Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatupuraa i te parau tohu a Isaia

Te faatupuraa i te parau tohu a Isaia

Pene 33

Te faatupuraa i te parau tohu a Isaia

A ITE ai oia e te opua ra te mau Pharisea e te pǔpǔ feia apee ia Heroda e taparahi ia ˈna, ua haere ê atura o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na te Miti o Galilea. I reira, ua haere maira te mau tiaa rahi taata ia ˈna ra mai Paletetina atoa mai, e to rapae atu. E rave rahi mau taata ta Iesu i faaora, e inaha ua oioi noa ˈtura te feia atoa i roohia i te maˈi ino mau i te haere mai e tapea ia ˈna.

No te rahi o te mau nahoa taata, ua ani o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia ineine noa te tahi poti no ˈna. Ia atea ê atu oia i te hiti pape, e nehenehe o ˈna e ape ia faahepo noa mai te taata ia ˈna. E nehenehe ta ˈna e haapii atu ia ratou mai roto mai i te poti aore ra e haere mai te hoê pae o te hiti pape e tae atu i te tahi no te tauturu atu i te feia i reira.

Te haapapu maira te pǐpǐ ra o Mataio e ua faatupu te ohipa a Iesu i “te parau a te peropheta ra a Isaia.” I muri aˈe, te faahiti ra o Mataio i te parau tohu ta Iesu i faatupu, oia hoi:

“Inaha tau tavini, tei haapaohia e au ra; tau here e au maite ai tau aau: e tuu roa ˈtu vau i tau [v]arua i nia iho ia ˈna, e na ˈna e tuu atu i te ture i te mau Etene. E ore oia e mârô, e ore hoi e pii, e e ore hoi to ˈna reo e itea i te mau aroâ. Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te mori ama mohimohi ra e ore oia e tinai, e ia faatupu roa oia i ta ˈna ra mau ture. E e tiaturi atoa te mau Etene i to ˈna ra iˈoa.”

O Iesu mau â ïa te tavini herehia tei fariihia e te Atua. E ua haapapu maitai o Iesu e eaha mau na te parau-tia, tei haapourihia na roto i te mau peu tuutuu hape i te pae faaroo. No to ratou faaohiparaa i te Ture a te Atua ma te hape, eita ˈtura te mau Pharisea e haere e tauturu i te hoê taata maˈi i te mahana Sabati! Ma te haapapu maitai e eaha mau na te parau-tia a te Atua, ua faatiamâ o Iesu i te taata i te hopoia teimaha o te mau peu tutuu tia ore, e tera te tumu te mau faatere haapaoraa i imi ai i te ravea no te taparahi ia ˈna.

Eaha te auraa o te parau ra ‘e ore oia e mârô, e ore hoi e pii, e e ore hoi to ˈna reo e itea i te mau aroâ’? I to Iesu faaoraraa i te taata, ua ‘parau hua ˈtura Iesu ia ratou e eiaha roa ratou e faˈi ia ˈna.’ Aita hoi oia e hinaaro ra ia faahiti-rahi-roa-hia to ˈna parau na te mau aroâ aore ra ia afaifaihia te mau parau hape i rotopu i te taata.

Ua afai atoa o Iesu i ta ˈna poroi tamahanahana i te feia e faaauhia ra i te mau aeho paruparu ra, tei ofatifatihia e tei taataahihia. E au hoi ratou i te mori e ama ra tei mohimohi roa e tei fatata roa i te pohe. Eita o Iesu e ofati i te aeho paruparu aore ra e tupohe i te mori e mohimohi ra. Teie râ, ma te mǎrû e te here, ua faaitoito oia i te feia haehaa. O Iesu mau â te taata ta te mau nunaa atoa e nehenehe e tiaturi! Mataio 12:15-21; Mareko 3:7-12; Isaia 42:1-4.

▪ Mea nafea to Iesu haamaramaramaraa mai i te parau-tia, ma te ore e mârô e e pii haere na roto i te mau aroâ?

▪ O vai ma te feia i faaauhia i te aeho paruparu e i te mori ama, e eaha te huru o Iesu i nia ia ratou?