Eaha to roto?

Tapura tumu parau

I to Lazaro faatiaraahia mai

I to Lazaro faatiaraahia mai

Pene 91

I to Lazaro faatiaraahia mai

UA TAE maira o Iesu, i teie nei, e te feia atoa i apee mai ia ˈna, i te menema faahaamanaˈoraa o Lazaro. O te hoê ïa ana o tei opanihia i te hoê ofai. Ua parau ihora Iesu: “A huri ê atu na i te ofai.”

Ua patoi maira o Mareta, ma te taa ore â hoi i te opuaraa a Iesu: “E te Fatu,” o ta ˈna ïa i parau, “ua hauˈa i tena na, o te rui maha hoi teie.”

Ua ui atu râ o Iesu e: “Aore au i parau atu ia oe e, I faaroo oe ra e ite oe i te mana o te Atua?”

Ua huri-ê-hia ˈtura te ofai. E, ua hiˈo ihora Iesu i nia e ua pure atura oia ma te parau e: “E tau Metua, e haamaitai au ia oe, o oe i faaroo mai ia ˈu nei. Area vau ua ite au e e faaroo mai â oe ia ˈu, no teie nei râ mau taata e haaati mai ia ˈu nei i parau atu ai au, ia faaroo ratou e na oe au i tono mai.” Ua pure o Iesu i mua i te taata ia ite hoi ratou e te ohipa ta ˈna e fatata ra i te faatupu, mea na roto mai ïa i te mana no ǒ mai i te Atua ra. E ua pii aˈera oia ma te reo teitei e: “E Lazaro, a haere mai i rapae!”

I reira ra, ua haere maira o Lazaro i rapae. Ua taamu-noa-hiâ to ˈna na rima e to ˈna na avae, e ua vehîhia hoi to ˈna mata i te ahu. “A tatara, e tuu atu ia ˈna ia haere na,” o ta Iesu ïa i parau.

I to ratou iteraa i taua semeio ra, e rave rahi o te mau ati Iuda, tei haere mai e tamahanahana ia Maria e o Mareta, o tei tiaturi ia Iesu. Area vetahi ra, ua haere anaˈe ïa i te mau Pharisea ra e ua faaite atura i te ohipa i tupu. Ua haaputuputu oioi atura ratou e te mau tahuˈa rahi i te Sunederi, te tiribuna teitei ati Iuda ra.

I roto i te Sunederi, te vai ra o Kaiapha, te tahuˈa teitei i taua taime ra, e oia atoa te mau Pharisea, te mau Sadukea, te mau tahuˈa rahi, e vetahi mau tahuˈa tei riro na ei tahuˈa teitei. Ua autâ noa ratou ma te parau e: “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei. I vaiiho noa ˈtu â tatou ia ˈna mai teie nei â, e hope roa te taata i te faaroo ia ˈna; e e tae mai hoi to Roma e rave i to tatou nei vahi e te fenua atoa hoi.”

Noa ˈtu â ïa e ua ite te mau raatiraa haapaoraa e ‘e rave rahi tapao e ravehia ra’ e Iesu, te tapitapi noa nei ratou no to ratou tiaraa e to ratou mana. Ua riro te tia-faahou-raa o Lazaro ei faahaparaa rahi i te mau Sadukea no te mea aita ratou e tiaturi ra i te tia-faahou-raa.

I teie nei râ, ua parau maira o Kaiapha, peneiaˈe e Sadukea oia, e: “Aore hoi outou i manaˈo e e mea maitai ia tatou ia pohe atu te taata hoê ia ora te taata atoa nei, eiaha hoi ia pohe te fenua atoa.”

Na te Atua i turai ia Kaiapha ia parau i te reira, inaha hoi, ua papai o Ioane i muri iho e: “E ere râ i ta ˈna iho [ta Kaiapha] taua parau ra.” Te hinaaro mau ra o Kaiapha e parau e e tia ia haapohe ia Iesu ia ore O ˈna e haafifi rahi atu â i te toroa e te mana o to ratou tiaraa. Tera râ, mai ta Ioane e parau ra, ‘ua faaite atea maira o Kaiapha e e pohe Iesu no te reira fenua, e ere râ i to te reira fenua anaˈe ra, ia haaputuputu râ oia i te vahi hoê i te tamarii a te Atua i purara ê ra.’ Oia mau, te opuaraa a te Atua, ia pohe ïa Iesu ei hoo no te taatoaraa.

I teie nei, ua manuïa o Kaiapha i te turai i te Sunederi ia opua e haapohe ia Iesu. Tera râ, ua faarue o Iesu i taua vahi nei ma te faaarahia mai paha i teie mau opuaraa e Nikodemo, te hoê melo o te Sunederi o tei hiˈo maitai ia ˈna. Ioane 11:38-54.

▪ No te aha o Iesu i pure ai i mua i te taata hou oia i faatia faahou mai ai ia Lazaro?

▪ Ua nafea ˈtura te feia i ite i taua tia-faahou-raa ra?

▪ Na te aha e faaite ra i te ino rahi o te mau melo o te Sunederi?

▪ Eaha te opuaraa a Kaiapha, ua faaohipa râ te Atua ia ˈna no te tohu i te aha?