Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aˈo faahou nei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ

Te aˈo faahou nei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ

Pene 63

Te aˈo faahou nei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ

I ROTO i te fare i Kaperena, ua aimârô aˈenei te mau aposetolo no te ite e o vai tei hau aˈe i roto ia ratou. I teie taime, tei nia ˈtura ta ratou aparauraa i te tahi atu fifi tei tupu, peneiaˈe, i to ratou hoˈiraa mai i Kaperena, aita o Iesu iho i rotopu ia ratou i reira. Te faatia ra o Ioane e: “I hiˈo atura matou i te hoê i te tatairaa i te demoni i to oe iˈoa tei ore i pee mai ia tatou; e ua parau atura matou ia ˈna eiaha, no te mea aore oia i pee mai ia tatou.”

I roto i te feruriraa o Ioane, o te mau aposetolo anaˈe te nehenehe e faaora i te maˈi. E i to ˈna hiˈoraa, aita ïa i tia i taua taata ra ia rave i te semeio no te mea e ere o ˈna no roto i to ratou pûpû.

Teie râ, ua aˈo atu Iesu e: “Eiaha te reira e faaorehia ˈtu; aore roa hoi e taata e rave i te semeio i to ˈu nei iˈoa e faaino vave mai ia ˈu. E ere oia i to ǒ maira, no tatou ïa. O te horoa noa mai hoi i te hoê aˈua pape na outou no to ˈu nei iˈoa, no te mea no te Mesia outou, oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, e ore roa oia e ere i ta ˈna utua.”

E ere i te mea faufaa no taua taata ra ia vai noa i pihai iho ia Iesu, ia pee tamau noa ia ˈna. Aitâ hoi te amuiraa kerisetiano i haamauhia ˈtura. Eiaha ïa no te mea e ere taua taata ra no ratou, e amuiraa ê ïa ta ˈna. E faaroo papu mau to ˈna i te iˈoa o Iesu i nehenehe ai oia e tatai i te demoni. E au atura te ohipa i ravehia e ana i te mau ohipa, ia au i te parau a Iesu, te tia ia haamauruuruhia. Mai ta Iesu e parau ra, e ore roa oia e ere i ta ˈna utua.

Eaha te nehenehe e parau, mai te peu e ua turori te feruriraa o taua taata ra i te mau parau aore ra i te mau peu a te mau aposetolo ra? E mea fifi mau ïa! Te parau ra Iesu e: “Area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo mai ia ˈu nei, e huru maitai aˈe oia ia taamuhia te hoê ofai rahi mule i nia i tana aˈî e ia taorahia oia i raro i te tai.”

Te faataa ra Iesu e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapae roa i te tahi noa aˈe mea faufaa mai te hoê rima, te hoê avae, aore ra te hoê mata o te nehenehe e faaturori ia ratou iho. Mea maitai aˈe ia haapae i teie taoˈa faufaa e ia ô atu i roto i te Basileia o te Atua maoti hoi i te tapea noa mai e ia hurihia i roto i te Gehena (te hoê vahi faarueraa pehu i pihai iho i Ierusalema tei tamau noa i te ura), e faahohoˈa ra i te pohe mure ore.

Ua horoa atoa ˈtu Iesu i taua aˈoraa ra: “E ara o te vahavaha outou i te hoê i teie nei mau taata rii; e faaite papu atu râ vau ia outou, O to ratou mau melahi i te ao ra, e tia ïa i te hiˈoraa ˈtu i te mata o tau Metua i te ao ra.” E ua horoa maira i te hoê hiˈoraa no nia i te faufaaraa o te “mau taata rii” na roto i te aamu o te hoê taata tei fatu hoê hanere mamoe e tei haere ê te hoê. Ua parau maira Iesu, e vaiiho taua taata ra i te iva ahuru e iva tiahapa ra mamoe e e haere oia e maimi i tei haere ê ra, e ia itea maira, e rahi ïa to ˈna oaoa i te reira, i te iva ahuru e iva tiahapa tei ore i haere ê ra. “Oia atoa to outou Metua i te [raˈi] ra, aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê i teie nei mau taata rii.”

E peneiaˈe i to Iesu haamanaˈoraa i te aimârôraa i tupu i rotopu i ta ˈna mau aposetolo, ua aˈo atura ia ratou, na ô atura e: “Ia vai â te miti i roto ia outou, e tamau hoi i te hau outou outou iho.” Ia tamitihia te maa, e rahi ïa te au i te vaha. Oia atoa, na te miti taipe e faaohie i te fariiraa i te mau parau a te hoê taata. Ia rave-tamau-hia teie miti, e vai ïa te hau.

No to tatou râ huru taata hara, i te tahi taime e tupu te aimârôraa fifi mau. I reira atoa, te horoa ra Iesu i te tahi mau aˈoraa no te arai i te fifi. “E ia hamani ino to taeae ia oe ra, e haere, e faaite atu ia ˈna i ta ˈna hapa o orua anaˈe ra; e i faaroo mai oia ia oe ra, roaa ihora to taeae ia oe ra.” Te parau noa râ Iesu e, “Ia ore râ oia ia faaroo ia oe ra, a aratai atoa ˈtu oe i te hoê e ia toopiti hoi, ia papu te mau parau atoa i te vaha o na ite toopiti e tootoru ra.”

E i te hopea roa, te parau ra Iesu e, e faaite atu i ‘te amuiraa,’ oia hoi i mua i te mau tiaau o te haapao ra i te amuiraa, na ratou e haava i te reira. E ua faaoti aˈera Iesu i te na ôraa e, ia ore râ oia ia faaroo i te faaotiraa, “ia riro noa ˈtu oia ia oe mai te etene e te telona.”

Ia rave anaˈe ratou i ta ratou faaotiraa, e tia i te mau tiaau ia haava ia au i te Parau a te Atua. No reira ˈtura, ia papu anaˈe te hape e te faahaparaa e au i taua taata ra, ua ‘haamau-atoa-hia ïa i te raˈi.’ E o ta ratou “i tuu i raro nei,” mai te peu aita e faahaparaa i taua taata ra, e ‘tuu-atoa-hia ïa i te raˈi.’ I te taime a faaotihia ˈi taua mau parau ra, te haapapu ra Iesu e, “i te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” Mataio 18:6-20; Mareko 9:38-50; Luka 9:49, 50.

▪ No te aha e ere i te mea titauhia ia apee noa ia Iesu i to ˈna ra tau?

▪ I teihea tuhaa e mea fifi ia faaturori-anaˈe-hia te hoê taata rii, e mea nafea Iesu i te faahohoˈaraa i te faufaaraa o taua mau taata rii ra?

▪ No teihea tumu o Iesu i faaitoito ai i ta ˈna mau aposetolo ia vai â te miti i roto ia ratou iho?

▪ Eaha te auraa o na parau ra ‘haamau’ e ‘tuu’?