Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te feia teoteo e te feia haehaa

Te feia teoteo e te feia haehaa

Pene 39

Te feia teoteo e te feia haehaa

I MURI aˈe i te faahitiraa i te mau huru faahiahia o Ioane Bapetizo, ua fariu atura o Iesu i nia i te feia teoteo e te manaˈo taui haere noa e haaati ra ia ˈna. “Teie ui,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e au ïa i te tamarii e parahi i te vahi hooraa ra, i te tiaororaa i to ratou ra, e te na ôraa e, Faaoto atu na matou i te vivo, aita râ outou i ori mai; pehe atu na matou i te pehe oto, aita râ outou i oto mai.”

Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau? Te faataa ra o ˈna e: “I haere mai hoi Ioane ma te amu ore e te inu ore; e te parau nei ratou e, E demoni to ˈna. I haere mai hoi te tamaiti a te taata nei ma te amu e te inu; e te parau nei ratou e, Inaha, e taata aamu e te inu uaina, e au no te mau telona e te feia hara.”

Eita e nehenehe e faaoaoa i te taata. Aita hoê aˈe mea e au ra ia ratou. Ua ora o Ioane i te oraraa haavî e te haapae o te nazirea, ma te pee i te parau a te melahi e ‘e ore e tia ia ˈna ia inu i te uaina e te ava taero.’ Te parau nei râ te taata e e demoni to ˈna. I te tahi aˈe pae, te ora ra Iesu mai te tahi atu mau taata ma te ore e haapae, e ua parihia ˈtura oia i te amu hua e te inu hua.

Mea fifi mau â ia faaoaoa i te taata! Mai te mau tamarii ra to ratou huru, eita hoi vetahi e hinaaro e ori ia faataˈi mai to ratou mau hoa i te vivo, aore ra e oto ia oto anaˈe ratou. Teie râ ta Iesu e parau ra: ‘E faatiahia râ te paari e ta ˈna ra mau ohipa.’ Oia mau, ua haapapu maitai—te mau ohipa—e mea hape anaˈe te mau pariraa i parihia ia Ioane e ia Iesu.

Te parau faahou ra Iesu ma te faahapa taa ê i na oire e toru no Korazina, Betesaida e Kaperenaumi, i reira to ˈna faatupuraa i te rahiraa o ta ˈna mau semeio. Ahiri e ua rave oia i taua mau ohipa ra i te mau oire no Turia e no Sidona i Phoinikema, o ta Iesu ïa e parau ra, ua tatarahapa ˈtura ïa taua mau oire ra ma te ahu paau e te rehu auahi. Ma te faautua ia Kaperenaumi, tei riro ei vahi nohoraa no ˈna i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua na ô atura o Iesu e: “E haamahuraa ˈˈe to Sodoma ia tae i te mahana haavaraa ra, i to oe.”

I muri iho, ua arue o Iesu i to ˈna Metua i te raˈi i mua i te taata. Ua na reira o ˈna no te mea ua huna te Atua i te mau parau mau faufaa rahi i te pae varua i te feia paari e te ite ra, ua faaite râ oia i teie mau mea faahiahia i te feia haehaa, mai te mau aiû ra te huru.

I te pae hopea, ua horoa Iesu i teie titauraa putapû mau: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora [ia outou]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”

Nafea Iesu ia tamahanahana i te taata? Oia hoi na roto i te faatiamâraa mai ia ratou i te mau tutuu ta te mau raatira haapaoraa i tuu atu i nia i to ratou tapono, mai te mau ture etaeta no nia i te sabati. Ua faaite atoa o ˈna i te eˈa o te tamǎrûraa i te feia i raro aˈe i te faateimaharaa a te mau tia mana politita e i te feia e ite ra i te teiaha o ta ratou mau hara ia faahapa anaˈe to ratou haava manaˈo ia ratou. Ua faaite o ˈna i taua mau taata e hepohepo ra e nafea râ ta ratou mau hara ia faaorehia mai e nafea râ ratou e nehenehe ai e fanaˈo i te mau auraa fatata roa e o te Atua.

Te zugo mǎrû ta Iesu e horoa maira, o te pûpû-taatoa-raa ïa ia tatou no te Atua ia nehenehe tatou e tavini i to tatou Metua hamani maitai e te aroha i te raˈi ra. Area te hopoia mâmâ ta Iesu e horoa ra i te feia e haere maira ia ˈna ra, o te auraroraa ïa i te mau titauraa a te Atua no te ora, oia hoi Ta ˈna mau faaueraa i papaihia i roto i te Bibilia. E ere roa ˈtu te auraroraa ˈtu i te reira i te mea teimaha. Mataio 11:16-30; Luka 1:15; 7:31-35; Ioane 1, 5:3.

▪ Mea nafea te ui teoteo e te manaˈo taui haere noa i te tau o Iesu, e riro ai mai te tamarii ra te huru?

▪ No te aha o Iesu i turaihia ˈi ia arue i to ˈna Metua i te raˈi ra?

▪ Ua tuuhia te mau hopoia teimaha i nia i te taata i roto i teihea tuhaa, e eaha te tamǎrûraa ta Iesu e pûpû maira?