Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iesu e te tavana apî taoˈa rahi ra

O Iesu e te tavana apî taoˈa rahi ra

Pene 96

O Iesu e te tavana apî taoˈa rahi ra

A HAERE ai o Iesu na roto i te tuhaa fenua no Perea no te haere tia ˈtu i Ierusalema, ua horo maira te hoê taata apî e ua tuu ihora i te turi i raro i mua ia ˈna. Te parauhia ra e e tavana teie taata apî, peneiaˈe paha no te mea e tiaraa teitei to ˈna i roto i te hoê sunago o taua vahi ra aore ra no te mea e melo oia no te Sunederi. E taoˈa rahi atoa ta ˈna. Ua ani atura oia ia Iesu e: “E te orometua maitai ra, eaha vau e noaa ˈi te ora mure ore?”

“Eaha oe i haamaitai mai ai ia ˈu?” o ta Iesu ïa i pahono atu. “O te Atua anaˈe ra te maitai.” Mai te mea ra e te faaohipa ra te taata apî i te parau ra “maitai” mai te hoê tiaraa, no reira ua faaite atura o Iesu ia ˈna e e tano teie tiaraa no te Atua anaˈe.

Te na ô faahou ra o Iesu e: “Te hinaaro na oe ia noaa te reira ora, a haapao i te mau ture ra.”

“I teihea ture?” ta te taata ïa i ani atu.

Ma te faahiti e pae o na Ture Ahuru, ua pahono atura Iesu e: “Eiaha oe e taparahi i te taata, Eiaha oe e faaturi, Eiaha oe e eiâ, Eiaha oe e pari haavare. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.” E ma te apiti atoa ˈtu i te hoê faaueraa faufaa roa ˈtu â, ua na ô atura o Iesu e: “E aroha ˈtu i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.”

Ma te aau mehara, ua pahono atura te taata e: “Ua hope te reira i te haapaohia e au, mai to ˈu apîraa mai â; e eaha iho â tei toe ia ˈu?”

I to ˈna faarooraa ˈtu i teie aniraa putapû mau e te hohonu, ua aroha roa ˈtura o Iesu ia ˈna. Teie râ, ua ite o Iesu i te here o teie taata no ta ˈna mau taoˈa materia no reira ua faahiti atura oia i te mea o ta ˈna e titau ra: “Ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia ˈu.”

Eita e ore e ua hiˈo atu o Iesu ma te aroha i teie taata i te tiaraa i nia e te haere-ê-raa ˈtu ma te oto. Ua tapo ta ˈna mau taoˈa i to ˈna mata i mua i te faufaa o te taoˈa mau. Ua parau atura o Iesu ma te peapea e: “E faaô taiata te taata taoˈa i te basileia ra o te [raˈi].”

Ua faahitimaue te mau parau a Iesu i te mau pǐpǐ. Teie râ, ua hitimahuta roa ˈtu â ratou i to ˈna faahitiraa i te hoê parau rahi: “E faaô ohie aˈe te kamela na roto i te apoo au, i te taata taoˈa ia faaô i roto i te basileia o te Atua ra.”

“O vai hoi te taata e ora?” o ta te mau pǐpǐ ïa e hinaaro ra e ite.

Ma te tutonu atu ia ratou, ua pahono atura o Iesu e: “Eita mau â ïa e tia i te taata nei; e tia râ te mau mea atoa nei i te Atua.”

Ma te tapao e ua rave ratou i te hoê faaotiraa taa ê roa i ta te tavana apî taoˈa rahi ra, ua na ô atura o Petero e: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe.” No reira, ua ani atura oia e: “Eaha ta matou nei utua?”

Ua tǎpǔ aˈera Iesu e: “Ia tae i te faahouraa ra, ia parahi te Tamaiti a te taata i nia iho i to ˈna terono hanahana, e parahi atoa outou, o tei pee mai ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti ra.” Oia mau, te faaite ra o Iesu e e tupu te hoê faahouraa o te mau huru tupuraa i nia i te fenua nei ia tupu faahou te mau ohipa mai tei vai na i te ô i Edene ra. E e fanaˈo o Petero e te tahi atu mau pǐpǐ i te haamaitairaa e faatere e te Mesia i nia i te fenua taatoa tei riro ei Paradaiso. Ma te papu maitai, mea hoona mau â ia rave i te mau haapaeraa atoa no te fanaˈo i teie haamaitairaa rahi!

Teie râ, e noaa mai te haamaitairaa i teie nei iho â, mai ta Iesu i haapapu: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”

Mai ta Iesu i tǎpǔ mai, noa ˈtu eaha te vahi ta ta ˈna mau pǐpǐ e tere atu, e fanaˈo ratou i te mau taairaa e te mau hoa kerisetiano o tei riro ei taairaa piri roa e te faufaa roa ˈtu â i ta ratou e fanaˈo e te mau melo o to ratou utuafare i te pae tino. Inaha, ua erehia te tavana apî taoˈa rahi i teie na haamaitairaa toopiti nei oia hoi teie mau taairaa e te ora mure ore i roto i te Basileia o te Atua i te raˈi ra.

I muri iho, ua na ô faahou atura o Iesu e: “Te mua râ e rave rahi ra, e riro ïa no muri; e to muri ra, e riro ïa no mua.” Eaha ïa te auraa?

Te hinaaro ra oia e parau e e rave rahi mau taata tei “mua” roa no te mea te fanaˈo ra ratou i te mau faufaa taa ê i te pae faaroo, mai teie tavana apî taoˈa rahi ra, o te ore e ô atu i roto i te Basileia. “No muri” ïa ratou. E rave rahi râ, e oia atoa te mau pǐpǐ haehaa a Iesu, o te haafaufaa-ore-hia nei na te mau Pharisea faahua parau-tia mai “to muri ra”—mai te feia o te fenua nei, aore ra ‛am ha·’aʹrets—e riro ïa ratou “no mua”. E riro ratou “no mua” no te mea e noaa ia ratou i te haamaitairaa e riro ei faatere i pihai iho i te Mesia i roto i te Basileia. Mareko 10:17-31; Mataio 19:16-30; Luka 18:18-30.

▪ Ma te papu maitai, eaha te huru tavana te taata apî taoˈa rahi ra?

▪ No te aha o Iesu i patoi ai ia haamaitaihia oia?

▪ Mea nafea te ohipa i tupu i nia i teie tavana apî e faaite ra i te atâataraa ia riro ei taata taoˈa rahi?

▪ Eaha te haamaitairaa ta Iesu i tǎpǔ atu i ta ˈna mau pǐpǐ?

▪ Mea nafea to mua i te riroraa no muri, e to muri no mua?