Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aˈo nei Iesu i te mau Pharisea

Te aˈo nei Iesu i te mau Pharisea

Pene 42

Te aˈo nei Iesu i te mau Pharisea

TE PARAU ra o Iesu e, mai te peu e mea na roto i te puai o Satani oia e tiavaru ai i te demoni, ua amahamaha ïa o Satani. “A haamaitai na i te raau, e e haamaitai atoa i te huero,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “e aore ra, a faaino i te raau, e e faaino atoa i te huero: te itea nei hoi te raau i te huero.”

E mea maamaa roa ia parau e ua tupu teie hotu maitai o te tiavaruraa i te demoni no te mea te tavini ra o Iesu ia Satani. Mai te peu e e hotu maitai te noaa mai, e ere ïa te tumu i te mea ino. I te tahi aˈe pae, te haapapu ra te mau hotu ino a te mau Pharisea, oia hoi ta ratou mau faahaparaa maamaa mau e ta ratou patoiraa faufaa ore ia Iesu, e mea ino mau â ratou. “E te mau fanauˈa ehidena e,” o ta Iesu ïa i parau, “eaha outou te feia iino na e tia ˈi ia parau i te parau maitai? no te î o te aau hoi i parau ai te vaha.”

I te mea e e faaite mai ta tatou mau parau i te huru mau o to tatou mafatu, e riro ïa ta tatou parau ei niu no te haava ia tatou. Te parau ra o Iesu e: “Ia ite râ outou, E e haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa. E tiahia hoi oe i ta oe parau.”

Noa ˈtu te mau semeio atoa ta Iesu i rave, ua ani aˈera te mau papai parau e te mau Pharisea e: “E Rabi, te hinaaro nei matou ia ite matou i te tahi semeio ia oe.” Noa ˈtu e aita paha taua mau taata no Ierusalema ra i ite roa ˈtu i ta ˈna mau semeio, te vai ra râ te mau haapapuraa ite-mata-hia e ua tupu mau te reira. No reira Iesu i parau atu ai i te mau raatira ati Iuda e: “E titau â te ui taata iino e te faaturi i te semeio; aita râ e semeio e horoahia ˈtu, maori râ te semeio i te peropheta ra ia Iona.”

Ua haapapu Iesu i ta ˈna parau i te na ôraa e: “Mai ia Iona hoi e toru o ˈna rui e toru hoi ao i roto i te opu o te iˈa rahi ra, e riro atoa i te toru to te Tamaiti a te taata nei rui e e toru hoi ao i raro i te repo.” I muri aˈe to ˈna horomiiraahia e te iˈa rahi, ua matara maira o Iona mai te huru ra ïa e ua faatia-faahou-hia oia, no reira, te tohu ra o Iesu e e pohe oia e e tia faahou mai oia i te toru o te mahana. Teie râ, ua patoi noâ te mau raatira ati Iuda, e i muri aˈe atoa i te faatia-faahou-raahia o Iesu, i ‘te tapao a Iona.’

Ua parau atura o Iesu e e tia faahou mai te feia no Nineve tei tatarahapa i to Iona pororaa ˈtu ia ratou i te mahana haavaraa no te faahapa i te mau ati Iuda e patoi ra ia Iesu. Ua horoa atoa oia i te hoê faaauraa parau e te arii vahine no Seba o tei haere mai mai te hopea o te fenua mai no te faaroo i te parau paari a Solomona, e ua faahiahia roa ˈˈera i te mea o ta ˈna i ite e o ta ˈna i faaroo. “E, inaha,” ta Iesu ïa e haapapu ra, “e rahi teie ia Solomona.”

I muri iho, ua horoa ˈtura o Iesu i te parabole o te taata o tei tiamâ i te hoê varua ino. Teie nei râ, aita taua taata ra i faaî i te vahi e vai ano noa ra i te mau ohipa maitatai, e ô maira e hitu na pue varua ino aˈe ia ˈna. “Oia atoa no teie nei ui taata iino,” ta Iesu ïa e parau ra. Ua tamâhia te nunaa Iseraela e ua taui-atoa-hia oia—mai te mea ra e ua reva ˈtu te hoê varua ino ra. I to ˈna râ patoiraa ˈtu i te mau peropheta a te Atua, e ua tae roa atoa i te patoiraa ˈtu i te Mesia iho, ua haapapu te reira e ua rahi aˈe to ˈna huru ino i to te haamataraa ra.

A paraparau noa ˈi o Iesu, ua haere maira to ˈna metua vahine e to ˈna mau taeae e ua tia ˈtura na pihai iho i te nahoa taata. Ua parau atura te hoê ia ˈna: “Te tia noa aˈera to metua vahine e to mau taeae i rapae au, te hinaaro ra i te parau mai ia oe.”

“O vai to ˈu metua vahine, e o vai hoi to ˈu mau taeae?” o ta Iesu ïa i ani. Ma te faatoro i to ˈna rima i nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ua na ô atura oia e: “A hiˈo na i to ˈu metua vahine e i to ˈu mau taeae o tei faaroo e ua haapao i te Parau a te Atua.” Mea na reira to Iesu faaiteraa e noa ˈtu to ˈna mau taairaa piri roa e to ˈna fetii, mea puai roa ˈtu â to ˈna mau taairaa e ta ˈna mau pǐpǐ. Mataio 12:33-50; Mareko 3:31-35; Luka 8:19-21.

▪ Mea nafea to te mau Pharisea oreraa e faatupu i te “raau” e te “huero” maitai?

▪ Eaha mau na ‘te tapao a Iona,’ e mea nafea to ˈna patoiraahia i muri iho?

▪ Mea nafea te nunaa Iseraela no te senekele I riroraa mai te taata i tiamâ i te varua ino ra?

▪ Mea nafea to Iesu haafaufaaraa i to ˈna mau taairaa piri roa e ta ˈna mau pǐpǐ?