Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aamu o te tamaiti i moe ra

Te aamu o te tamaiti i moe ra

Pene 86

Te aamu o te tamaiti i moe ra

NO faatia noa ˈtura oia i te mau parabole i mua i te mau Pharisea no nia i te itea-faahou-raahia mai te mamoe i moe e te diderama i moe ra, e te faahiti ra o Iesu i teie nei i te tahi atu parabole. No nia ïa i te hoê metua tane here mau e ta ˈna huru raveraa i ta ˈna na tamaiti e piti ra, e hape rahi hoi ta raua tataitahi.

A tahi, teie te tamaiti hopea, te taata matamua o te parabole. Ua ani oia i ta ˈna tuhaa taoˈa, e aita to ˈna metua tane i haamarirau i te horoa ˈtu na ˈna. Faarue maira oia i te fare e rave ihora i te hoê huru oraraa taiata. Teie râ, a faaroo na ia Iesu ia faatia mai i te aamu, e a tamata na i te faataa e o vai râ ta teie mau taata e faahohoˈa ra.

Te faatia ra o Iesu e: “Toopiti a te hoê taata tamarii tamaroa; ua parau atura tei muri aˈe i te metua tane, E tau metua, ho mai na i ta ˈu ra tufaa i te taoˈa nei. Ua tufa ihora [te metua tane] i te taoˈa na raua.” Eaha ta teie tamaiti hopea i rave e te tuhaa i horoahia mai na ˈna ra?

Te faataa ra o Iesu e: “E muri iti ihora, ua haaputu ihora te tamaiti hopea i ta ˈna, haere atura i te fenua roa, puhura ˈtura i ta ˈna taoˈa i te haapao ore.” Inaha, ua haamauˈa oia i ta ˈna moni e te mau vahine faaturi. I muri aˈe, ua farerei ihora oia i te tau fifi, mai ta Iesu e faatia ra:

“E pau roa aˈera, roohia ihora taua fenua ra i te oˈe rahi, e ati ihora oia i te poia. Ua taati atura oia i te hoê taata-tupu no taua fenua ra, o tei tono ïa ia ˈna i roto i te aua e faaamu i te puaa. E ua hiaai atura oia i te pipi i amuhia e te puaa ra ia paia oia; aore hoi e taata i hopoi mai i te maa na ˈna.”

Auê te haama e inaha, aita ˈtu e ravea maoti râ te faaamuraa i te puaa, e animala viivii hoi ia au i te Ture! Te mea râ i haamauiui rahi roa ˈtu â i te tamaiti, oia hoi, ua tae roa oia i te hiaamu i te maa a te puaa no to ˈna poia rahi. No to ˈna ati rahi, o ta Iesu ïa i parau, “e îho faahou maira to ˈna iho huru mau.”

Te faatia faahou ra o Iesu i ta ˈna aamu: “Ua na ô aˈera [oia ia ˈna iho], E rave rahi to tau metua tavini tarahuhia e maa rahi ta ratou e e toe te tahi pae, e te pohe nei au i te poia! E tia vau e haere i tau metua ra, a parau atu ai ia ˈna, E tau metua, ua hara vau i te Atua o te raˈi e ia oe atoa hoi, e eita ˈtura e au ia ˈu ia parauhia e, e tamaiti na oe, e faariro oe ia ˈu mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei. Ua tia aˈera oia, haere atura i tana metua ra.”

A tapao na i te tahi mea: Ahiri e ua fariu atu to ˈna metua tane i nia ia ˈna, a tuôtuô noa ˈtu ai ma te riri rahi i to ˈna faarueraa mai i te fare, eita paha ïa te tamaiti e taa oioi noa i te ohipa te tia ia ˈna ia rave. E faaoti paha ïa oia e hoˈi atu e e tamata i te imi i te ohipa i te tahi atu vahi i to ˈna fenua ia ore oia ia tia ˈtu i mua i to ˈna metua tane. Teie râ, aita teie huru manaˈo i ô mai i roto i to ˈna feruriraa. O to ˈna iho fare o ta ˈna e mihi ra!

Ma te papu maitai e te faahohoˈa ra te metua tane o te parabole a Iesu i to tatou Metua here mau e te aroha i te raˈi ra, o te Atua ra o Iehova. E ua taa atoa paha ia outou e te tamaiti i moe ra, aore ra o tei haamauˈa i ta ˈna taoˈa, o te feia rave hara ïa. Ua faahapa te mau Pharisea, ta Iesu e paraparau atura, ia Iesu na mua ˈtu no te mea ua tamaa oia e taua mau huru taata ra. Teie râ, o vai ta te tamaiti matahiapo e faahohoˈa ra?

Ia iteahia mai te tamaiti i moe ra

I to te tamaiti i moe ra, aore ra tei haamauˈa i ta ˈna faufaa, i roto i te parabole a Iesu, hoˈiraa ˈtu i te fare o to ˈna metua tane, mea nafea to ˈna fariiraahia mai? A faaroo na ia Iesu i te faataaraa mai i te reira:

“E tei te atea ê â oia, ite maira tana metua ia ˈna, aroha maira, horo maira, tauvahi maira i nia i tana aˈî, hôˈihôˈi maira ia ˈna.” Auê ïa metua tane aroha mau e te maitai rahi o te faahohoˈa mau ra i to tatou Metua i te raˈi ra, o Iehova!

Eita e ore e ua faaroo te metua tane i te oraraa taiata a ta ˈna tamaiti. Teie râ, ua farii oia ia ˈna i te fare ma te ore e titau e ia faatia mai oia i to ˈna oraraa taatoa. Ua faaite atoa o Iesu i teie huru farii maitai, i to ˈna opuaraa e haafatata ˈtu i te feia hara e te mau telona, o tei faahohoˈahia i roto i te parabole i te tamaiti haamauˈa taoˈa ra.

Oia mau, ua ite mau â te metua tane maramarama o te parabole a Iesu e ua tatarahapa ta ˈna tamaiti i to ˈna hiˈoraa ˈtu i to ˈna hohoˈa mata peapea e te hepohepo i to ˈna hoˈiraa mai. Teie râ, i to te metua tane raveraa i teie opuaraa aroha mau, ohie noa ˈtura te tamaiti i te faˈi i ta ˈna mau hara, mai ta Iesu e faatia ra: ‘Ua parau atura taua tamaiti ra ia ˈna, E tau metua, ua hara vau i te Atua o te raˈi, e ia oe atoa hoi, eita ˈtura vau e au ia parauhia e, e tamaiti na oe. E faariro oe ia ˈu mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei.’

No matara noa maira teie mau parau mai roto mai i te vaha o te tamaiti i faaue vave ai te metua tane i ta ˈna mau tavini e: “A hopoi mai na i te ahu pu maitai ra, e faaahu mai ia ˈna nei, e oomo hoi i te tapea i tana rima, e te tamaa i tana avae: e tii hoi i te kafa faaamu ra e patia, e amu hoi tatou i te maa, e oaoa hoi tatou; o tau tamaiti nei hoi, i pohe na, e ua ora mai nei; i moe na, e ua itea mai nei.” E “oaoa ˈtura ratou.”

I taua taime ra, “tei roto i te aua te tamaiti matahiapo” a te metua tane. A hiˈo na ahiri e te taa ra ia outou e o vai râ ta ˈna e faahohoˈa ra ia faaroo outou i te hopearaa o te aamu. Ua parau atura o Iesu no nia i te tamaiti matahiapo e: “E fatata maira te fare ia ˈna, faaroo maira i te oto vivo e te ori. Ua tiaoro maira oia i te hoê tavini, ua ui maira i taua mau mea ra. Ua parau atura oia ia ˈna, Teie mai nei to teina, e ua patia iho nei to metua i te kafa faaamu nei, no te mea i haere ora mai nei oia aore e maˈi. Riri aˈera oia aore aˈera i tae i roto i te fare: haere atura te metua tane i rapae, taparu atura ia ˈna. Ua na ô maira oia i te parauraa mai i tana metua tane, Inaha, e rave rahi aˈenei o ˈu matahiti i te taviniraa ia oe nei, e aita roa aˈenei au i faaroo taiata i ta oe parau; e aitâ oe i horoa noa mai i te hoê pinia puaaniho na ˈu, ia faaamu atu vau i to ˈu ra taua: te hoˈiraa mai râ o to tamaiti na, o tei puhura i ta oe taoˈa na te mau vahine faaturi ra, patia iho nei oe i te kafa faaamu nei na ˈna.”

O vai ma tei faahapa i te aroha e te anaanatae i faaitehia i nia i te feia rave hara, mai te tamaiti matahiapo ra? E ere anei te mau papai parau e te mau Pharisea? I te mea e o ta ratou faahaparaa ia Iesu no te mea ua farii oia i te feia hara, te tumu o teie nei parabole, o ratou mau iho â ïa te feia i faahohoˈahia e te tamaiti matahiapo.

Ua faaoti aˈera Iesu i ta ˈna aamu na roto i te titauraa a te metua tane i ta ˈna tamaiti matahiapo: “E tau tamaiti, e tia oe i ǒ nei ia ˈu nei, e te mau taoˈa atoa na ˈu nei, na oe ïa. E mea tia hoi ia tatou ia faaamuraa maa e ia oaoa; o to taeae nei hoi, i pohe na, e ua ora mai nei; i moe na, e ua itea mai nei.”

Aita o Iesu i haapapu mai e eaha ta te tamaiti matahiapo i rave i muri iho. Inaha, i muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, “e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa i faaroo i te parau,” peneiaˈe paha vetahi no roto mai i te pǔpǔ o te “tamaiti matahiapo” ta Iesu e faahiti ra i ǒ nei.

O vai râ ta teie na tamaiti e piti nei e faahohoˈa ra i teie nei tau? O te feia ïa o tei noaa i te ite no nia i te mau opuaraa a te Atua ia nehenehe ratou e faatupu i te hoê taairaa e o ˈna. Te faahohoˈa ra te tamaiti matahiapo i te tahi mau melo o te “nǎnǎ iti,” aore ra “te ekalesia feia matahiapo ra, tei papaihia te iˈoa i te ao ra.” Ua pee ratou i te haerea o te tamaiti matahiapo. Aita ratou i hinaaro e farii i te pǔpǔ i faataahia no te fenua nei, te mau “mamoe ê atu,” o tei eiâ hoi i te maramarama i to ratou manaˈoraa.

Area te tamaiti haamauˈa taoˈa ra, te faahohoˈa ra ïa i te feia no roto mai i te nunaa o te Atua o tei faarue mai no te fanaˈo i te mau peu navenave a to teie nei ao. Teie râ, ia tae i te hoê taime e hoˈi mai ratou ma te tatarahapa e e riro faahou mai ratou ei mau tavini itoito a te Atua. Oia mau, te faaite nei te Metua i te here e te aroha i nia i te feia o te faˈi e e tia ia faaorehia ta ratou mau hapa e o te hoˈi atu ia ˈna ra! Luka 15:11-32; Levitiko 11:7, 8; Ohipa 6:7; Luka 12:32; Hebera 12:23; Ioane 10:16.

▪ Ua faatia ˈtu o Iesu i teie parabole, aore ra aamu, ia vai ra, e no te aha?

▪ O vai te taata matamua o te aamu, e eaha tei roohia ia ˈna?

▪ I te tau o Iesu, o vai ta te metua tane e te tamaiti hopea e faahohoˈa ra?

▪ Mea nafea to Iesu peeraa i te hiˈoraa o te metua tane aroha o ta ˈna parabole?

▪ Eaha te huru hiˈoraa o te tamaiti matahiapo i te fariiraahia to ˈna taeae, e mea nafea to te mau Pharisea peeraa i to ˈna haerea?

▪ Eaha te auraa o te parabole a Iesu i to tatou nei tau?