Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia fa mai te Tamaiti a te taata nei

Ia fa mai te Tamaiti a te taata nei

Pene 93

Ia fa mai te Tamaiti a te taata nei

TE PARAHI noa râ o Iesu i te pae apatoerau o te fenua (peneiaˈe paha i Samaria aore ra i Galilea), i te taime a uiui atu ai te mau Pharisea ia ˈna no nia i te taeraa mai o te Basileia. Te tiaturi ra ratou e e tae mai oia ma te hanahana rahi, teie râ ta Iesu i parau atu: “E ore te basileia o te Atua e tupu faaite hua mai: e ore hoi te taata e parau e, Teie inaha! e Tera inaha! inaha hoi! te basileia o te Atua tei roto ïa ia outou nei.”

E rave rahi taime, ua iritihia teie mau parau a Iesu, “tei roto ïa ia outou nei,” na roto i te mau parau ra “tei roto roa ïa ia outou iho.” No reira ˈtura, ua faaoti aˈera vetahi e te parau ra Iesu e tei roto te Basileia o te Atua i te mafatu o te mau tavini a te Atua. Teie râ, i te papuraa mau, aita te Basileia o te Atua e vai ra i roto i te mafatu o teie mau Pharisea faaroo ore, o ta Iesu e aparau atura. Tei roto râ ia ratou i te mea e te parahi ra te taata i maitihia ei Arii no te Basileia o te Atua oia hoi o Iesu Mesia, i rotopu ia ratou.

E mea papu e i muri aˈe i te revaraa o te mau Pharisea, ua tamau â o Iesu i te aparau e ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te taeraa mai o te Basileia. Te manaˈo taa ê nei oia i to ˈna parahiraa a muri aˈe i roto i te mana o te Basileia, i to ˈna faaararaa e: “Ia parau maira ratou ia outou e, Teie inaha, e Tera inaha, eiaha e haere atu, eiaha e pee noa ˈtu [i teie mau Mesia haavare]. Mai te uira hoi e anapa i te tahi pae raˈi ra, e anaana noa ˈtura i te tahi pae raˈi, oia atoa te faraa mai o te Tamaiti a te taata nei ia tae i to ˈna ra tau.” Te faataa ra ïa o Iesu e mai te uira e itehia i roto i te hoê vahi aano ra, mai te reira atoa e itehia ˈi te tapao o to ˈna taeraa mai i roto i te mana o te Basileia e te feia atoa e titau i te haapao i te reira.

I muri iho, ua faaau atura Iesu i te reira i te mau ohipa i tupu i mutaa ihora no te faaite e eaha te huru o te taata ia tae mai oia a muri aˈe. Ua faataa oia e: “E mai tei te anotau ia Noa ra, oia atoa ia tae i te anotau o te Tamaiti a te taata nei . . . E mai tei te anotau ia Lota ra; te amu ra ratou e te inu ra hoi, te hoo atura, e te hoo maira, te faaapu ra, te faatia ra i te fare; ia tae râ i te mahana i faarue ai Lota i Sodoma, ua mairi maira te auahi e te gopheri no nia i te raˈi, hope roa aˈera ratou i te pohe. Oia atoa ia tae i te mahana e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.”

Aita o Iesu e parau ra e ua haamouhia te feia i te tau o Noa e i te tau o Lota ra no te mea noa e te rave ra ratou i te mau ohipa matauhia mai te amuraa i te maa, te inuraa, te hooraa mai, te hooraa ˈtu, te tanuraa e te hamaniraa i te fare. Ua na reira atoa hoi o Noa e o Lota e to raua fetii. Te taa-ê-raa râ, ua rave te tahi atu mau taata i taua mau ohipa o te mahana tataitahi ra ma te ore e haapao noa ˈˈe i te hinaaro o te Atua, e no te reira hoi tumu ratou i haamouhia ˈi. E no te reira atoa tumu e haamouhia ˈi te taata ia fa anaˈe mai te Mesia ia tae i te ati rahi e mairi mai i nia i te amuiraa o te mau mea e vai nei.

Ma te haapapu i te faufaa rahi ia ohipa oioi ia ite-anaˈe-hia te tapao o to ˈna taeraa mai a muri aˈe i roto i te mana o te Basileia, ua parau faahou o Iesu e: “Ia tae i te reira mahana, eiaha te taata i nia iho i te fare, e taoˈa ta ˈna tei roto i te fare ra, e pou mai i raro e rave i taua taoˈa ra e hopoi ê. Eiaha hoi to roto i te aua ra e hoˈi mai i te utuafare. E haamanaˈo i te vahine a Lota.”

Ia ite-anaˈe-hia te tapao o te taeraa mai o te Mesia, eiaha ïa te taata e vaiiho i te here no ta ratou mau taoˈa materia ia tapea ia ratou ia ohipa oioi noa. I te taime a faarue ai oia i Sodoma, e au ra e ua fariu te vahine a Lota i muri ma te nounou i te mau mea o ta ˈna i vaiiho, e ua riro oia ei pou miti.

Ma te tamau noâ i te faataa i te huru tupuraa e itehia ia tae mai oia a muri aˈe, ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia tae i te reira rui, toopiti taata i te roi hoê ra, e riro te tahi, e [faaruehia] e tahi. Toopiti hoi vahine i te taviri-atoa-raa i te ofai oro ra, e riro e tahi, e [faaruehia] e tahi.”

E riro te tahi, e tano ïa teie parau i te taime a tomo ai o Noa e to ˈna utuafare i roto i te araka, aore ra i te taime a aratai ai te mau melahi ia Lota e to ˈna fetii i rapae au i Sodoma. O te reira hoi te ora. Tera râ, ia faaruehia te tahi, o te haamouraa ïa.

I taua taime ra, ua ui maira te mau pǐpǐ e: “E te Fatu, eihea?”

E ia Iesu i te pahono e: “Ei te vahi oivi ra ei reira te aeto pue ai.” E au atura te feia i “riro” no te ora, mai te mau aeto ite atea ra no te mea ua haapue ratou i te vahi “oivi” ra. Te faataa ra te oivi i te Mesia mau i te taime a parahi ite-ore-hia ˈi oia i roto i te mana o te Basileia e i te amuraa maa i te pae varua i horoahia e Iehova ra. Luka 17:20-37; Genese 19:26.

▪ Mea nafea to te Basileia vairaa i roto i te mau Pharisea ra?

▪ I roto i teihea auraa i faaauhia ˈi te taeraa mai o te Mesia i te uira ra?

▪ No te aha te taata e haamouhia ˈi no ta ratou mau ohipa ia tae mai te Mesia ra?

▪ Eaha te auraa o te mau parau ra e riro oia e e faaruehia oia?