Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Itoito no te haamoriraa a Iehova

Itoito no te haamoriraa a Iehova

Pene 16

Itoito no te haamoriraa a Iehova

O Iakobo, Iosepha, Simeona e o Iuda, o te mau taeae ïa o Iesu—oia hoi te tahi atu mau tamaiti a Maria. Hou ratou e haere atu ai na muri iho ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Kaperenaumi, te hoê oire i pihai iho i te Miti o Galilea, ua tapea paha ratou i to ratou fare i Nazareta ia nehenehe te utuafare e rave mai i te mau tauihaa o ta ˈna e hinaaro.

No te aha râ Iesu e haere ai i Kaperenaumi maori hoi i te tamau noâ i ta ˈna taviniraa i Kana, i Nazareta, aore ra i te tahi atu vahi i nia i te mau aivi no Galilea? Na mua roa ˈˈe, tei te vahi maitai aˈe o Kaperenaumi e e oire rahi atoa teie. Hau atu, te noho ra te rahiraa o te mau pǐpǐ apî a Iesu i Kaperenaumi aore ra na te hiti o taua oire ra, no reira, eita ˈtura e titauhia ia faarue ratou i to ratou fare ia haapii anaˈe o Iesu ia ratou.

I to ˈna parahiraa i Kaperenaumi, ua faatupu Iesu i te mau ohipa faahiahia mau, mai ta ˈna iho e haapapu tau avaˈe i muri iho. Aita râ i maoro roa, ua reva faahou o Iesu e to ˈna mau hoa na nia i te purumu. Ua tae i te tau uaaraa tiare, e te haere tia ˈtura ratou i Ierusalema no te faatupu i te oroa Pasa o te matahiti 30 o to tatou nei tau. I reira, ua ite aˈera te mau pǐpǐ i te tahi ohipa no nia ia Iesu o ta ratou paha i ore i ite aˈenei.

Ia au i te Ture a te Atua, e tia i te mau Iseraela ia pûpû i te mau tusia animala. No teie ïa tumu te feia hoo taoˈa no Ierusalema e hoo ai i te mau animala aore ra te mau manu i Ierusalema no te faaohie i teie ohipa. Teie râ, te rave ra ratou i teie ohipa hoo taoˈa i roto roa i te hiero, e te eiâ atoa ra ratou i te nunaa ma te faaaufau ia ratou i te moni rahi roa.

No to ˈna inoino rahi, ua hamani ihora o Iesu i te tahi taura e ua tiahi aˈera i te feia hoo taoˈa i rapae. Ua hue atura oia i te moni a te feia hoo moni i raro e ua faatiopa ˈtura i ta ratou mau iri. Ua tuô atura oia i nia i te feia hoo uupa ra e: “E hopoi ê atu i tena na mau mea: eiaha e faariro i te fare o tau Metua ei fare hooraa taoˈa.”

Ia ite te mau pǐpǐ a Iesu i te reira, ua haamanaˈo atura ratou i te parau tohu no nia i te Tamaiti a te Atua: “Ua riro roa vau i te itoito i to fare.” Ua ani mai râ te mau ati Iuda e: “Eaha ta oe tapao e faaite mai i na reira mai ai oe?” Ua pahono atura Iesu e: “A vavahi na i teie nei hiero, e ua rui toru anaˈe, ua tia faahou ïa ia ˈu.”

Ua manaˈo hoi te mau ati Iuda e te parau ra o Iesu no nia i te hiero mau, e no reira ïa ratou i ani atu ai e: “E maha ahururaa e ono tiahapa te matahiti i te faatiaraa i teie nei hiero; e tia faahou anei ia oe i te rui toru?” Tera râ, te faahiti ra o Iesu i te parau no te hiero o to ˈna tino. E e toru matahiti i muri aˈe, e haamanaˈo ta ˈna mau pǐpǐ i taua parau na ˈna ra, ia faatiahia mai oia mai roto mai i te feia pohe ra. Ioane 2:12-22; Mataio 13:55; Luka 4:23.

▪ I muri aˈe i te faaipoiporaa i Kana, ihea roa to Iesu haereraa ˈtu?

▪ No te aha Iesu i inoino ai, e eaha ta ˈna i rave?

▪ Eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i haamanaˈo a ite ai ratou i ta ˈna mau ohipa?

▪ Eaha ta Iesu i parau no nia i “teie nei hiero,” e eaha ta ˈna e hinaaro ra e parau?