Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapiiraa maoti te mau parabole

Te haapiiraa maoti te mau parabole

Pene 43

Te haapiiraa maoti te mau parabole

E AU ra e tei Kaperenaumi o Iesu, a aˈo uˈana ˈi oia i te mau Pharisea. I muri iho, i taua mahana noa râ, ua faarue aˈera oia i te fare e ua haere avae noa ˈtura i te hoê vahi fatata mai, i te Miti o Galilea, i reira te feia rahi roa e haaputuputu ai. Paiuma atura o ˈna i nia i te hoê poti, faaatea ê atura, e haamata ihora i te haapii i te taata no nia i te Basileia o te raˈi. Ua faaohipa oia i te tahi mau parabole, aore ra faahohoˈaraa, o te faataa ra i te mau huru tupuraa tei matau-maitai-hia e ratou.

Na mua roa, ua parau o Iesu no te hoê taata tei ueue i te huero. Mairi atura vetahi mau huero i te pae aratia e ua pau i te mau manu. Mairi atura te tahi i nia i te repo e pǎpǎ to raro aˈe. I te mea e aita te mau aa i tupu hohonu, mǎrô atura te mau ohi i raro aˈe i te mahana veavea. Ua mairi vetahi i roto i te aihere o tei faaapǐapǐ i te mau ohi ia tupu. E inaha, mairi aˈera vetahi mau huero i nia i te repo maitai e faatupu atura i te hotu, vetahi hanere, vetahi taiono ahuru e vetahi taitoru ahuru i te hoê.

I roto i te tahi parabole, te faaau ra o Iesu i te Basileia o te Atua i te hoê taata i ueue i te huero. A mairi noa ˈi te mau mahana, ua taoto te taata e ua ara, e inaha, ua tupu te huero. Aita hoi taua taata ra i ite e mea nafea. E tupu noa te huero e e faahotu i te maa. Ia paari te maa, e ooti ïa te taata.

Te parau nei Iesu i te toru o te parabole no nia i te hoê taata e ueue i te huero maitai tera râ, “ia taoto râ te taata ra”, ua haere maira to ˈna enemi e ueue ihora i te zizania i roto i te sitona. Ua ani atura te mau tavini o taua taata ra mai te peu e e tia ia ratou ia huti i te zizania. Pahono atura oia e: “Eiaha; oi pee atoa te sitona ia vaere outou i te zizania. E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune; e ia tae i te tau auhune ra, na ˈu e parau atu i te feia ooti, E mata na i te rave i te zizania e ruuruu no te auahi, e hopoi râ i te sitona i roto i tau fare vairaa ra.”

A orero noa ˈi oia i mua i te feia rahi roa i te pae miti, ua faataa aˈera o Iesu e piti â parabole. Te faataa ra oia e e au ‘te Basileia o te raˈi’ i te hoê huero sinapi ta te hoê taata i tanu. Noa ˈtu â e e huero nainai roa oia i roto i te mau huero atoa, o ta ˈna ïa e parau ra, ia tupu anaˈe te huero sinapi, e riro roa mai oia ei tumu raau rahi roa ˈˈe i roto i te mau tumu pota atoa. E riro mai oia ei tumu raau e e haere mai te mau manu e tau i nia i to ˈna mau amaa.

Te parau nei vetahi pae i teie mahana e te vai ra te mau huero nainai roa ˈˈe i te huero sinapi. Teie râ, aita o Iesu e horoa ra i te hoê haapiiraa no nia i te faaapu. Ua riro mau iho â te huero sinapi ei huero nainai roa ˈˈe ta te mau taata no Galilea i ite i to ˈna ra tau. Te taa ra ïa ia ratou e te parau ra o Iesu no nia i te hoê tupuraa rahi.

I te pae hopea, te faaau ra o Iesu i ‘te Basileia o te raˈi’ i te faahopue i anoihia e te hoê vahine i roto i na farii faraoa e toru ra. I roto i te roaraa o te tau, o ta ˈna ïa e parau ra, e faahopue roa te faraoa i anoihia.

I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i taua na faahohoˈaraa e pae ra, ua vaiiho aˈera o Iesu i te feia rahi roa e ua haere atura i roto i te fare i reira oia e noho ai. I muri iho, ua haere maira ta ˈna mau aposetolo e 12 e vetahi mau pǐpǐ ia ˈna ra.

Te hutiraa mai i te faufaa na roto i te mau parabole a Iesu

A haere mai ai te mau pǐpǐ ia Iesu ra i muri aˈe i to ˈna faahitiraa i ta ˈna oreroraa parau i mua i te nahoa taata i te pae miti, ua maere roa ratou i ta ˈna huru haapiiraa apî. Oia mau, ua faaroo aˈena ratou ia ˈna i te faatiaraa i te mau parabole, eiaha râ mai te reira roa. No reira, ua ui aˈera ratou e: “Eaha oe i parau parabole atu ai ia ratou?”

Hoê tumu, no te faatupu ïa i taua mau parau a te peropheta ra e: “E parau parabole ta ˈu e parau, e parau vau i tei ore i parauhia mai tahito mai â.” E ere râ te reira anaˈe te tumu. Te tumu o Iesu i faaohipa ˈi i te mau parabole, no te mea ïa e te hinaaro ra o ˈna e haamatara mai i te mea e vai ra i roto i te mafatu o te taata.

E tae roa mai i teie nei, ua anaanatae te rahiraa o te taata ia Iesu no to ˈna aravihi no te faatia i te aamu e no te faatupu i te mau semeio, eiaha râ mai te hoê taata o te tia ia tavinihia mai te hoê Fatu e te tia ia peehia ma te haapae ia ˈna iho. Aita ratou e hinaaro ra ia tauihia to ratou huru hiˈoraa i te mau mea aore ra to ratou huru oraraa. Aita ratou e hinaaro ra e ia ô hohonu roa te poroi i roto ia ratou.

No reira ˈtura o Iesu i parau ai e: “I parau parabole atu ai au ia ratou; no te mea aore ratou i ite i te hiˈoraa, aore i faaroo i te faarooraa, e aore hoi i haapao. E ua tupu ia ratou te tohu a Isaia, o tei na ô ra e, . . . Ua etaeta hoi te aau o teie nei feia.”

Te parau faahou ra o Iesu e: “Ua maitai râ to outou mau mata, te hiˈo nei hoi ïa, e to outou mau tariˈa, te faaroo nei hoi ïa. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e rave rahi te peropheta e te taata parau-tia i hinaaro i te hiˈo i te mau mea ta outou e hiˈo nei, aita râ ratou i hiˈo; i hinaaro hoi i te faaroo i te mau mea ta outou e faaroo nei, aita râ ratou i faaroo.”

Oia mau, e mafatu farii maitai to te mau aposetolo e 12 e te feia e apee ra ia ratou. No reira o Iesu i parau ai e: “No te mea ua horoahia ia outou te ite i te parau aroaro i te basileia o te ao ra, aita râ i horoahia ia ratou.” No te mea te hinaaro ra ta ˈna mau pǐpǐ e maramarama, ua horoa ˈtura Iesu na ratou i te tahi tatararaa no nia i te parabole a te taata ueue huero.

Teie ta Iesu e faataa ra: “Te huero nei, oia te parau a te Atua,” e te repo, o te mafatu ïa. Area te huero tei topa i te hiti purumu, te parau faahou ra oia: “Tei tiihia mai te parau e te diabolo i roto i to ratou aau ra, oi faaroo ratou, oi ora.”

I te tahi atu pae, te faahohoˈa ra te huero i topa i nia i te repo e pǎpǎ to raro aˈe, i te mafatu o te feia o tei farii i te parau ma te oaoa. Teie râ, i te mea e aita te parau i aa hohonu roa i roto i to ratou mafatu, ua topa ihora ratou i te taime a tupu ai te faahemaraa aore ra te hamani-ino-raa.

No te huero tei topa i roto i te vahi aihere, te na ô faahou ra o Iesu e, o te feia ïa i faaroo i te parau. Teie râ, e arataihia to ratou manaˈo e te mau fifi, e te taoˈa rahi, e te mau mea e navenave ai ra o teie oraraa nei, e i te pae hopea, e pohe roa ïa te huero e aita hoê aˈe mea e paari mai.

I te pae hopea, te huero e topa i nia i te repo maitai, te na ô ra o Iesu e, o te feia ïa, i muri aˈe i to ratou faarooraa i te parau ma te mafatu tia e te maitai, i tapea mai i teie parau e i faahotu ma te tuutuu ore.

Auê ïa haamaitairaa na teie mau pǐpǐ tei titau ia Iesu ia noaa mai i te tatararaa no nia i ta ˈna mau haapiiraa! Te haapao nei Iesu ia taa-maitai-hia ta ˈna mau parabole, ia nehenehe te parau mau e parare i te tahi atu mau taata. “E hopoihia mai anei te mori e tuu i raro aˈe i te farii, e i raro aˈe i te roi,” ta ˈna ïa e ani atura. Aita, “ia tuuhia i nia i te vairaa mau ra.” Ua parau faahou atura oia e: “E tena na, e ara i to outou faarooraa.”

Haamaitaihia e te hoê haapiiraa tia roa ˈˈe

I muri aˈe i to Iesu faataaraa mai ia ratou i te auraa o te parabole o te taata ueue huero, ua hinaaro aˈera te mau pǐpǐ e ite hau atu â. “A faaite mai na ia matou i te parabole o te zizania i roto i te aua ra,” o ta ratou ïa i ani atu.

Mea taa ê roa te haerea o te mau pǐpǐ i to te rahiraa taata e tia noa ra i te pae miti! Aita taua mau taata ra i hinaaro e ite i te auraa hohonu o te mau parabole, e ua mauruuru noa ratou i te mau tuhaa rarahi e vai ra i roto. Ma te faataa ê i taua mau taata i faaroo mai ia ˈna ra i te pae miti e ta ˈna mau pǐpǐ o te imi ra i te ite, e o tei haere roa mai ia ˈna ra i roto i te fare, ua parau atura o Iesu e:

“O te faito hoi ta outou e faito atu, o ta outou â ïa e noaa mai, e e faarahihia mai ta outou ta tei faaroo ra.” I te mea e te faaite ra te mau pǐpǐ no Iesu i te hoê anaanatae rahi e te hoê haapao maitai, ua haamaitaihia ratou na roto i te horoaraahia ˈtu i te hoê haapiiraa tia roa ˈˈe. Ei pahonoraa i te aniraa a ta ˈna mau pǐpǐ, ua faataa aˈera Iesu e:

“O tei ueue i te huero maitai ra, oia te Tamaiti a te taata. O te aua ra, oia teie nei ao; te huero maitai ra, o te tamarii ïa o te basileia; e te zizania ra, o te tamarii ïa a te varua ino. O te enemi i ueue ra, o te diabolo ïa; te auhune ra, o te hopea ïa o teie nei ao; e te feia ooti ra, o te mau melahi ïa.”

I muri aˈe i to ˈna faataaraa i te mau tuhaa atoa o ta ˈna parabole, ua tatara ihora Iesu i te haapiiraa. Ia tae i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei, te parau ra oia e, e faataa ê te feia ooti, aore ra te mau melahi, i te feia e faahua parau ra e e kerisetiano ratou, e faaauhia i te zizania, i te mau ‘tamarii mau o te basileia.’ I reira, e tapaohia ïa ‘te tamarii a te varua ino’ no te haamouraa, area te tamarii o te Basileia o te Atua, “te feia parau-tia,” e anaana ïa ratou mai te anaana o te mahana ra i roto i te Basileia o to ratou Metua.

I muri iho, ua haamauruuru atura o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e titau ra i te ite ma te faaite atu ia ratou na parabole apî e toru. A tahi, te parau ra oia e: “E au â te basileia o te ao ra i te taoˈa moe i roto i te aua, e itea ihora e te hoê taata huna maite ihora, e no te oaoa i taua taoˈa ra, ua hoo atura i te mau taoˈa atoa na ˈna ra, e ua hoo atura i taua aua ra.”

Te parau faahou ra oia e: “E au te basileia o te ao ra i te hoê taata hohoo tei imi i te poe maitatai: e itea ihora ia ˈna te hoê poe maitai roa ra; haere atura hoo atura i te mau taoˈa atoa na ˈna ra, e ua hoo atura i taua poe ra.”

Ua riro o Iesu iho mai te taata o tei itea mai i te taoˈa moe e mai te taata hohoo o tei ite i te hoê poe faufaa rahi. E nehenehe e parau e ua hoo oia i te mau mea atoa i to ˈna vaiihoraa i to ˈna tiaraa hanahana i nia i te raˈi no te riro mai ei taata haehaa. I muri iho, a riro mai ai oia ei taata i nia i te fenua nei, ua faaoromai oia i te faainoraa e te hamani-ino-raa rahi, ma te haapapu i reira e e tia iho â ia ˈna ia riro ei Faatere no te Basileia o te Atua.

Teie atoa te maitiraa e tuuhia ra i mua i te mau pǐpǐ a Iesu, ia hoo ratou i te mau mea atoa ia fanaˈo ratou i te haamaitairaa e riro ei faatere i pihai iho i te Mesia aore ra ei tavini no te Basileia i nia i te fenua nei. E faariro anei tatou i teie tuhaa i roto i te Basileia o te Atua mai te hoê taoˈa faufaa roa ˈtu â i te tahi atu mea i roto i te oraraa, oia hoi mai te hoê taoˈa moe aita e faaauraa aore ra te hoê poe faufaa roa?

I te pae hopea, ua faaau ihora Iesu i “te basileia o te ao ra” i te hoê upeˈa toro o tei ati atoa i te iˈa huru rau. A maitihia ˈi te iˈa, ua faaruehia ˈtura te iˈa iino e ua tapeahia mai râ te iˈa maitatai. Te parau ra o Iesu e mai te reira atoa ia tae i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei; e faataa ê te mau melahi i te feia ino e te feia parau-tia, e e faataahia te feia ino no te haamouraa.

O Iesu iho tei haamata i taua ohipa ravaai ra, ma te titau atu i ta ˈna mau pǐpǐ matamua ia riro ei “ravaai taata.” I raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, ua tamau noâ taua ohipa ravaai ra i te ravehia i roto i te roaraa o te mau senekele. I te pae hopea, ua tae aˈera i te taime no te huti i “te upeˈa toro,” o te faataipe ra i te mau faanahonahoraa atoa o te fenua nei te faahua parau ra e e kerisetiano ratou.

Noa ˈtu â ïa e ua faataahia te mau iˈa iino no te haamouraa, e oaoa tatou ia taiohia tatou i rotopu i te mau ‘iˈa maitatai’ o te tapeahia mai. Ia faaite tatou i te hoê â hiaai mai to te mau pǐpǐ a Iesu ra, ia noaa mai te ite e te maramarama hau atu â, e haamaitaihia tatou eiaha noa na roto i te hoê haapiiraa tia aˈe na roto atoa râ i te haamaitairaa a te Atua oia hoi te ora mure ore. Mataio 13:1-52; Mareko 4:1-34; Luka 8:4-18; Salamo 78:2; Isaia 6:9, 10.

▪ Afea e i hea roa to Iesu parauraa ˈtu i te feia rahi roa maoti te mau parabole?

▪ Eaha na parabole e pae ta Iesu e faatia ra i te feia rahi roa?

▪ No te aha Iesu e parau ai e o te huero sinapi te huero nainai roa ˈˈe i roto i te mau huero atoa?

▪ No te aha Iesu e faaohipa ˈi i te mau parabole?

▪ Mea nafea to te mau pǐpǐ a Iesu faaiteraa e mea taa ê mau ratou i te feia rahi roa?

▪ Eaha te tatararaa ta Iesu i horoa no nia i te parabole a te taata ueue huero?

▪ Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau pǐpǐ e te feia rahi roa i te pae miti?

▪ O vai aore ra eaha tei faahohoˈahia e te taata ueue huero, te aua, te huero maitai, te enemi, te auhune, e te feia ooti?

▪ Eaha na parabole ê atu e toru ta Iesu e horoa ra, e eaha ta taua mau parabole nei e haapii maira ia tatou?