa ra e ua parau o Iesu e e arii oia, tei haaferuri ia Pilato. Ua hoˈi atura oia i roto i te aorai, ua pii maira ia Iesu ia haere mai ia ˈna ra, e ua ani atura: “O te Arii oe o te ati Iuda?” Aore ra, ua ofati anei oe i te ture na roto i te parauraa ia oe iho ei arii e patoi ra ia Kaisara?

Ua hinaaro o Iesu e ite e eaha ta Pilato i ite ê na no ˈna ra, no reira oia i ui atu ai e: “Na oe iho anei tena na parau, e na vetahi ê anei oe i na reira mai ia ˈu?”

Ua faˈi aˈera o Pilato i to ˈna taa ore e i to ˈna hinaaro e ite i te ohipa i tupu. Ua na ô atura oia: “E ati Iuda anei au? Na to oe iho fenua e na te mau tahuˈa rarahi ra oe i tuu mai ia ˈu nei? Eaha na oe?”

Aita o Iesu i tamata i te ape i te tumu parau, oia hoi te parau no te mana arii. Eita e ore e e hitimahuta o Pilato i te pahonoraa o ta Iesu e horoa ˈtu. Luka 22:66–23:3; Mataio 27:1-11; Mareko 15:1; Ioane 18:28-35; Ohipa 1:16-20.

▪ Eaha te tumu te Sunederi i haaputuputu faahou ai i te poipoi aˈe?

▪ Mea nafea o Iuda i pohe ai, e eaha tei ravehia e na moni ario e 30?

▪ Maoti hoi e na ratou iho e taparahi ia Iesu, no te aha te mau ati Iuda i hinaaro ai e na to Roma e taparahi ia ˈna?

▪ Eaha te pariraa a te mau ati Iuda ia Iesu?