Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“O te Tamaiti mau â teie nei taata na te Atua”

“O te Tamaiti mau â teie nei taata na te Atua”

Pene 126

“O te Tamaiti mau â teie nei taata na te Atua”

AITA o Iesu i vai maoro roa i nia i te pou, tupu ihora te tahi ohipa maere mau i te avatea, inaha, ua poiri aˈera e toru aˈe hora. E ere hoi te hoê haapoiriraa mahana, no te mea e tupu noa te reira i te tau o te avaˈe apî e e ati hoi te avaˈe i te tau o te Pasa. Hau atu, eita te haapoiriraa mahana e mairi atu i te tahi tau minuti. No reira, o te Atua ïa te tumu o teie poiri! Eita e ore e ua faaea te feia e faaooo ra ia Iesu, e aita ˈtura ratou i patiatia faahou atu ia ˈna.

Ahiri e ua tupu teie ohipa huru ê mau na mua ˈˈe te taata rave hara ra e aˈo atu ai i to ˈna hoa e e ani atu ai ia Iesu ia haamanaˈo mai ia ˈna, na te reira atoa paha i turai ia ˈna ia tatarahapa. Peneiaˈe paha, i te taime a haapoiri ai to na vahine e maha, oia hoi, te metua vahine o Iesu e to ˈna tuahine o Salome, o Maria i Magadala, e o Maria te metua vahine o te aposetolo Iakobo Iti, haafatataraa ˈtu i te pou haamauiuiraa. Tei pihai iho atoa o Ioane, te aposetolo herehia e Iesu, ia ratou.

Auê ïa te mafatu o te metua vahine o Iesu i te ‘puta roa’ e a ite ai oia i te tamaiti o ta ˈna i faaamu e o ta ˈna i poihere i te rîraahia i reira ma te mauiui rahi! Aita râ o Iesu i haapeapea no to ˈna iho mauiui, no te maitai râ o to ˈna metua vahine. Ma te tutava rahi, ua hiˈo atura oia ia Ioane e ua parau atura i to ˈna metua vahine e: “E teie nei vahine, a hiˈo na i to tamaiti.” E ma te hiˈo atu ia Maria, ua na ô atura oia ia Ioane e: “A hiˈo na i to metua vahine.”

Mea na reira to Iesu faaueraa ˈtu i ta ˈna aposetolo here-rahi-hia ia haapao i to ˈna metua vahine, o tei riro paha i teie nei ei vahine ivi. Ua na reira oia no te mea aitâ te tahi atu mau tamaiti a Maria i tiaturi atura ia ˈna. Hau atu, ua horoa mai oia i te hoê hiˈoraa nehenehe roa na roto i te haapaoraa eiaha noa i te mau hinaaro o to ˈna metua vahine i te pae tino, i te pae varua atoa râ.

Fatata i te hora toru i te avatea, ua na ô atura o Iesu: “Ua poihâ vau.” Ua taa ia Iesu e mai te mea ra e ua tatara to ˈna Metua i to ˈna parururaa ia ˈna ia nehenehe to ˈna haapao maitai e tamatahia e tae roa ˈtu i te hopea. No reira, oia i pii ai ma te reo puai e: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” I to ratou faarooraa i teie parau, ua parau aˈera vetahi e tia noa ra i reira e: “Te tiaoro nei teie nei taata ia Elia.” Ua horoa atura te hoê o ratou e, ma te tuu atu i te hoê rimu i uhihia i roto i te vinega i nia i te hoê amaa hisopa, ua faainu atura oia ia ˈna. Ua na ô aˈera râ te tahi pae e: “A vaiiho noa na, e hiˈo tatou ia Elia i te haerea mai e tuu ia ˈna i raro.”

I to Iesu inuraa i taua vinega ra, ua pii faahou atura oia ma te reo puai e: “Ua oti.” Oia mau, ua faaoti oia i te mau mea atoa no reira to ˈna Metua i tono mai ai ia ˈna i nia i te fenua nei. I te pae hopea, ua na ô atura oia: “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na.” Inaha, te horoa ˈtura o Iesu i to ˈna puai ora i te Atua ra ma te tiaturi papu e e faaora faahou mai te Atua ia ˈna. Ua piˈo atura o ˈna i to ˈna upoo i raro e ua pohe ihora.

I te taime a huti ai o Iesu i te aho no te taime hopea, ua aueue ihora te fenua, e ua amahamaha te mato. No te puai o te aueueraa fenua, ua matara te mau menema i rapaeau i Ierusalema e ua faura maira te mau tino i rapae. Ua haere atura te mau taata o tei ite i te mau tino pohe i rapaeau i roto i te oire e ua faaite atura i te reira.

Hau atu, i te taime a pohe ai o Iesu, ua mahae ihora te paruru rahi o te faataa ra i te vahi Moˈa ra e te vahi Moˈa roa ra i roto i te hiero o te Atua mai nia mai â e raro roa. E au ra e e 18 metera te teitei o teie paruru unauna mau ra e mea teiaha atoa! Aita noa teie semeio maere mau ra e haapapu ra i te riri o te Atua i te feia o tei taparahi i ta ˈna Tamaiti, te faaite atoa ra râ te reira e ua matara te eˈa no te tomo atu i roto i te vahi Moˈa roa, oia hoi te raˈi iho, na roto i te poheraa o Iesu.

I to te taata iteraa i te aueueraa e te mau ohipa atoa i tupu, ua mehameha roa ˈˈera ratou. Ua faahanahana ihora te raatira faehau e rave ra i te ohipa i te taime taparahiraa, i te Atua. Ua parau hoi oia e: “O te Tamaiti mau â teie nei taata na te Atua.” Eita e ore e tei reira atoa oia i te taime a faahitihia ˈi i te parau no te tiaraa tamaiti a te Atua i te haavaraahia o Iesu i mua ia Pilato. I teie nei râ, ua tiaturi oia e e Tamaiti mau â o Iesu na te Atua, oia mau, o ˈna te taata hau aˈe i te faahiahia tei ora aˈenei i nia i te fenua.

Ua putapû roa atoa vetahi mau taata i teie mau tupuraa semeio, e ua hoˈi atura ratou i to ratou fare ma te tairi i to ratou ouma ei tapao faaite i to ratou oto rahi e to ratou haama. Te hiˈo noa maira e rave rahi mau vahine tei riro ei pǐpǐ na Iesu, i te atea ê e ua mauiui roa ratou na roto i taua mau ohipa hepohepo mau ra. Tei reira atoa te aposetolo Ioane. Mataio 27:45-56; Mareko 15:33-41; Luka 23:44-49; 2:34, 35; Ioane 19:25-30.

▪ No te aha e ere te hoê haapoiriraa mahana te tumu o te poiri tei tupu e toru hora te maororaa?

▪ Na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa, eaha te hiˈoraa nehenehe mau ta Iesu i horoa mai no te feia e metua ruhiruhia to ratou?

▪ Eaha na parau e maha hopea a Iesu hou oia e pohe ai?

▪ Eaha ta te aueueraa fenua i faatupu, e eaha te auraa o te mahaeraa te paruru o te hiero na ropu?

▪ Eaha te huru o te raatira faehau e rave ra i te ohipa i taime o te taparahiraa i mua i te mau semeio?