Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hinaaro nei ratou i te hoê faatere tei hau aˈe i te taata nei

Te hinaaro nei ratou i te hoê faatere tei hau aˈe i te taata nei

Pene 53

Te hinaaro nei ratou i te hoê faatere tei hau aˈe i te taata nei

I TO Iesu faaamu-semeio-raa e rave rahi tausani feia, ua maere roa ˈˈera te mau taata. Ua parau ihora ratou e: “O taua peropheta mau â teie e haere mai i te ao nei ra.” Aita noa ratou i faaoti e o Iesu taua peropheta rahi aˈe ia Mose ra, e riro atoa râ oia ei faatere maitai roa ˈˈe. Ua opua aˈera ratou e haru ia ˈna no te faaarii ia ˈna.

Ua ite râ Iesu e eaha ta te taata e faaineine ra i te rave. Ua haamoe oioi atura oia ia ˈna ia ore ratou ia afai ia ˈna na roto i te puai. Ua faahoˈi aˈera oia i te mau taata, faahepo atura i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere i roto i to ratou pahi e ia fano atu i Kaperenaumi. Ua haere atura oia i nia i te mouˈa no te pure. Ua po i teie nei, e tei reira o Iesu, o ˈna anaˈe iho.

Na mua noa ˈˈe i te aahiata, mai te vahi teitei i reira oia, ua ite aˈera o Iesu e ua mataare te miti i te mataˈi puai. No te mea te piri maira te oroa Pasa, ua fatata ïa te atiraa avae; na roto i te maramarama o te avae, ua ite ihora Iesu i te pahi e ta ˈna mau pǐpǐ o te aro anaˈe ra no te faatere i te pahi na nia i te miti puai. Te hôe ra ratou ma to ratou puai atoa.

I to ˈna iteraa i te reira, pou aˈera Iesu mai nia mai i te mouˈa e haere ihora oia i te pahi ra na ropu i te mau are miti. Ua atea ê te pahi i nia e pae aore ra e ono kilometera i to Iesu tapaeraa ˈtu i reira. Ua tamau noa ˈtura oia i te haere mai te huru ra e e mahemo ratou ia ˈna. I to te mau pǐpǐ iteraa ia ˈna, ua auê ihora ratou: “E tupapau!”

Ua tamǎrû ihora Iesu ia ratou na roto i teie mau parau: “O vau, eiaha e mǎtaˈu.”

Ua parau maira râ Petero ia ˈna e: “E te Fatu, o oe ra, e parau mai ia ˈu ia haere atu vau ia oe na na nia i te are.”

“A haere mai,” ta Iesu ïa i pahono atu.

E ma te pou i raro i te pahi, haere tia ˈtura oia ia Iesu ra na nia i te are. Tera râ, i to ˈna iteraa i te uˈana o te mataˈi, mǎtaˈu ihora oia e, i to ˈna haamataraa i te paremo, ua pii atura oia e: “E te Fatu, ia ora vau.”

I reira, ua faatoro atura Iesu i to ˈna rima, haru maira ia ˈna e na ô atura ia ˈna e: “E teie nei taata faaroo [haihai], eaha oe i mǎtaˈu ai?”

A hoˈi mai ai Petero raua o Iesu i nia i te pahi, ore ihora te mataˈi, e ua maere aˈera te mau pǐpǐ. Mea tia anei ia maere ratou? Ahiri ratou i taa i te “auraa o te pane” e te faufaa o te semeio rahi ta Iesu i faatupu tau hora na mua ˈˈe ma te faaamuraa e rave rahi tausani taata na roto i te horoaraa ˈtu e pae noa pane e e piti iˈa iti, eita ïa ratou e parau e e ohipa maere mau ia haere o ˈna na nia i te pape e ia tamǎrû oia i te mataˈi. I teie nei râ, te faahanahana ra te mau pǐpǐ ia Iesu ma te parauraa e: “E Tamaiti mau â oe na te Atua.”

Maa taime noa i muri aˈe, tapae atura ratou i Genesareta, te hoê vahi papu nehenehe e te hotu, i pihai iho ia Kaperenaumi, e ua taora ihora ratou i te tutau i reira. I to ratou pouraa i nia i te fenua, haere atura te feia tei ite e o Iesu teie, e tii i to ratou feia maˈi e ati noa ˈˈe taua vahi atoa ra. I to ratou afairaahia mai na nia i to ratou roi e i to ratou faatiaia-noa-raa i to ˈna hiti ahu, ua ora roa ˈˈera ratou.

I te poipoi aˈe, ua ite ihora te mau tausani taata ta Iesu i faaamu semeio e ua reva o ˈna. No reira, a tapae mai ai te mau poti nainai no Tiberia mai, paiuma aˈera ratou i nia i te pahi e fano atura i Kaperenaumi, no te imi ia Iesu. I to ratou iteraa ia ˈna, ua ani aˈera ratou ia ˈna e: “E Rabi, i nafea mai oe i ǒ nei?” E aˈo atu Iesu ia ratou, mai ta tatou e ite i muri aˈe. Ioane 6:14-25; Mataio 14:22-36; Mareko 6:45-56.

▪ I muri aˈe i to Iesu faaamu-semeio-raa e rave rahi tausani taata, eaha ta te nunaa e hinaaro ra e rave i nia ia ˈna?

▪ Eaha ta Iesu e ite ra mai nia mai i te mouˈa i reira to ˈna haereraa, e eaha ˈtura ïa ta ˈna ohipa i rave?

▪ No te aha eita e tia i te mau pǐpǐ ia maere no te ohipa ta Iesu i rave?

▪ Eaha te ohipa i tupu i to ratou tapaeraa i te hiti pape?