Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapiiraa i te hoê vahine Samaria

Te haapiiraa i te hoê vahine Samaria

Pene 19

Te haapiiraa i te hoê vahine Samaria

NO TE haere mai Iudea ˈtu i Galilea, na te mataeinaa no Samaria atu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. No to ratou rohirohi i te haerea, ua faafaaea aˈera ratou i te hora ahuru ma piti i te avatea i te hiti i te hoê apoo pape i pihai noa ˈtu i te oire no Sikara. Ua ǒhia taua apoo pape nei ehia rahiraa senekele na mua ˈtu, na Iakoba, e te vai noa nei â hoi i teie mahana, aita i atea roa ˈtu i te oire apî no Naplouse.

A faafaaea noa ˈi Iesu i taua vahi ra, ua reva ˈtura ta ˈna mau pǐpǐ i te oire e hoo mai i te tahi maa na ratou. A haere mai ai te hoê vahine Samaria e huti i te pape, ua ani atura Iesu e: “Ho mai na e inu.”

E peu matauhia e aita e auraa i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Samaria, no te tahi mau manaˈo oti noa. No reira, ua ani maira te vahine ma te maere rahi e: “Eaha oe te ati Iuda na i ani mai ai ia ˈu, i te vahine Samaria nei, i te pape?”

Ua pahono atura Iesu e: “Ahiri oe i ite na . . . tei parau atu ia oe na e, Ho mai na e inu, ua ani mai ïa oe ia ˈna, e ua horoa oia i te pape ora no oe.”

Ua pahono maira taua vahine ra e: “E te fatu, aita a oe bakete, e apoo hohonu teie, eihea ta oe pape ora e noaa ˈi? E rahi anei oe ia Iakoba i to matou metua ra, o tei horoa mai na matou i teie nei apoo pape, e ua inu oia iho, e ta ˈna mau tamarii, e te mau puaa?”

Ua na ô atura Iesu: “O te inu i tena na pape, e poihâ faahou â ïa; area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.”

Ua pahono maira te vahine ra e: “E te fatu, ho mai na i taua pape ra na ˈu, ia ore roa vau ia poihâ faahou, e ia ore hoi ia haere mai i ǒ nei e huti.”

Ua parau atura Iesu ia ˈna e: “A haere, a tii i to tane, e a hoˈi mai ai.”

“Aita a ˈu tane,” o ta ˈna ïa i pahono atu.

Ua haapapu atura Iesu i ta ˈna mau parau. “E parau-tia ia oe i parau mai nei e, Aita a ˈu tane. A toopae aˈenei hoi a oe tane; e tena na ta oe e taoto na, e ere ïa i te tane na oe.”

Ua parau atura te vahine ma te maere e: “E te Fatu, e peropheta oe nei, te ite nei au.” Ma te faaite mai i to ˈna anaanatae i te pae varua, ua parau atura oia e “i haamori na hoi” to Samaria “i nia i teie nei mouˈa [o Gerizima i pihai iho noa ˈtu]; e te parau nei outou [te mau ati Iuda], tei Ierusalema te vahi e tia ˈi ia haamori te taata.”

Inaha, te faaite ra o Iesu e e ere te vahi i reira e haamorihia ˈi te mea faufaa roa ˈˈe. Te na ô ra oia e: “Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”

Ua putapû roa te vahine. E ua na ô maira oia e: “Ua ite au e, te haere mai na te Mesia (o te Faatahinuhia ra ïa,) e ia tae mai oia ra, na ˈna ïa e faaite mai ia matou i te mau parau atoa ra.”

Ua na ô atura Iesu e: “O vau ïa e parau atu ia oe na.” A feruri na! Ua haere mai taua vahine ra e huti i te pape i te hora ahuru ma piti i te avatea, peneiaˈe paha ia ore oia ia farerei i te mau vahine o te oire e hiˈo ino ra ia ˈna no to ˈna huru oraraa, e inaha, ua haamaitaihia oia e Iesu na roto i te hoê huru tupuraa faahiahia roa. Ua haapapu atu hoi oia i te mea o ta ˈna i ore aˈenei i faaite tahaa ˈtu i te tahi atu taata. Eaha ihora ïa te mau faahopearaa?

E rave rahi mau Samaria tei tiaturi

I to ratou hoˈiraa mai na Sikara mai e te maa, ua ite atura te mau pǐpǐ ia Iesu i te apoo pape a Iakoba i reira to ratou faarueraa mai ia ˈna, e i teie nei, te paraparau ra oia e te hoê vahine Samaria. I to te mau pǐpǐ taeraa mai, ua reva ˈtura oia, ma te vaiiho mai i ta ˈna farii pape, no te haere tia ˈtu i te oire.

Ua anaanatae roa hoi oia i te mau mea atoa ta Iesu i parau mai ia ˈna, e ua faaite aˈera oia i te mau taata o te oire e: “Mai haere na, e hiˈo i te taata i faaite mai ia ˈu i ta ˈu mau peu atoa nei.” E i muri iho, no te faaaraara i to ratou anaanatae, ua ani atura oia: “E ere anei tera ˈˈe te Mesia?” Ua manuïa ihora oia—inaha, ua haere roa mai te taata.

I roto i taua area taime ra, ua parau atu te mau pǐpǐ ia Iesu ia amu i te maa o ta ratou i rave mai i te oire ra. Teie râ ta ˈna i pahono atu ia ratou: “E maa ta ˈu ia amu aita outou i ite.”

Ua uiui ihora te mau pǐpǐ ratou ratou iho: “I hopoi mai anei te taata i te maa na ˈna?” Ua faataa ˈtura o Iesu e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa. E ere te parau nei outou, E maha marama toe e auhune ai?” Teie râ, ma te tuu i te tapao i nia i te auhune i te pae varua, ua parau atura o Iesu e: “E faateitei i to outou mata, e hiˈo i te mau aua ra, ua teatea ïa i teie nei ua auhune. E te taata e ooti ra, e utua ta ˈna, e ua haaputu i te maitai no te ora mure ore ra; ia oaoa apipiti, o te ueue, e o te ooti.”

Peneiaˈe paha, ua ite ê na o Iesu i te faahopearaa rahi o ta ˈna farereiraa e te vahine Samaria—e rave rahi hoi tei tiaturi ia ˈna na roto i ta ˈna faaiteraa. Ua parau atu hoi oia i te feia o te oire e: “Ua faaite mai oia ia ˈu i te mau peu atoa na ˈu nei.” Ua haere maira te mau taata no Sikara ia ˈna ra i te apoo pape, e ua ani atura ia ˈna ia faaea mai e ia paraparau â ia ratou. Ua farii o Iesu i teie titauraa e ua faaea oia e piti mahana i reira.

I to te mau Samaria faarooraa ˈtu ia Iesu, e rave rahi atu â o tei tiaturi ia ˈna. Ua parau atura ratou i te vahine: “E ere atura i to te parau ta oe i parau maira i faaroo ai matou, ite huˈa aˈenei matou ia ˈna iho; ua ite atura matou e, o te Ora mau teie o to te ao, o te Mesia.” Oia mau, ua riro teie vahine Samaria ei hiˈoraa maitai roa e faaite maira e mea nafea tatou ia faataa i te parau no te Mesia na roto i te faaararaa i te anaanatae o te feia e faaroo maira ia hinaaro ratou e ite hau atu â!

A haamanaˈo na e e maha avaˈe e toe ra hou te auhune—o te auhune iho â paha o te kerite, e ravehia i te tau uaaraa tiare i Paletetina. Ua tae paha ïa i te avaˈe novema aore ra titema. Te faaite ra ïa te reira e i muri aˈe i te oroa Pasa o te matahiti 30, ua faaea o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Iudea no te haapii e no te bapetizo i te taata i roto i te area e vau avaˈe. I teie nei, te reva nei ratou no te haere atu i to ratou fenua i Galilea. Eaha te tiai maira ia ratou? Ioane 4:3-43.

▪ No te aha te vahine Samaria i maere ai i to Iesu paraparauraa mai ia ˈna?

▪ Eaha ta Iesu i haapii atu ia ˈna no nia i te pape ora e te vahi i reira e haamori ai?

▪ Mea nafea to Iesu faaiteraa ˈtu ia ˈna e o vai ra o ˈna, e no te aha e e faaiteraa maere mau teie?

▪ Eaha te faaiteraa ta te vahine Samaria i rave e eaha ˈtura te faahopearaa?

▪ Mea nafea te maa a Iesu i taaihia ˈi i te auhune?

▪ Nafea tatou e nehenehe ai e faataa i te maororaa o te taviniraa a Iesu i Iudea i muri aˈe i te Pasa o te matahiti 30?