Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea titauhia te pure e te haehaa

Mea titauhia te pure e te haehaa

Pene 94

Mea titauhia te pure e te haehaa

NA MUA noa ˈtu, a parahi ai oia i Iudea, ua faataa o Iesu i te hoê parabole no nia i te faufaaraa ia pure ma te tuutuu ore. I teie nei, i roto i to ˈna tere hopea i Ierusalema, te tuu faahou ra oia i te tapao i nia i te titauraa ia ore e faaea i te pure. Tei Samaria noa râ paha o Iesu aore ra i Galilea a faaite ai oia i teie parabole i ta ˈna mau pǐpǐ:

“E taata haava tei te hoê oire, aore oia i mǎtaˈu i te Atua, aore hoi i haapao i te taata: e vahine ivi hoi tei taua oire ra, e haere atura oia ia ˈna ra, na ô atura, E faatia mai oe ia ˈu i tau enemi nei. E aita aˈera oia i faatia vave mai: e muri aˈera, ua na ô ihora oia i te feruri-noa-raa i roto ia ˈna iho, Ore noâ vau i te mǎtaˈu i te Atua, e te haapao i te taata nei, no te mea râ te mârô mai nei teie nei vahine ivi ia ˈu, e faatia ˈtu â vau i ta ˈna parau, o te maniania vau ia ˈna i te haere-pinepine-raa mai.”

I muri iho, e faaite o Iesu i te auraa o ta ˈna aamu i te na ôraa e: “A haapao na i te parau a taua haava parau-tia ore nei. E e ore anei te Atua e faatia mai i to ˈna ra taata maitihia, o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao? e faaroaroa anei oia i ta ratou parau?”

Aita roa ˈtu o Iesu e hinaaro ra e parau e ua riro te Atua ra o Iehova mai teie haava parau-tia ore. Teie râ, mai te peu e e pahono te hoê haava parau-tia ore i te mau titauraa tuutuu ore, eaha ˈtu ïa te Atua, tei ia ˈna ra te parau-tia e te hamani maitai, eita anei ïa oia e pahono mai te peu e e pure to ˈna nunaa ia ˈna ma te tuutuu ore? No reira, te na ô faahou ra o Iesu e: “E faaite atu vau ia outou, e faatia mai ïa [te Atua] ia ratou e ore roa e mahia.”

Mea pinepine te haavaraa i te faaere i te feia riirii e te feia veve, area te feia teitei e te feia moni ra, e fanaˈo ïa ratou i te mea maitai aˈe. Area te Atua ra, eita noa oia e haapao e ia faautuahia te feia ino mai te tia, tera râ, e rave atoa oia e ia fanaˈo ta ˈna mau tavini i te parau-tia na roto i te horoaraa ˈtu na ratou i te ora mure ore. Teie râ, ehia rahiraa taata o te tiaturi mau ra e e faatupu oioi noa te Atua i te parau-tia?

Ma te faahiti iho â râ i te faaroo i taaihia i te puai o te pure, ua ani ihora Iesu: “Ia tae mai râ te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei?” Noa ˈtu e aita i horoahia mai te pahonoraa i teie nei uiraa, te auraa ra, peneiaˈe paha aita teie huru faaroo e ite-rahi-hia ia haere mai te Mesia na roto i te mana o te Basileia.

I rotopu i te feia e faaroo ra ia Iesu, te vai ra te tahi o tei manaˈo e e faaroo papu mau to ratou. Te tiaturi ra hoi ratou e e feia parau-tia ratou e te haavahavaha noa ra ratou i te tahi pae. E nehenehe atoa vetahi mau pǐpǐ a Iesu e amui-atoa-hia i roto i teie pǔpǔ. No reira, ua faataa ˈtura oia i teie parabole e tano no teie mau huru taata:

“Haere atura e toopiti pue taata i nia i te hiero ra e pure; e Pharisea e tahi, e telona e tahi. Tia noa ihora te Pharisea oia anaˈe ra, pure atura, na ô atura, E haamaitai au ia oe, e te Atua, i te mea e ere au mai te taata atoa nei, i te popore taoˈa, e te parau-tia ore, e te faaturi, e mai tera ra telona hoi. Taipiti a ˈu haapaeraa maa i te hebedoma hoê, e te horoa nei au i te ahuru o te mau taoˈa atoa na ˈu nei.”

Ua matau-maitai-hia te mau Pharisea no ta ratou mau faaiteiteraa paieti i mua i te aro o te taata ia haafaahiahiahia ratou. Te mau mahana matauhia e faahepo ai ratou i te rave i ta ratou mau haapaeraa maa, o te Monire ïa e te Mahana maha, e eita ratou e mairi i te aufau i te ahuru o te mau aihere iti atoa o te aua. Tau avaˈe na mua ˈtu, ua ite-papu-hia to ratou vahavaha no te feia riirii i roto i te Oroa patiaraa tiahapa i to ratou parauraa e: “Area teie nei taata tei ore i ite i te ture nei [oia hoi, te tatararaa ta te mau Pharisea iho i horoa], ua ino roa ïa.”

Ma te tamau noâ i ta ˈna parabole, ua faahiti ihora o Iesu i te parau no teie huru taata “ino”: “Area te telona, te tia noa ra ïa i te atea ê, aore i hiˈo noa ˈtu tana mata i nia i te raˈi, papai noa ihora i to ˈna iho ouma, na ô atura, E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” No te mea ua farii maite te telona ma te haehaa i ta ˈna mau hara, ua na ô atura o Iesu e: “E faaite atu vau ia outou, i hoˈi maira taua taata ra i te utuafare ma te tiahia mai, aore te tahi; o te faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”

Ua haapapu faahou o Iesu i te faufaaraa ia riro ei taata haehaa. I te mea e ua paari ratou i roto i te hoê totaiete i reira mea mana roa te mau Pharisea faahua parau-tia e i reira e faateiteihia ˈi te tiaraa e te toroa, eita iho â ïa e maerehia ia hema atoa te mau pǐpǐ iho a Iesu. Inaha, e mau haapiiraa faahiahia roa ta Iesu i haapii mai no nia i te haehaa! Luka 18:1-14; Ioane 7:49.

▪ No te aha te haava parau-tia ore i farii ai i te titauraa a te vahine ivi, e eaha te haapiiraa ta te parabole a Iesu e haapii maira?

▪ Eaha te huru faaroo ta Iesu e maimi ia haere mai oia?

▪ Ua faatano o Iesu i ta ˈna parabole no nia i te Pharisea e te telona i nia ia vai?

▪ Eaha te haerea a te mau Pharisea te tia ia ape?