Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamataraa o te hoê mahana faufaa roa

Te haamataraa o te hoê mahana faufaa roa

Pene 105

Te haamataraa o te hoê mahana faufaa roa

I TO Iesu faarueraa mai i Ierusalema i te po monire, ua hoˈi atu oia i Betania i te pae hitia o te râ o te Mouˈa i Oliveta. Ua hope e piti mahana o ta ˈna taviniraa hopea i Ierusalema. E mea papu e ua haere faahou o Iesu e taoto i ǒ to ˈna hoa ra o Lazaro. Mai to ˈna taeraa mai mai Ieriko mai i te mahana pae, o te maharaa ïa o te po o to ˈna parahiraa i Betania.

I teie nei, i te poipoi roa o te mahana piti 11 no Nisana, ua haere faahou o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na nia i te purumu. E mahana faufaa rahi teie i roto i te taviniraa a Iesu, o te mahana ohipa roa ˈˈe hoi. E o te mahana hopea atoa o ta ˈna taviniraa i mua i te taata hou oia e haavahia ˈi e e taparahihia ˈi.

Ua rave faahou o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i taua eˈa râ na te Mouˈa i Oliveta ra no te haere atu i Ierusalema. I te hiti purumu mai Betania atu, ua ite aˈera o Petero i te raau ta Iesu i faaino i te poipoi na mua ˈtu. Ua na ô atura: “E Rabi, inaha te suke ta oe i faaino ra, ua maehe roa.”

Eaha râ o Iesu i haapohe ai i taua raau ra? Ua faaite oia i te tumu ma te parau e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faaroo turori ore to outou, e ere tei ravehia i teie nei suke anaˈe ra ta outou e rave, ia parau noa ˈtu râ outou i teie nei mouˈa [te Mouˈa i Oliveta i reira ratou i te tia-noa-raa], Ia pee oe e ia taorahia i raro i te tai; e tia ïa. E te mau mea atoa ta outou e ani ma te faaroo, ia pure e noaa ïa ia outou.”

I to ˈna faaoriorioraa i taua raau ra, ua horoa o Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê haapiiraa no nia i te faufaaraa no ratou ia faaroo i te Atua. Ua parau atu hoi oia e: “Te mau mea atoa ta outou e ani ia pure ra, a manaˈo ai, e noaa taua mau mea ra, e noaa ïa ia outou.” Auê ïa haapiiraa faufaa mau te tia ia ratou ia tamau maite, no te faaruru iho â râ i te mau tamataraa rahi e fatata maira! Te vai nei râ te tahi atu tuatiraa i rotopu i te oriorioraa o taua raau suke ra e te huru maitai o te faaroo ra.

Mai taua tumu suke ra, e hiˈoraa haavarevare atoa to te nunaa no Iseraela. Noa ˈtu e ua fanaˈo teie nunaa i te tahi faufaa e te Atua, e ia hiˈohia oia ra, e au ra e te auraro ra oia i ta ˈna mau ture, ua itehia râ e te erehia ra oia i te faaroo e aita oia i faahotu i te maa maitai. No te mea e ua erehia oia i te faaroo, te patoi atura oia i te Tamaiti iho a te Atua! E, na roto i te faaoriorioraa i te tumu suke, ua faaite mai o Iesu na roto i te hoê hohoˈa i te ohipa e tupu a muri aˈe no teie nunaa hotu ore e te faaroo ore.

I muri noa ˈˈe, ua tomo atura o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema, e ia au i te peu matauhia, ua haere atura ratou i te hiero, i reira to Iesu haamataraa i te haapii. Ua haere maira te mau tahuˈa rarahi e te feia paari o te nunaa, eita e ore e te haamanaˈo noa ra ratou i te ohipa ta Iesu i rave i nia i te feia hoo taoˈa i te mahana na mua ˈtu, e tamata ia ˈna: “O vai te tumu i teie nei mau mea ta oe e rave nei? e na vai i horoa mai i teie nei mana ia oe?”

Ua pahono atura Iesu e: “E ui atoa vau ia outou i ta ˈu, e ia faˈi mai outou ra, e faˈi atoa ˈtu vau ia outou i te tumu i ta ˈu nei mau mea e rave nei. Nohea te bapetizo a Ioane? no te raˈi mai anei; e na te taata anei?”

Ua uiui ihora te mau tahuˈa e te feia paari ratou ratou iho no nia i te parau o ta ratou e pahono atu ia Iesu. “Ia parau tatou, No te raˈi mai, e riro oia i te parau mai e, Eaha ihora outou i ore i faaroo atu ai ia ˈna? Ia parau râ tatou, Na te taata, te mǎtaˈu nei hoi tatou i te taata, te parau nei hoi te taata atoa e, e peropheta mau Ioane.”

Aita hoi te mau raatira i taa e nafea ia pahono atu. No reira ratou i parau ai ia Iesu e: “Aore matou i ite.”

I to ˈna aˈe pae, ua parau atura o Iesu e: “E ore atoa vau e faaite atu ia outou i te tumu i rave ai au i teie nei mau mea.” Mataio 21:19-27; Mareko 11:19-33; Luka 20:1-8.

▪ No te aha te mahana piti 11 no Nisana i taa ê ai?

▪ Eaha te mau haapiiraa ta Iesu e horoa ra i to ˈna faaoriorioraa i te tumu suke?

▪ Mea nafea to Iesu pahonoraa i te feia i ani mai e nohea mai to ˈna mana i te raveraa i taua mau mea ra?