Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna

Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna

Pene 109

Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna

NO TE mea ua faahaama roa o Iesu i te feia o te haapaoraa o tei patoi mai ia ˈna, ua taiâ ˈtura ratou i te uiui faahou ia ˈna. Na ˈna atura ïa i faataa i to ratou ite ore. Ua ani atura oia ia ratou: “Eaha to outou manaˈo i te Mesia ra? ei tamaiti oia na vai?”

“Na Davida,” ta te mau Pharisea ïa i pahono mai.

Noa ˈtu e aita o Iesu e patoi ra e o Davida iho â te tupuna o te Mesia i te pae tino, ua ani atura oia e: “Eaha hoi Davida o tei parau [i te Salamo 110] ma te [v]arua ra i parau ai ia ˈna e, e Fatu no ˈna? a na ô ai ra e, ua parau atura Iehova i tau Fatu: E parahi oe i tau rima atau nei, e ia faariro vau i to mau enemi ei taahiraa avae no oe? Ahiri Davida, i parau atu ia ˈna e, e Fatu, eaha ihora oia i riro ai ei tamaiti no ˈna?”

Ua mamû noa ˈtura te mau Pharisea, i te mea e aita ratou i ite e o vai mau ra te Mesia, aore ra te taata i faatavaihia. E ere te Mesia i te hoê noa huaai taata no roto mai ia Davida, mai ta te mau Pharisea e manaˈo ra, teie râ, ua ora oia na mua ˈtu i nia i te raˈi e ua hau aˈe oia ia Davida, inaha, ua riro oia ei Fatu no ˈna ra.

Ma te fariu ˈtu i nia i te feia rahi roa e ta ˈna mau pǐpǐ ra, ua faaara ˈtura o Iesu ia ratou no nia i te mau papai parau e te mau Pharisea. I te mea e te haapii ra taua mau taata ra i te Ture a te Atua, ‘ma te parahi i nia i te parahiraa o Mose,’ ua parau atura Iesu e: “E haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou.” Teie râ, ua parau faahou atura oia e: “Eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.”

E feia haavare mau â ratou, e ua faahapa tahaa ˈtu o Iesu ia ratou ma te faaohipa i te mau parau o ta ˈna i faahiti na i te mahana a tamaa ˈi oia i te fare o te hoê Pharisea tau avaˈe na mua ˈtu. Ua na ô atu oia e: “E ta ratou atoa e rave ra, i rave ïa ia hiˈohia mai e te taata.” E ua horoa ihora oia i te tahi mau faahiˈoraa, i te na ôraa e:

“Te faaaano nei hoi ratou i ta ratou mau phulakateri, e te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu.” E maha tuhaa o te Ture te vai ra i roto i teie mau afata iti nainai roa, e tuuhia i nia i te rae aore ra i nia i te rima: Exodo 13:1-10, 11-16; e Deuteronomi 6:4-9; 11:13-21. Ua faaaano râ te mau Pharisea i teie mau afata iti no te faaiteite e mea haapao roa ratou i te Ture.

Ua parau faahou o Iesu e “te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu.” I roto i te Numera 15:38-40, ua faauehia te mau Iseraela ia hamani i te faaunauna i nia i te hiti o to ratou ahu, tera râ, ua faaroa ˈtu â te mau Pharisea i to ratou ahu i to te mau taata atoa. I roto i ta ratou mau ohipa atoa, ua hinaaro ratou ia hiˈohia mai ratou e te taata! Ua parau o Iesu e: “E te titau i te vahi teitei.”

Tera râ, ua roo-atoa-hia ta ˈna mau pǐpǐ iho i teie hinaaro i te parahiraa teitei ra. No reira, ua aˈo atu o Iesu e: “Area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai, hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.” E tia i te mau pǐpǐ ia haapae roa i te hinaaro e riro ei taata teitei roa ˈˈe! No reira o Iesu i aˈo atu ai e: “E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou.”

I muri aˈe, ua faahiti aˈera oia e rave rahi mau parau faaino i te mau papai parau e te mau Pharisea, ma te pari ia ratou i te haavare e rave rahi taime. “Te opani nei hoi [ratou] i te basileia o te [raˈi] i te taata nei,” o ta ˈna ïa i parau atu e “o tei rave pau roa i ta te fetii a te mau vahine ivi ra, e te haamaoro nei i te pure ei tapoˈi.”

“Auê outou, e te mau aratai matapo e,” o ta Iesu ïa i parau. Ua faahapa oia i te mau Pharisea no to ratou haapao ore i te mau faufaa i te pae varua, tei haapapuhia na roto i te mau faataa-ê-raa tia ore o ta ratou e rave ra. Ei hiˈoraa, te parau ra ratou e, ‘Mea faufaa ore te parau e tǎpǔhia na nia i te hiero ra, area tei tǎpǔ na nia i te auro o te hiero ra, ia haapao ïa oia i ta ˈna parau.’ Na roto i to ratou tuuraa i te auro o te hiero i nia ˈˈe i te faufaa i te pae varua o taua vahi haamoriraa ra, ua faaite mau â ratou i to ratou poiri i te pae morare.

I reira, mai ta ˈna i rave na mua ˈtu, ua faahapa ˈtura o Iesu i te mau Pharisea no to ratou haapao ore i “te mau mea rarahi o te Ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra,” a haapao noa ˈi ratou ia aufauhia te mineta, oia hoi te ahuru o te tuhaa, o te mau maa iti faanoanoa ra.

Ua pari atura o Iesu i te mau Pharisea e e “mau aratai matapo e! te tamouu na outou i te naonao, e te horomii noa na i te kamela!” Oia mau, e titia na ratou i te naonao i topa i roto i ta ratou uaina, eiaha no te mea e e manumanu teie, no te mea râ e mea viivii te reira ia au i te peu moˈa. Area râ, na roto i to ratou haapao-ore-raa i te mau mea faufaa roa o te Ture, e au ïa e te horomii ra ratou i te kamela, e animala viivii atoa hoi oia i te peu moˈa. Mataio 22:41–23:24; Mareko 12:35-40; Luka 20:41-47; Levitiko 11:4, 21-24.

▪ No te aha te mau Pharisea i mamû noa ˈi i te taime a uiui atu ai Iesu ia ratou no nia i te mau parau a Davida i roto i te Salamo 110?

▪ No te aha te mau Pharisea i faaaano ai i ta ratou mau afata iti i reira e tuuhia ˈi te tahi mau tuhaa o te mau Papai e i te hiti o to ratou ahu?

▪ Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ?

▪ Eaha te mau taa-ê-raa tia ore ta te mau Pharisea i rave, e mea nafea to Iesu faahaparaa ia ratou no to ratou haapao-ore-raa i te mau mea faufaa roa ˈtu â?